luni, 4 decembrie 2017

Adam și Eva la revistă




Prezențe românești peste hotare 


Teatrul Satiric - Muzical Constantin Tănase 


Israel, U.R.S.S. 


1969




Margareta Pîslaru și H. Nicolaide dînd autografe solicitanților.





Moment coregrafic din Ritmuri.


Articol publica în Almanah Flacăra 1970. Decembrie 1969.

Istorii extraordinare




Librăria Humanitas Kretzulescu 


București 


6 decembrie 2017





   Miercuri la Takla - Ediția a VII-a va avea loc, de data aceasta, nu în ultima miercuri din lună, ci miercuri, 6 decembrie, ora 18:30, când vă așteptăm la Librăria Humanitas Kretzulescu la o discuție pe tema Istorii extraordinare, alături de invitații noștri: Radu Paraschivescu (scriitor, traducător) și Cornel Micu (istoric, lector universitar).
Cărțile propuse pentru dezbatere:
David Abulafia – Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas
Yuval Noah Harari – Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, Editura Polirom
Kassia St Clair – Culorile și viața lor secretă, Editura Baroque Books & Arts
Julian Barnes - O istorie a lumii în 10 1/2 capitole, Editura NEMIRA
Moderatori: Oana Fotache și Magda Răduță, Centrul Tudor Vianu.
    Există cărți despre care se vorbește doar când apar, timp de câteva săptămâni sau luni, și altele care ne obsedează multă vreme, la care revenim iar și iar. Dincolo de lansări oficiale, de bibliografii și topuri, de premii sau critici, vrem să vorbim despre aceste cărți care ne pun pe gânduri. În ultima miercuri din fiecare lună, Librăria Humanitas Kretzulescu și Centrul Tudor Vianu (www.ciscer.ro) al Universității din București vă invită la un club de lectură inedit: o discuție liberă despre cărți, la care vor participa autori, universitari, cititori pasionați, oameni "cu nume” și oameni "în căutarea unui nume”. Dacă lansările vă aduc în atenție noutățile editoriale, iar lecturile publice vă dau ocazia întâlnirii directe cu autorii, clubul nostru vă oferă o panoramă a gândurilor de după lectură.
    Magda Răduță este lector universitar la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti. A publicat volumele Nici mănuşi, nici milă: Trei pamfletari interbelici (2013) și Îi urăsc, mă! O antologie a pamfletului. De la cronicarii munteni la Pamfil Șeicaru (2017) şi numeroase articole pe teme de istorie şi sociologie literară românească, în volume colective şi reviste de specialitate din România, Franţa şi Italia. A tradus din limba franceză din Jón Kalmann Stefánsson, André Gide, Sandrine Treiner, Salomon Malka, Martha Bibescu etc.
   Oana Fotache este conferențiar universitar la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, unde predă cursuri de teoria literaturii și istoria ideilor literare. A publicat cărțile Divanul criticii. Discursuri asupra metodei în critica românească postbelică (2009) și Moșteniri intermitente. O altă istorie a teoriei literare (2013) și o serie de studii de specialitate în reviste academice și volume colective din România, Italia, Canada, SUA, Coreea de Sud.
Accesul este gratuit, pe baza unei înscrieri prin Eventbook.

Din Catalonia




De prin lume adunate...


Spania - Malgrat de Mar




Carnet-imagini, tip armonică. Anii 2000.
Fără alte date sau informații.























Coperta a IV-a.

Ctitorii românești la Muntele Athos




Interferențe culturale 


Victor Simion 


Cercul Militar Național, București 


7 decembrie 2017





Intrare liberă.

Împoriva uitării




Lansare de carte 


Alexa Visarion 


Teatrul Dramatic Fani Tardini, Galați 


7 decembrie 2017




    Joi, 7 decembrie 2017, ora 12:00, Biblioteca Județeană V. A. Urechia organizează, în colaborare cu Teatrul Dramatic Fani Tardini, o Ediție Specială a Salonului Literar Axis Libri.        
    În cadrul acestui eveniment regizorul și scenaristul de teatru și film Alexa Visarion va lansa cartea Împotriva uitării apărută la Editura Ideea Europeană în anul 2017. Lansarea va avea loc în foaierul Teatrului Dramatic Fani Tardini.

Exponatului Lunii Decembrie




Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria 


1 - 31 decembrie 2017






    Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită marţi, 5 decembrie a.c., ora 11:00, la deschiderea Exponatului Lunii Decembrie.
   Pentru perioada 1 – 31 decembrie 2017, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman. Este vorba de Bancnota de 10 bani (1917).
   Emisă la începutul anului 1917 de Ministerul de Finanţe al României, bancnota de 10 bani este cea mai mică bancnotă din lume ca mărime (potrivit World Records Academy - Cartea Recordurilor), măsurând 33 x 44 milimetri, totodată fiind și bancnota cu cea mai mică valoare emisă vreodată în România.
    Bancnota a fost concepută de desenatorul Horațiu Sava Dimitriu şi a fost tiparită pe hârtie albă. Aceasta cuprinde pe avers, pe un fond brun-verde-galben, cu desen floral şi cercuri cu valoarea "10”, inscripția frontală "ROMANIA”, dedesupt "MINISTERUL FINANTELOR” și în părți: 1917. În câmp, în medalion rotund, se găseşte efigia Regelui Ferdinand I flancată de cifrul regal. Dedesubt, valoarea nominală "10 ׀ BANI”. În stânga și dreapta valorii funcțiile și semnăturile. Toate de culoare cenușiu-verde. În afara chenarului st. jos: H. SAVA DIMITRIU INV. Nu are serie, număr și nici filigran.
    Pe revers, pe un fond de hașuri verticale de culoare brun-verde, apare inscripţionată frontal valoarea "ZECE BANI”, în câmp, stema țării, iar jos, textele: "penalității”, dispus pe opt rânduri, şi SERVICIUL GEOGRAFIC AL ARMATEI .
   Bancnota de 10 bani din 1917 a înlocuit moneda de 10 bani care circulase anterior pe teritoriul României, începând cu anul 1867, bătută prin comandă în Anglia. Pe lângă bancnota de 10 bani Ministerul de Finanțe emitea în același timp și bancnotele de 25 și 50 de bani.
    Înlocuirea monedei de 10 bani cu bancnota cu aceeași valoare s-a efectuat chiar la începutul anului 1917, când România nu mai deținea ca teritoriu decat Moldova, restul țării fiind ocupat de trupele germane și bulgare.
    Înlocuirea din 1917 a monedelor cu bancnote este explicabilă pe de o parte prin faptul că nichelul (din care se băteau monedele după anul 1900) era un metal folosit și de industria armamentului, deci din lipsa materiei prime, iar pe de altă parte datorită nevoilor populației de monedă cu valoare mică.
    Tot din cauza eforturilor de război se poate explica și dimensiunea mică a bancnotei, în modul acesta folosindu-se cerneală și hârtie puțină.
    Cu o bancnotă de 10 bani, un român din 1917 putea cumpăra aproximativ un sfert de kg de pâine.

Vibrația formelor




Arta plastică contemporană românească 


Elena Cristea, Gavril Nichitean Galeria 2Art, București


4 - 16 decembrie 2017









 

Racherița/Morișca




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Stat Arad, Teatrul Barbu Delavrancea




Dorina Lazăr (Varvara Bîrzu), Dimitrie Dunca (Ștefan Tăruș) 
și Adina Atanasiu Poenaru (Amalia Coardă).
Racherița, premieră: 22 februarie 1967.


Consemnare publicată în Revista Gazeta Literară, Nr. 15, de joi, 13 aprilie 1967.




În prim plan: George Bănică (Ion Popescu).




Zoe Muscan (Anița) și Constantin Adamovici (Dumitrașcu-Vodă).


Elena Bodi (Arhipoaia), Zoe Muscan (Anița) și Alexandru Drăgan (Dan).
Titlul piesei apare ca "Rachierița" (Revista Teatrul, nr. 6 - 1967, n.a.)



Cronici publicate în Revista Teatrul, Nr. 7. Iulie 1967.

Puterea credinței – comemorarea a 500 de ani de la Reformă. Transilvania și Debrecen




Prezențe românești peste hotare 


Muzeul Național de Istorie a României 


Muzeul Deri, Debrețin, Ungaria 


5 decembrie 2017 - 31 martie 2018





    Muzeul Național de Istorie a României prezintă piese reprezentative din colecțiile sale, în cadrul expoziției Puterea credinței – comemorarea a 500 de ani de la Reformă. Transilvania și Debrecen ce se deschide la Muzeul Déri din Debrețin, Ungaria.
    În expoziție sunt prezentate, alături de piese ale Muzeului Déri, obiecte reprezentative provenind din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României precum artefacte și piese numismatice rare – sceptrul lui Ștefan Bocskai (1605), moneda de 100 de ducați emisă de Mihail Apafi (1676) –, dar și garnituri de podoabe nobiliare – surguci pentru cușmă, pinteni, curea pentru sabie – și o sabie cu teacă aparținând lui Gabriel Bethlen (începutul sec. al XVII-lea).
***MNIR

Icoane, fotografie, pictură...




Arta plastică contemporană românească 


Cercul Militar Sibiu 


5 decembrie 2017





Istorysim




Festival de carte și storytelling pentru copii, tineri și părinți


Librăria Donaris, Galați 


6 - 10 decembrie 2017




Aflați program complet al manifestării accesând link-ul

Păcală




Prezențe românești peste hotare 


Teatrul Ion Creangă 


Bulgaria, Iugoslavia 


1969






Articol publicat în Almanah Flacăra 1970. Decembrie 1969.