Muzeul Național de Artă al României
Contribuția artelor la definirea identității românesti
(1830-1930)
București
14 septembrie 2012 - 13 februarie 2013
Curatori: Monica Enache şi Valentina
Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia.
Expoziţia
cuprinde aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă
decorativă, create în perioada 1830 – 1930 de cei mai importanţi artişti români
moderni - Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de
Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan
Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie
Paciurea etc. Expoziţia explorează modalităţile prin care aceşti artişti au
contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de
evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român.
Pornind de
la perspectiva propusă de istoricul Lucian Boia în lucrările sale Istorie şi
mit în conştiinţa naţională şi Pentru o istorie a imaginarului, demersul
expoziţional vizează identificarea în operele artiştilor a câtorva dintre
temele dominante ale mitologiei istoriei româneşti: latinitatea, unitatea
teritorială, lupta pentru independenţă etc.
Expoziţia
evocă, prin opere celebre, principalele etape ale creării statului naţional
român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui
Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877-1878, proclamarea
regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.
Dincolo de
succesiunea evenimentelor istorice, expoziţia încearcă în principal să
ilustreze traseul evolutiv al artei româneşti moderne, atât stilistic cât şi
tematic, punctând recurenţa unor subiecte ori a unor personaje istorice
emblematice, destinate susţinerii edificiului politic al României moderne.
Rolul
militant al artei pe parcursul secolului al XIX-lea este evident în operele
care înfăţişează portrete-efigii ale revoluţionarilor de la 1848, alegorii
întruchipând idealurile de unire şi independenţă, peisaje de tip
documentar-ilustrativ menite să arate pitorescul patriei, dar mai ales în
scenele istorice inspirate atât de evenimente contemporane, cât şi de trecut.
Nevoia de legitimare a aspiraţiilor de unire şi independenţă duce la
recuperarea unor figuri istorice transformate în mit: Mihai Viteazul devine
simbolul unităţii românilor, în timp ce Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş sunt eroi
ai luptei pentru independenţă.
Alături de
glorificarea istoriei naţionale, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi
până în primele decenii ale secolului al XX-lea, artiştii manifestă o
inclinaţie spre subiectele din universul rural, spre tradiţia populară.
Specificul naţional se identifică cu lumea satului şi cu imaginea idealizată a
ţăranului român, fapt la care a contribuit imensa popularitate de care s-au
bucurat operele lui Nicolae Grigorescu, determinante în evoluţia ulterioară a
plasticii româneşti.
Lucrările
prezente în expoziţie provin din patrimoniul MNAR şi din alte muzee din
Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul
Municipiului Bucureşti, Muzeul Gheorghe Tattarescu, Muzeul de Artă Braşov,
Complexul Naţional Muzeal Moldova Iaşi – Muzeul de artă şi Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacău – Muzeul de artă.
Expoziţia
va fi însoţită pe tot parcursul ei de evenimente conexe precum conferinţe,
programe pentru familii şi ghidaje tematice.
