Mărțișor,
Mărțișug sau Marț era consemnat de etnologii începutului de secol XX, ca obicei
de
1 martie, prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din
Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca
semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă
de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie
feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul
roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel,
bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit
fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept,
primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în
diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu
până la mărțișorul virtual.
Muzeul
Național al Țăranului Român continuă și anul acesta tradiția ultimelor târguri
organizate de Mărțișor, oferind publicului 5 zile de răsfăț vizual, fiind
invitat să aleagă din oferta bogată care urmărește, ca și până acum, să
particularizeze târgul prin unicitatea, creativitatea și diversitatea
mărțișoarelor.
În peisajul
târgurilor bucureştene, Târgul Mărțişorului de la MNȚR valorifică obiectul
handmade, încurajează creativitatea artistică, inovația şi meşteşugul capabil
să fie reînnoit cu noi particularități care să comunice prin expresivitate,
imaginație, simț al umorului semnificațiile mai vechi sau mai noi ale
mărțișorului. Participanții invitați — studenți, artiști, designeri, arhitecți,
meșteșugari — folosesc ca sursă de inspirație lumea și mitologia țărănească ori
imaginează noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și
reciclat care folosește materiile naturale devenite clasice la amprenta unui
design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologia urbană,
imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.
Alături de
participanții invitați la târg se numără, ca în fiecare an, şi şcoli, fundații,
asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii
cu dizabilități și sprijin pentru categoriile defavorizate, toți aceștia fiind
invitați din oficiu, fără selecție.
Devenită
accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu
produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona
reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci
şi alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere,
dulcețuri – Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.
Vă așteptăm
ca în fiecare an să mărțișorim împreună cu fir alb și roșu timp de 5 zile
Organizator:
Secția Educație muzeală
Responsabil
selecție / Coordonator: Lila Passima
Echipa de
organizare: Oana Constantin, Simona Hobincu
Contacte /
relații cu media audio-vizuală: Iuliana Bălan
info@muzeultaranuluiroman.ro/
021-317.96.60
Perioadă:
26 februarie – 1 martie 2016
Orarul
târgului: 10:00 – 18:00
Loc de
desfășurare:
curtea interioară a MNȚR, sala Acvariu, holul de intrare –
Studioul Horia Bernea
Bilet de intrare: 4 lei preț întreg, 2 lei preț redus
(elevi, studenți, pensionari)
***