miercuri, 31 martie 2021

Pe simezele brăilene - Solo

 


Arta plastică contemporană românească


Cristian Radu


Galeria Gheorghe Naum, Brăila,


3 aprilie 2021




    Cristian Radu, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, este cel mai activ dintre graficienii brăileni. Are o solidă formaţie profesională, dobândită în familie (tatăl, Ion Radu, a fost pictor), în învăţământul superior, - este absolventul Secţiei Grafică a Facultăţii de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Arte George Enescu, din Iaşi, licenţă şi masterat-, şi pe cont propriu, artistul fiind un cercetător împătimit al tehnicilor, un virtuoz al compoziţiei şi un colorist subtil.

    Cristian Radu are în palmares douăzeci de expoziţii personale, organizate de galerii şi muzee din Brăila, Galaţi, Iaşi, Târgovişte, Ploieşti şi Bucureşti şi zeci de participări la expoziţii de grup, concursuri şi saloane naţionale şi internaţionale. I-au fost selectate lucrări pentru Bienalele Ion Andreescu, Buzău (2006, 2010-2020); Lascăr Vorel, Piatra-Neamţ (2007, 2009, 2015, 2017); Gabriel Popescu, Târgovişte (2011); Gheorghe Petraşcu, Târgovişte (2012-2016); Camil Ressu, Galați (2020).

    În anul 2013 a fost invitat la expoziția Artă şi spiritualitate în spaţiul transilvan, itinerată la Szeged şi Budapesta.

    A fost prezent la Saloanele Astrei, Sibiu (2015); Grafica Românească, Bucureşti (2014-2020); Salonul Mic, Bucureşti (2016, 2017); Salonul Naţional al Artelor Temeiuri, Bucureşti (2017); Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău (2008; 2012-2020, la care a obținut Premiul Primăriei Municipiului Chişinău în 2014); Salonul Naţional de Plastică Mică, Brăila (2012-2021).

    În această perioadă participă, în cadrul proiectului Artă plastică contemporană din România, inițiat de HXA Art Gallery, la expoziția itinerată în muzee din mai multe orașe: Hunedoara, Deva, Bistrița, Iași, Târgoviște.

    Cristian Radu este profesor la clasa grafică de şevalet a Şcolii Populare de Arte Vespasian Lungu.

Între Sacru și Profan. Troițe și cimitire cu stâlpi funerari din Munții Sebeșului

 


Muzeul Municipa Mediaș


31 martie - 30 iunie 2021




    Expoziția temporară cu titlul Între Sacru și Profan. Troițe și cimitire cu stâlpi funerari din Munții Sebeșului este rezultatul unui proiect interdisciplinar de valorificare și promovare a unei categorii distincte a patrimoniului cultural național, și anume monumentele funerare din zona montană a Văii Sebeșului.

    Aceasta aduce în prim-plan și prezintă publicului larg un patrimoniu extrem valoros pentru cultura tradițională arhaică a acestor locuri, aflat astăzi pe cale de dispariție, alcătuit în principal din troițe și stâlpi funerari din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX.

Expoziția poate fi vizitată, la Muzeul Municipal Mediaș, în perioada: 31 martie – 30 iunie 2021.

Exponatul Lunii Aprilie

 


Muzeul Județean Teleorman 


Alexandia 


1 - 30 aprilie 2021




   Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită joi, 1 aprilie a.c., ora 11:00, la deschiderea Exponatului Lunii Aprilie.

   Pentru perioada 1 – 30 aprilie 2021, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator  un depozit de piese din silex care a fost descoperit pe teritoriul comunei Băbăiţa (jud. Teleorman).

    Contextul descoperirii acestui depozit de piese din silex este neclar, acestea fiind trimise Muzeului Judeţean Orăşenesc de Istorie Alexandria de către inginerul Mihai Gheorghe pe data de 9 mai 1968.

    Între limitele administrative ale comunei Băbăiţa cât şi ale celei învecinate, Frăsinet, există mai multe situri preistorice din eneolitic aparținând culturii Gumelnița, printre care tell-ul denumit de localnici Măgura din Vâlcele.

    Depozitul de la Băbăiţa este constituit dintr-un număr de 16 lame din silex cu dimensiuni de peste 8 cm, cea mai lungă având 16,4 cm. Au fost cioplite dintr-un silex maroniu sau gri-gălbui, de bună calitate. Majoritatea prezintă retușe pe una sau ambele laturi. Tehnica de debitaj corespunde percuţiei indirecte realizate cu o piesă intermediară din corn.

    Pentru neo-eneolitic se disting trei tipuri de contexte în care tezaurele au fost depuse: în locuințe, în așezări și în afara lor. La sud de Carpați depozitele de piese litice ce se încadrează în toate cele trei situații. Alte depozite au mai fost descoperite la Leşile (jud. Argeş), Măgura (com. Măgura, jud Teleorman), Brebeni (jud. Olt), Urlați (jud. Prahova), Vlădiceasca (jud. Călărași), Gumelnița (jud. Călărași), Geangoiești (jud. Dâmbovița) și Pietrele (jud. Giurgiu).

    În preistorie, fenomenul de depunere/tezaurizare a pieselor de silex nu a fost unitar și nu există o singură explicaţie. Ele au putut funcționa ca rezerve de lame păstrate în gropi, în recipiente din ceramică sau alte materii perisabile. Ele puteau fi transformate în unelte (răzuitoare sau inserții de seceră). Lamele de foarte mari dimensiuni  ar fi putut fi piese de prestigiu, ținând cont că erau aduse din nordul Bulgariei și erau produse de adevărați artizani specializați.

 

Pro Musica/Mircea Florian - excese la Sala Palatului...

 


Din istoria showbiz-ului românesc





Pro Musica.





Mircea Florian.



Articol dojenitor publicat în Revista Flacăra, Nr. 6. 15 februarie 1975.

***Doar pentru necunoscători:


Piesa citată mai sus este ultima. Cu umilință vă propun să vizionați și restul...







Toiagul - ceremonial și uzual în recuzita călătorului de altădată

 


Muzeul Crama 1777 


Valea Călugărească


21 martie 2021




    Pe drumul vieții, cu toții purtăm, nevăzut, un "toiag". E reazemul lăuntric în care ne sprijinim zi de zi. Țelul nostru. Ținta spre care ne îndreptăm dorințele sau crezul. O anticipare mintală a ceea ce vrem să fim. De aici și banala întrebare " Ce vrei să ajungi în viață ? ".

     Ca tovarăș de drum , orice toiag (baston, bâtă sau nuia) este o copie în mic a oricărui copac. Materie vie, încărcată de energii benefice, transmise purtătorului.

     Începand de pe 21 martie 2021, Expoziția vă invită să descoperiți povestea Toiagului, ca substitut al omului în cultura tradițională românească. 

Pe simezele nemțene

 


Arta plastică contemporană românească


Mihai Nechita-Burculeț


Galeria Lascăr Vorel, Piatra Neamț


1 aprilie 2021



Viitorul suna bine...

 


România de-altădată


Gârla Mare









Răsadurile serei din comună sînt octotite cu o grijă impresionantă.




Ca urmare a muncii științific desfășurate, ceea ce înseamnă și deplina folosire
a posibilităților pămîntului, împărțirea produselor la C.A.P.-urile din Gîrla Mare
seamănă de fiecare dată cu o cuvenită sărbătoare.




Magazinul universal din chiar centrul comunei Gîrla Mare oferă locuitorilor
toate produsele de care au nevoie.




Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 5. 8 februarie 1975.











Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 24. 21 iunie 1975.


Imagine din zilele noastre.