Muzeul de Arta Populara Constanta
23 - 25 iulie 2015
Muzeul de Artă Populară Constanţa organizează, în perioada
23-25 iulie 2015, manifestarea Olăritul – tradiţie şi contemporaneitate, din
cadrul unui ciclu amplu de manifestări Meşteşuguri tradiţionale.
Olăritul este astăzi unul dintre puţinele meşteşuguri
populare care mai păstrează tehnica, materialele, ornamentica şi cromatica
moştenite din vechime. Astfel, în centrele de olărit care mai produc în zilele
noastre, lutul este frământat şi modelat la roata olarului, arderea se face în
cuptoare de olar, iar instrumentele folosite la decorare sunt tradiţionale,
precum şi repertoriul ornamental.
Ca etapă de evoluţie a meşteşugului în contemporaneitate şi
adaptându-se necesităţilor moderne, olăritul poate fi considerat astăzi ca
situându-se la cumpăna dintre meşteşug şi artă, olarii realizând în present şi
alte forme decât cele tradiţionale, dar în care se mai păstrează motive şi
tehnici decorative autentice.
Cele mai vechi obiecte provin din sec XVII din Bistriţa,
ceramic din central dispărut de la Vama-Oaş, canceele şi farfuriile săseşti din
Transilvania, ceramic galiţiană de tip Kuty lucrată în Bucovina, fondul vechi
al ceramicii olteneşti de Horezu.
Acest meşteşug se continuă azi în satele de veche tradiţie
sub forma unei ocupaţii în care este implicată întreaga familie: bărbaţii
modelează la roată, iar femeile şi copii se îndeletnicesc cu decorarea lor.
Prin organizarea manifestării Olăritul – tradiţie şi
contemporaneitate dorim să prezentăm evoluţia meşteşugului în câteva din
centrele de olărit încă vii de pe teritoriul ţării noastre.
Olarul Marcel Mocanu vine din Braniștea, Galați cu roata
olarului pe care va face demonstraţii de lucru. Ceramic sa este una destinată
uzului gospodăresc, astfel că tipurile de vase sunt căni, oale şi castroane,
sumar decorate cu “picătura scursă”.
Din Baia Mare, olarul Sitar Cornel vine cu obiecte create în
stilul ceramicii transilvănene de Vama-Oaş, Maramureş, care se evidențiază prin
caracterul decorative, smalțul de bună calitate şi motivele specific zonei:
ciorchinele de struguri, steaua, pasărea.
Din vestitul centru de ceramic de Horezu, Vâlcea, va fi
prezent olarul Gheorghe Iorga care realizează farfurii ornamentate prin
jirăvire cu instrumente ca gaița sau cornul, motivele central, tradiționale
fiind peștele, soarele, cocoșul, biserica, copacul.
Centrul de olărit de la Corund, Harghita produce în present
o ceramic foarte variată ca forme şi decor: platouri, farfurii, vaze, sfeşnice,
căni, ploşti, jucării – fluierici, cahle etc. Meşterul Mathe Denes este unul
din cei mai cunoscuţi olari din zonă.
Prin prezenţa la Constanţa a acestor familii de olari din
centre cunoscute ale ceramicii populare, care transmit de generaţii modelarea
lutului la roată, ne propunem să oferim o imagine de ansamblu asupra evoluţiei
şi continuităţii meşteşugului olăritului în timp, în formele sale autentice.
