marți, 4 decembrie 2018

Mediaș 100 – Percepții vizuale în arta contemporană




Arta plastică contemporană românească 


Muzeul Municipal Mediaș 


7 decembrie 2018 - 31 ianuarie 2019






   Începând cu anul 2018, Primăria Municipiului Mediaș, prin Direcția Municipală pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret își propune noi colaborări cu artiștii locali. În acest sens, în perioada 7 decembrie 2018 – 31 ianuarie 2019, se va organiza la sediul Muzeului Municipal Mediaș expoziția temporară de artă plastică, dedicată Centenarului României: Mediaș 100 – Percepții vizuale în arta contemporană.
   Având în vedere faptul că acest an este unul aniversar pentru țara noastră, tema proiectului expozițional este dedicată acestui moment deosebit din istoria noastră, de aceea tematica expoziției este legată de România și orașul Mediaș din anii 1918-2018, fiecare artist fiind invitat să participe cu lucrări care să exprime momente specifice acestei perioade istorice.
   În cadrul expoziției vor expune artiștii: Iancu Băcilă, Anca Boian, Andreea Chiorean, Ladislau Lazăr, Anné-Marie Loeillot, Mario Lup, Horia Lupp, Flaviu Lupu, Horațiu Mureșan, Andreea Popa, Vasile Popescu, Jeni Roșian, Lenuța Sandu, Tudor Turcu, Andreea Ungureanu, Alexandru Vijoli, Ladislau Völgyesi, Dan Zaharia și Iulia Zaharia, Adél Palencsár.
   De asemenea, expoziția va include o categorie specială, care va cuprinde o serie de lucrări semnate de cunoscuți artiști medieșeni, trecuți în neființă, precum: Ioan Băcilă (1936-2013), Maria Ciobâncan (1939-2018), Grigorie Muntean (1937-2016) și Emil Mureșan (1930-2018).
   Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri, 7 decembrie, ora 18:00, la sediul Muzeului Municipal Mediaș, Str. M. Viteazu, Nr. 46.
Expoziţia va fi deschisă în perioada: 7 decembrie 2018 – 31 ianuarie 2019.
Vă așteptăm cu drag!

Radu Beligan, om de carte




Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


12 decembrie 2018




   Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Radu Beligan vă invită miercuri, 
12 decembrie, de la ora 18:00, sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), Sala Perpessicius, la evenimentul Radu Beligan, om de carte. 
    Prezintă: Loreta Popa, Raluca Tulbure, Anamaria Beligan. Cu participarea-surpriză a unor personalități îndrăgite din lumea teatrului și a literelor. 
    De asemenea, va avea loc lansarea unui audiobook, o nouă apariție în Colecția Fonoteca de Aur/ Seria Spectacolul poeziei, o micro-istorie ce conține câteva momente din poezia românească, un itinerar semnat sonor de Radu Beligan: Moment poetic. Pagini alese de poezie românească rostite la Radio între 1961 și 1988. Un audiobook care celebrează vocea marelui artist. Despre această nouă apariție aniversară, va vorbi Costin Tuchilă, realizator Teatru Radiofonic, Radio România.
   Asociația Radu Beligan, înființată pentru a cinsti memoria maestrului scenei românești și a promova marile valori ale teatrului, a pregătit în luna decembrie o serie de evenimente dedicate centenarului nașterii aceluia care afirma: "M-am născut odată cu România Mare și sunt legat ombilical de ea”. Acesta este crezul celui mai longeviv actor care a jucat pe vreo scenă. 77 de ani de carieră, 80 de roluri în teatru, peste 30 în film, nenumărate înregistrări radio și apariții televizate sunt reperele unei vieți exemplare. Un actor uriaș, căruia teatrul i-a fost casă, masă, familie și care mai spunea că, alături de public, a călătorit frumos. "Dacă viață e o călătorie scurtă, s-o facem la clasa I”.
    Actorul, omul, pedagogul, mentorul multor generații de tineri, autorul de cărți Radu Beligan, personalitate care s-a bucurat de o imensă popularitate în rândul românilor, intelectual rasat, trăitor la răscruci de vremi, deseori "înotător” împotriva curentului, este omagiat de-a lungul lunii decembrie printr-o serie de acțiuni la care și-au unit forțele mai multe instituții, respectiv Primăria Municipiului București, Academia Română, Teatrul Național și Asociația Prietenii Teatrului Național, Teatrul de Comedie, Muzeul Național al Literaturii Române, primăria comunei Filipești, alături de Asociația Radu Beligan.
    Programul Centenarului Radu Beligan va continua astfel: 
13 decembrie, ora 19:00 - Teatrul de Comedie - 
lansarea expoziției Oanei Maria Cajal, Radu Beligan – gânduri în oglindă. 
Vor vorbi: Sanda Vișan, Irina Margareta Nistor, Oana Maria Cajal, Anamaria Beligan. Inaugurarea Premiului Radu Beligan care va fi decernat unui tânăr actor al scenei românești; 14 decembrie, ora 11:00 - Academia Română, aula Heliade Rădulescu
 - acțiune omagială la care vor participa: 
acad. Răzvan Theodorescu, actrițele Simona Bondoc și Valeria Gagialov
regizorul Grigore Gonța, ambasadorul Andrei Magheru, 
scriitoarele Oana Maria Cajal și Anamaria Beligan; 
14 decembrie, Teatrul Național București 
- lansarea albumului Radu Beligan 100.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag!

Pe simezele ieșene - Memoria Spațiului




Arta plastică contemporană românească 


Felix Aftene 


Galeria ARTEP, Iași 


7 decembrie 2018 - 28 februarie 2019





O călătorie de 100 de ani




Centrul de Creație, Artă și Tradiție - Creart 


București 


5 decembrie 2018




  Sperăm să vă avem alături miercuri, 5 decembrie, de la ora 19:00, la Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție din București, Sala Teatrelli, pentru prezentarea primei etape a proiectului O călătorie de 100 de ani.
🔴 Piața Alexandru Lahovari 7, București

Ne-am întors la București, după o călătorie de 18.000 de kilometri prin sate și orașe, mai bine de 50 de locuri minunate care ne-au arătat sufletul României profunde. Ne-am luat ca punct de reper o carte veche, primul album despre România publicat vreodată, editat în 1933 la Leipzig și dedicat Majestății Sale Regelui Carol al II-lea al României: România. Natură. Clădiri. Viață populară. O călătorie de 100 de ani, proiect inițiat de Fundația Domeniul Otetelișanu, este o cercetare, din perspectiva multiplelor limbaje de expresie contemporane, care pornește de la fabulosul drum parcurs de fotograful german Kurt Hielscher prin România aflată în reconstrucție după Primul Război Mondial.

Cercetarea de demult a dat Europei unul dintre cele mai prețioase albume ale timpului, considerat de cronicarii vremii cea mai frumoasă și mai elegantă carte tipărită în Europa până atunci. Păstrând plăcerea de vânător evocată de Hielscher cu o sută de ani în urmă, trei echipe de filmare și-au propus să vadă cum arată acum locurile care l-au inspirat cândva pe Hielscher. Artiști din diverse domenii și-au luat ca reper această călătorie pentru a evalua, într-un limbaj actual, România de astăzi. Urmând această hartă, documentarea s-a realizat în toate regiunile României, în Sudul Basarabiei (Ucraina), Cadrilater (Bulgaria) și în Republica Moldova.

De la amintirile celui din urmă armean din Suceava la cele ale cetăţilor din Cernăuţi, de la poveştile misterioasei catedrale de la Fântâna Albă sau cele ale vechii bisericuțe din Curtișoara, de la tulnicăreșele din Apuseni la folcloriștii din Poiana Sibiului, realitățile României de acum sunt adunate în 50 de mini-documentare și, de asemenea, într-un album, care dorește să pună în oglindă trecutul cu prezentul. Fotografiile făcute de Hielscher și cele realizate acum.

Vom pune la dispoziția publicului și un film documentar, care va fi accesibil gratuit, alături de un jurnal de călătorie și fotografii, publicate pe site-ul www.100deani.ro. Am primit scrisori minunate din întreaga țară, o serie de excelență din care amintim munca domnului Adrian Petru Codila, care scrie monografia satului Vălișoara și speră să știe cât mai mulți despre această comunitate, sau efortul soților Trifan din Valeapai, judetul Caras-Severin, care salvează căsuțele bătrâne din Valea Pogănișului. Am găsit o comoară și dorim să v-o oferim.
  
L-am avut alături în această călătorie pe Igor Cobileanski, unul dintre cei mai premiați cineaști care gândesc și crează în România. Cu 74 de selecții în festivaluri internaționale de prestigiu și 16 premii în palmares, Igor Cobileanski este autorul a 18 filme, printre care și serialul Umbre o producție HBO.

Face parte din echipă și Cristian Gugu, autorul unei serii remarcabile de documentare, printre care Georgrafie Națională (2003) sau Brancuși în eternitate- o producție prezentată în numeroase festivaluri și competiții cinematografice -, sau remarcabile documentare despre personalități emblematice ale României, cum al fi Constantin Brâncuși sau Regina Maria.

De asemenea, Lucian Dobrovicescu, istoric, regizor de film și documentarist, asistent de regie pentru filme precum Restul e tacere, marele succes al lui Nae Caranfil, sau Coborâm la prima, în regia lui Tedy Necula.

Producător: Fundația Domeniul Otetelișanu
Proiect co-finanțat de Ministerul Culturii și al Identității Naționale, prin Programul Centenar.

Masca populară de Anul Nou




Muzeul Etnografic Hanul Domnesc 


Suceava 


6 decembrie 2018 - 2 februarie 2019




    Expoziția va aduce în atenția publicului vizitator măști populare din patrimoniul etnografic al Muzeului Bucovinei, obiecte de recuzită dar și piese vestimentare din colecția Recuzită și Obiceiuri care datează de la începutul secolului al XX-lea.
    Astfel, vizitatorii vor putea admira măștile-obrăzare și măștile de cap din categoria "urâților” care înfățișează chipuri umane (moși, babe, urâți, țigani, ursari, etc.), obiecte vestimentare ale costumelor de "militari”, piese de recuzită și accesorii ale personajelor din diferite alaiuri și jocuri specifice sărbătorilor de iarnă.
    Dacă în trecut, măștile jucate la cumpăna dintre ani aveau rol de protecție, legătură spirituală cu forțele supranaturale având funcții magice,astăzi acestea și-au pierdut simbolismul, devenind mijloace de expresii plastice, unde magicul a subordonat esteticul în dorința de a impresiona asistența și de crea spectacol la trecerea simbolică dintre ani.

Arta gratis




Lansare de carte 


Dalina Bădescu 


Cărturești Modul, București 


4 decembrie 2018




Pe simezele ieșene - Nostalgii cromatice




Arta plastică contemporană românească 


Mihaela Surugiu 


Galeria Theodor Pallady, Iași 


1 - 10 decembrie 2018





Exponatul lunii decembrie




Muzeul Civilizației Dacice și Romane 


Deva 


decembrie 2018




    Exponatul lunii decembrie 2018 aduce în atenție evenimentul istoric crucial pentru istoria românilor, petrecut la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, când "Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească” decreta "unirea acestor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii, cu România”.
    Arcul peste timp este realizat prin intermediul unei banderole având cele trei culori ale steagului românesc, purtată cu mândrie la Adunarea Națională de la Alba Iulia de la 
1 Decembrie 1918, de către port-drapelul Gărzii Naționale din Orăștie, lt. Valeriu Pascu 
(11 noiembrie 1893, Săcărâmb, jud. Hunedoara – 21 ianuarie 1989, București). Câteva repere biografice ni-l prezintă ca pe unul dintre românii din Transilvania care au luptat în Primul Război Mondial sub comanda Monarhiei austro-ungare și care întors acasă la Orăștie a contribuit la organizarea activității Gărzii Naționale Române din localitate și la desfășurarea în bune condiții a alegerii delegaților din Orăștie pentru Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, participând, apoi, în calitate de locțiitor al comandantului și ca port-drapel, la adunare.
    Informații prețioase referitoare la tricolorul purtat în ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia aflăm de la posesorul și donatorul acestuia: "La Marea Adunare din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia am purtat uniforma mea de locotenent al fostei armate austriece, cu o banderolă tricoloră română pe brațul stâng, așa cum se vede și pe fotografia stând pe tribună purtând drapelul tricolor al gărzii din Orăștie. […] În perioada de la armistițiul din 11 noiembrie 1918 –1 februarie 1919, foștii militari austrieci au purtat la nevoie și uniforma austriacă. În această uniformă membrii gărzii naționale române au fost echipați cu banderolă tricolor, […] exercitând și reprezentând puterea de stat română”.
     Banderola a intrat în colecțiile muzeului din Deva în anul 1978, donată alături de alte obiecte care i-au aparținut lui Valeriu Pascu, majoritatea legate de evenimentele istorice trăite în preajma anului 1918. Ne referim la decorații, uniforma militară purtată în calitate de căpitan în Armata Română, fotografii, cărți etc. Exponatul are lungimea de 36 cm, lățimea de 3 cm, iar pe culoarea galben a banderolei, Pascu a lăsat scris următorul text: "1 Decembre 1918. Alba Iulia Lt. V. Pascu”.
    După o sută de ani de la evenimentele la care acesta a fost martor, ne putem imagina atmosfera de pe Câmpul lui Horea, cu ajutorul mărturiilor sale: "La Alba Iulia 1 decembrie 1918 s-au adunat peste 100.000 de români din toate colțurile Ardealului, Banatului și din părțile zise ungurene / Crișana – Maramureșul/. […]Ne-am întâlnit aici românii din toate colțurile îndepărtate, țărani, meșteșugari, muncitori dela sate și orașe, funcționari de toate categoriile, preoți, învățători, învățații români dela orașe. […] Entuziasmul a fost de nedescris. Poporul adunat într-un număr important asculta încordat și smerit. Sobrietatea și măreția discursurilor rostite de reprezentanții națiunei au determinat o neclintită hotărâre a acestei adunări mărețe să proclame sus și tare <Vrem Unirea cu România Mamă!>”.

Georgeta Deju
Șef serviciu Secția de Istorie și Artă

Lumea lui Dem




Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


15 decembrie 2018




    Diminețile de sâmbătă sunt cele mai potrivite pentru evenimente dedicate atât copiilor, cât și părinților.
    La o oră recomandabilă - nici prea devreme, dar nici prea aproape de masa de prânz - MNLR vă așteaptă pe 15 decembrie, de la ora 11:00, la o întâlnire cu Lumea Lui Dem (Editura ARGO ART PUBLISHING, București, 2018), texte: Adrian Buga, ilustrații: Cristiana Radu & Dem Demetrescu.
    Ne dorim să vă prezentăm cărțile copilăriei și poveștile lor. Ne dorim în același timp, acum când arta lui DEM începe sǎ trǎiascǎ din nou, ca poveștile pe care ilustratorul-autor le-a desenat și scris sǎ dea naștere altor povești. Pentru primul set din cărțile copilăriei scrise sau inspirate de DEM, am ales-o pe Cristiana Radu sǎ facǎ exercițiul unui dialog peste timp.
Invitați:
Adrian Buga, Cristiana Radu
Moderator: Vasile Ernu.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponbile.

Pe simezele constănțene - Sub semnul Marii Uniri




Arta plastică contemporană românească 


Muzeul de Artă Constanța 


5 decembrie 2018





Muzeul în inima ta




Muzeul Etnografic Anton Badea 


Reghin 


13 decembrie 2018





Și noi am fost ca ei...




Din istoria învățământului românesc 


Colecții și Colecționari 


Înscrisuri de toate felurile







***
Un tip de document (datat 27 octombrie 1970) de care, până acum, habar n-am avut.
Oricum, "pe vremea mea", adică prin '76/'77, n-am semnat așa ceva. 

Expoziție de cămăși populare




Tribut Elisa Brătianu 


Biblioteca Națională a României, București 


7 - 19 decembrie 2018





Dragii noștri,

   În an de centenar, Sezatoarea Veselă, organizează o primă expozitie, încercând să readucă în prim plan cămașa populară românească. Expoziția reunește câteva piese de port popular, având ca piese centrale, primele cămăși lucrate de membrele Șezătorii.
   Este omagiul nostru adus Elisei Brătianu, strămoșilor noștri, este recunoștința celor 100 de ani ce au trecut si moștenirea următorilor 100 de ani!
  Gazdă ne va fi Biblioteca Națională a României, în parteneriat cu Asociația Culturală Artar.
Alături de noi va fi Nelu Dumitrescu, cel pe care il prețuim, respectăm, membrele Șezătorii si toti cei care veti dori sa va alăturati invitației noastre de suflet.
Sa ne unească in acest frumos de mers, dragostea pentru cămașa romaneasca!
Intrarea este liberă, expoziția se va putea vizita până pe 19 decembrie inclusiv.

Efigiile Marii Uniri




Arta plastică contemporană românească 


Cercul Militar Național, București 


26 noiembrie - 16 decembrie 2018





De la Editura Ecou Transilvan




Lansare de carte 


Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Năsăud 


8 decembrie 2018





O seară cu Nichita




Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


13 decembrie 2018




    Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la O seară cu Nichita joi, 13 decembrie 2018, de la ora 17:00, în Mansarda din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8. În fapt, o evocare a poetului dispărut neașteptat în decembrie 1983.
    O carte cu 40 de poezii necunoscute ale lui Nichita Stănescu a apărut într-un tiraj foarte restrâns la Editura Karta-Graphic din Ploieşti, acum patru ani, purtând numele Vin perșii, mamă! Criticul Alex Ștefănescu nota atunci că este "un dar nesperat pe care ni-l face marele poet, la peste trei decenii de la moartea sa”. Cartea Vin perşii, mamă! avea și CD-ul inclus, ceea ce evident îl aducea cititorilor și mai aproape pe Nichita. Cu acest gând, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să-i ascultați pe Marius Bodochi și Zoltan Octavian Butuc aducând la lumină exact acele poezii ale lui Nichita, alături de un cuvânt de început rostit cu sufletul de artistul și graficianul Mircia Dumitrescu.
   În ziua de 4 august 1983, Nichita Stănescu (despre care nimeni nu ştia că va muri la 13 decembrie, în acelaşi an) a fost invitat acasă la soţii Letiţia şi Marian Ionescu-Cartaş, într-un apartament de bloc din cartierul Drumul Taberei din Bucureşti. A fost de faţă şi Lucia Fetcu, poetă la rându-i. Marian Ionescu-Cartaş, profesor la Liceul George Enescu, voia să cânte la pian și să-l convingă pe Nichita Stănescu să cânte şi el, iar insolitul concert să fie înregistrat pe un magnetofon. Totul a decurs aşa cum fusese prevăzut, numai că, la un moment dat, cântând la pian la patru mâini cu eminentul profesor de muzică, Nichita a început să împartă cu generozitate versuri, unele din memorie, altele create pe loc, în binecunoscutul său stil, de improvizator genial. Până la urmă la pian a rămas numai muzicianul, iar poetul, transfigurat, a rostit poem după poem. Această stare de graţie a durat şi a doua zi. După moartea lui Nichita Stănescu, benzile de magnetofon au fost ascultate de martorii miraculoasei întâmplări, dar şi de prietenii acestora. Versurile au fost transcrise şi tipărite.
    "Ca şi cum ar ninge cu pietre peste zăpada vieţii mele. Ca şi cum ar ninge cu natura lucrurilor pe sufletul meu. Atât de depărtată mi-ai părut trecând din cer şi orizont un punct. Tu, despletito, tu, niciodato de împreună cu tine, tu, mai singuro decât vederea ochilor mei. Ca şi cum mi-ar ninge cu pietre peste zăpada vieţii mele, ca şi cum despletito, despletito, despletito!” a rostit atunci inspirat Nichita Stănescu pentru cei care au venit după el.
     Născut în zodia Peștilor, la 31 martie 1933, la Ploieşti, judeţul Prahova, Nichita Stănescu a iubit Cuvântul mai mult ca orice, poate de aceea a și primit harul și lumina lui. Poet, scriitor şi eseist român, a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. Nichita Stănescu aparţine temporal, structural şi formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970.
    Muzeul Național al Literaturii Române dedică seara de 13 decembrie celui căruia Îngerul îi dicta des versuri în filigran, de o frumusețe fără egal. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag!

Pe simezele ieșene




Arta plastică contemporană românească 


Muzeul Municipal Iași 


3 decembrie 2018





Târg boem la Centenar




Expoziție de fotografie 


Codrin Anton 


Muzeul de Artă Ion Irimescu, Fălticeni 


12 decembrie 2018





Scara lui Iakov




Lansare de carte 


Ludmila Ulițkaia 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


5 decembrie 2018

 



    Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 5 decembrie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr. 38) la lansarea romanului Scara lui Iakov de Ludmila Ulițkaia, tradus în limba română de Gabriela Russo, bestseller Gaudeamus 2018, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu, un roman-parabolă, "saga unei famili traversând patru generații și un secol de cultură rusă, căreia îi dă glas o femeie uluitoare“ (Il Giornale).w
    Vor prezenta cartea Ioana Pârvulescu, scriitoare, Marina Constantinescu, filolog, jurnalist și critic de teatru și Antoaneta Olteanu, Director al Departamentului de Filologie Rusă şi Slavă, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comanescu, director general al Editurii Humanitas Fiction.
   "Scara lui Iakov este un roman despre «știința vieții», ca să folosim cuvintele unuia dintre personaje; dar, mai mult decât atât, este un roman despre fericirea de a trăi viața, oricum ar fi ea, despre modurile și posibilitățile de a o accepta, oricât de complicată ar deveni.“ – Vedomosti
   "Ludmila Ulițkaia este cea mai cunoscută și mai impresionantă scriitoare rusă a timpurilor noastre. Oricine îi citește cărțile înțelege ceva mai bine această Rusie care ne pare atât de străină și de amenințătoare.“ – Frankfurter Allgemeine Zeitung
Accesul la eveniment este gratuit, în baza unei rezervări prin eventbook.