Tehnica fotografică, o nouă practică ajunsă la noi din
Occident, a uimit, la jumătatea secolului al XIX-lea, întreaga lume
bucureşteană. Preocupări legate de fotografie au început să fie simţite şi la
noi, se pare, pe la 1834 când, pe un farmacist l-a costat viaţa lucrul cu brom
în timp ce făcea cercetări relative la fotografie.
La 16 februarie 1839, publicația Albina Românească, făcea
cunoscută pentru români descoperirea dagherotipiei. Tehnica era nouă şi destul
de complicată. Dagherotipiile erau extrem de fragile, dar de o mare fineţe şi
fidelitate; nu se puteau multiplica şi se realizau în formate mici.
Se pare că primul atelier fotografic din Bucureşti a
aparţinut unei doamne, Wilhelmine Priz, care făcea portrete dagherotip "cu un
preţ foarte cuviincios”. Dagherotipia s-a practicat la noi în ţară până prin
anul 1860, iar primul aparat de acest tip a fost cumpărat de Colegiul Sfântul
Sava, la 1840. Se crede că cel care l-a mânuit cel dintâi ar fi fost Carol Popp
de Szathmari. La 1873 au apărut primele plăci cu gelatino-bromură, aşa luând
naştere fotografia modernă.
Carol Popp de Szathmari a fost unul dintre cei mai cunoscuți
și apreciați fotografi ai vremii. A fost primul mare fotograf al Țării
Românești, surprinzând schimbările prin care a trecut țara de-a lungul
domniilor a trei dintre cârmuitori. Tot el a avut şi marele merit de a reda
prima imagine fotografică a Bucureştilor, care a fost o calotipie, intitulată
Câmpul Procopoaiei.
Un fotograf cu un statut aparte, care nu se poate număra
printre fotografii bucureşteni cu firmă, dar care a avut un rol foarte mare în
redarea primelor imagini ale capitalei a fost Ludwig Angerer. El a fost nu
numai unul dintre primii fotografi ai oraşului Bucureşti, ci şi unul dintre
marii fotografi ai Vienei.
Franz Duschek a fost un alt renumit maestru care îşi avea
atelierul în Strada Nouă (azi Edgar Quinet), fiind şi cumnat cu Szathmari. La
1872, acesta anunţa că face fotografii "în orice timp, senin sau noros” şi
asigura "orice justă acceptare a onor public ce-mi va vizita atelierul”.
Un alt celebru fotograf a fost Franz Mandy care şi-a
deschis atelierul la 1877, pe Calea Victoriei. El a fost primul dintre
confrații săi care a introdus evidenţa clişeelor începând cu numărul 1 şi
continuând numerotarea pe toată perioada activităţii atelierului său.
Numărul fotografilor bucureșteni care au urmat acestor mari
maeștri nu au fost deloc mic, printre ei demni de menționat fiind A. D. Rieser,
Eduard Pesky (care se intitula pe cartoanele fotografiilor "pictor academic”),
Moritz Benedict Baer, W. Wollenteit, Iosif Szollosy, Ioan Spirescu, J. Marie.
Cei mai mulţi fotografi au fost alogeni, mai cu seamă
germani, austrieci, francezi, polonezi, cehi, dar, cu timpul, nici românii –
mai puţini, cei drept – nu au lipsit. Astfel, avem cunoştinţă de atelierele
unor români mai ales spre sfârşitul secolului, cum au fost cele ale
fotografilor Ion Gavrilescu, Dumitru Constantinescu, I. Nicolescu, M.
Davidescu.
În general, fotografiile variau ca dimensiune, după
cerinţele încadrării imaginii şi după fantezia fotografului. Ele erau lipite pe
cartoane cu firma fotografului tipărită pe verso, uneori şi pe faţa cartonului,
jos. Firmele care se respectau îşi comandau cartoanele de la Viena, cu
însemnele lor special tipărite, şi nu sunt puţine astfel de fotografii care
s-au păstrat până astăzi. Mai târziu, au apărut cartoane care se vindeau având
pe spate diferite desene cu flori, amoraşi şi un aparat de fotografiat, care
încadrau cuvântul SOUVENIR. Fotografiile se lipeau pe cartoane cu ajutorul unei
folii speciale, prin presare la cald. Dacă, în general, maeştrii fotografi
foloseau formate mai mici, atelierele specializate şi laboratorele statului
lucrau cu formate mari.
Proiectul expozițional Începuturile fotografiei la
București. Maeștrii și imagini din secolul al XIX-lea își propune să prezinte
publicului, începând cu anul 2015, operele maeștrilor fotografi, care au lucrat
în București începând cu anii 1853-1856. Pentru acest an, expoziția face
referință la maeștrii fotografi prezenți în București, în perioada 1850-1900.
Proiectul expozițional valorifică patrimoniul arhivei fotografice a Muzeului
Municipiului București, multe dintre piesele colecției foto fiind aduse pentru
prima oară în fața publicului.
Dr. Lelioara Zamani - Gavnani
Șef secție Istorie Patrimoniu
***
