Expoziţia-eveniment Aurul şi Argintul Antic al României va
putea fi admirată, în perioada
27 aprilie – 5 iunie 2016, la Palatul Culturii,
sediul Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi. Organizată de Muzeul Naţional de Istorie a
României (MNIR) în colaborare cu 31 de muzee de profil din întreaga ţară, între
care şi instituţia gazdă, expoziţia reuneşte peste 1000 de obiecte arheologice
din metale preţioase, de o valoare istorică deosebită, descoperite de-a lungul
ultimelor două secole pe teritoriul României.
Aurul şi
Argintul Antic al României reprezintă cel mai important proiect expoziţional
realizat în România în ultimii 20 de ani, sub egida Ministerului Culturii, de
către Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu 31 de muzee de
arheologie şi istorie din ţară, originalitatea sa constând atât în maniera de
abordare a problematicii istorice, cât şi în asocierea inedită a celor mai
frumoase piese din colecţiile instituţiilor participante.
Concepută
ca un spaţiu de comunicare şi (re)descoperire a unei multitudini de istorii din
trecutul României, expoziţia Aurul şi Argintul Antic al României oferă
vizitatorului contemporan o impresionantă incursiune istorică, într-o perioadă
de peste 6.000 de ani, cuprinsă între Eneolitic şi Antichitatea Târzie
(mileniul al V-lea î.H. – secolul al VII-lea d.H.), și pune în valoare
capodopere ale orfevrăriei preistorice și antice de pe teritoriul României, un
patrimoniu provenit din descoperirile arheologice ale ultimelor două secole.
Aparent
inalterabile, de o frumuseţe aparte, încărcate cu profunde şi multiple calităţi
şi sensuri simbolice, exponatele proiectului Aurul şi Argintul Antic al
României se numără printre cele mai valoroase bunuri din patrimoniul cultural
al ţării noastre, multe unice în Europa şi în lume. Vizitatorul are astfel
ocazia de a surprinde valoarea intrinsecă a materialului, măiestria execuției,
plurivalența artefactelor şi paleta amplă a semnificațiilor.
Insignă,
însemn, prestigiu, sacralitate, bogăţie sau pur şi simplu podoabă – acestea
sunt doar câteva dintre sensurile pe care le pot concentra piesele din metale
preţioase. De-a lungul timpului, în slujba evidenţierii acestor roluri au fost
investite pricepere tehnică, îndemânare şi imaginaţie, care au condus şi către
o mare diversitate formală. Printre artefactele prezentate există atât
exemplare cu o lucrătură mai simplă, cât şi adevărate puncte de referinţă în
arta metalului preţios. Figurinele antropomorfe din Eneolitic erau decupate
dintr-o foaie metalică sau, mai târziu, unii cercei din perioada romană erau
lucraţi dintr-o singură sârmă de aur meşteşugit îndoită şi răsucită. La celălalt
capăt al spectrului se află piese precum diadema de la Buneşti-Avereşti, în
care siluetele animalelor fantastice şi formele florale elaborate se îmbinau
iniţial cu accentele de culoare conferite de incrustaţiile cu email sau pastă
de sticlă. În aceeaşi categorie pot fi incluse şi unele dintre piesele
tezaurului de la Pietroasa, gândite să pună în valoare efectele cromatice ale
combinaţiei dintre strălucirea multicoloră a pietrelor preţioase şi cea a
aurului. Mărturie pentru veleităţile artistice şi îndemânarea orfevrilor de
altădată sau pentru complexitatea soluţiilor tehnologice folosite stau piesele
din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni,
Poiana Coţofeneşti, Agighiol sau Peretu), diversitatea şi bogăţia de forme a orfevrăriei
dacice (brăţările polispiralice de aur descoperite în zona cetăţii de la
Sarmizegetusa Regia sau tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgeşti,
Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti etc.) şi, nu în ultimul rând, inventarele
funerare şi tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau Antichităţii Târzii, Pietroasa,
Apahida, Cluj-Someşeni sau Histria.
Muzeul de
Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova Iași
contribuie la proiectul Aurul şi Argintul Antic al României cu piese provenite
dintr-unul din tezaurele cu monedă romană descoperite la Muncelu de Sus (jud. Iași)
și cu obiecte de podoabă de la Poiana (Galați) și Trușești (jud. Botoșani).
Relaţia
dintre ipostazele metalului preţios şi universul material al diferitelor epoci şi
perioade istorice este surprinsă, într-o anumită măsură, și prin redarea
contextelor din care au fost selectate piesele din aur şi argint. Sub
titulatura Aurul, argintul și diversitatea universului material, Muzeul de
Istorie a Moldovei integrează în expoziție și alte piese dintre care amintim
inventarul mormântului scitic de la Pocreaca (jud. Iași) și artefacte provenite
din necropole ale culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, de exemplu celebra
fusaiolă cu scriere runică de la Lețcani.
Muzeul
Naţional de Istorie a României a demarat acest proiect expoziţional în
decembrie 2013 și, până în prezent, expoziţia a fost itinerată la Timişoara,
Oradea, Satu-Mare, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia,
Sfântu-Gheorghe, Buzău, Craiova, ajungând acum la Iaşi. Cu acest prilej,
organizatorii au realizat un catalog spectaculos, în care sunt incluse
informaţii detaliate despre toate piesele expuse. Generos ilustrat, conţinând
peste 700 de pagini, catalogul poate fi achiziţionat la preţul de doar 90 lei.
Expoziţia
este coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a României prin Directorul
General dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu şi dr. Rodica Oanţă-Marghitu.
Expoziţia Aurul şi Argintul Antic al României va fi deschisă publicului începând cu 27
aprilie 2016, la Palatul Culturii, sediul Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi, zilnic, de marţi până duminică (cu excepţia sărbătorilor legale,
respectiv 1 - 2 mai), între orele 10:00 şi 17:00.
Biletele sunt puse în vânzare
la preţul de 12 lei, 6 lei, 3 lei, dar şi gratuit, detalii despre tarife,
reduceri şi gratuităţi fiind disponibile la adresa
http://www.palatulculturii.ro/
Miercuri, 27 aprilie 2016, Ziua Porţilor Deschise la Palatul
Culturii, expoziţia va putea fi vizitată gratuit pe parcursul întregului
program cu publicul, respectiv între orele 10:00 – 17:00, asemenea celorlalte
spaţii expoziţionale redate comunităţii cu acest prilej.
***
