Desenând istoria - Legendele dacilor

Mihai Grăjdeanu 

Facultatea de Istorie, Universitatea București 

27 februarie 2018 

   Mihai Ionuț Grăjdeanu (n. 1987), autor prolific de bandă desenată si romane grafice, este implicat în multiple proiecte editoriale, precum Legendele Dacilor si Comics Didactic. Participă la expoziții personale și de grup în țară și peste hotare. În 2016 a reprezentat România la Festivalul Internațional de Benzi Desenate din Bruxelles, Belgia. În 2017 a reprezentat România la Salonul de Benzi Desenate din Veles, Macedonia, unde a primit Premiul organizatorilor. Susține ateliere de benzi desenate în cadrul festivalelor, în școli, muzee și teatre din întreaga țară.

   Proiectul Legendele Dacilor, inițiat de autorul Mihai Ionuț Grăjdeanu, își propune să readucă în atenția copiilor și tinerilor pasionați de istorie și mitologie dacică, legendele și personajele străvechi.

   Ideea proiectului a luat naştere în anul 2011 când Mihai I. Grăjdeanu a realizat ilustraţiile din cartea Legendele Dacilor Liberi şi albumul de bandă desenată Legendele Dacilor – Piatra Sacră, ambele publicate la editura Dacica.

   În anii 2012 si 2013, în cadrul expoziţiilor personale şi de grup, în cadrul Atelierelor de Bandă Desenată susţinute la Biblioteca Naţională a României, Cinematograful Scala, Cinematograful Patria, Galeria Saint Ink, Grădina cu Artişti, Street Delivery, Otaku Festival, Bucuresti Comics Fest, Free Comic Book Day, Festivalul de Film Documentar Etnografic Zlatna şi prima ediţie a EECC 2013 Bucureşti, proiectul Legendele Dacilor a adunat un număr mare de admiratori, participanţi la ateliere de bandă desenată (cele mai bune desene fiind publicate trimestrial în revista on line Atelier BD) şi cumpărători ai produselor comercializate (cărţi, albume bd, reviste, afişe, vederi, semen de carte, stickere, tricouri). Ca urmare a răspunsului pozitiv faţă de proiect, în 2013 a fost publicată cartea cu ilustraţii si bandă desenată Legendele Dacilor – Personaje şi în 2014 volumul I Mandale Dacice la editura Curtea Veche şi encilopedia pentru copii Dacia Preistorică Ilustrată publicată de editura Kreative Pro sub egida UNESCO.    

   Proiectul Legendele Dacilor a continuat în 2014 şi 2015 cu seria de reviste de benzi desenate Legendele Dacilor. În 2016 s-a lansat la editura Curtea Veche volumul II ,Mandale Dacice, iar în 2017 albumul de banda desenată Paşunile de Aur (editura Geto-Dacii).

***Centrul de Istorie Comparată a Societăţilor Antice (CICSA)‎Desenând istoria: Legendele Dacilor # CICSA 27 februarie 2018

Salonul de literatură Junimea

Bogdan Roman 

Galeriile Pod-Pogor, Iași 

21 februarie 2018

***Muzeul Național al Literaturii Române Iași

Oameni și umbre (5)

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul de Stat Turda

Pliant-program, Teatrul de Stat Turda.

Stagiunea 1961 - 1962.

Premieră: 15 februarie 1962.

De Ziua Femeii

Muzeul Etnografic Anton Badea 

Reghin 

2 - 3 martie 2018

***Muzeul Etnografic "Anton Badea" Reghin

Destinul din oglindă

Lansare de carte 

Adrian Majuru 

Grand Hotel Continental, București 

22 februarie 2018

   Joi, 22 februarie, ora 18:00, scriitorul Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, lansează a doua ediție a volumului său Destinul din oglindă - micro-roman fantastic ilustrat apărut la Oscar Print, editura Tipografie. Sunt invitați să participe toți cei interesați.

   Lansarea are loc la Grand Hotel Continental (Calea Victoriei nr. 56, colț cu str. Ion Câmpineanu - intrarea din Ion Câmpineanu), la etajul 4 (Sala Tonitza).

   Invitații speciali ai autorului sunt actorii Irina Movilă și Marius Bodochi de la Teatrul Național București.

Despre autor

    Istoricul și scriitorul Adrian Majuru (n. 1968), directorul Muzeului Muncipiului București, este cunoscut publicului pentru lucrările sale de istorie publicate în ultimii 15 ani, și este autorul unor volume de proză scurtă precum Șapte variațiuni pentru flautul fermecat (Oscar Print, 2011), sau Legenda Khazară (Caligraf, 2008). De asemenea, Adrian Majuru este autorul textului romanului grafic Tata Moșu.O poveste interbelică (MMB, 2016). Acesta este primul roman grafic exclusiv românesc (în sensul că subiectul romanului, autorul textului, ilustratorul și editura sunt românești). Prima ediție a micro-romanului fantastic ilustrat Destinul din oglindă a fost publicată în anul 2005 de Editura Paralela 45, aceasta fiind și lucrarea de debut literar a autorului.

Recenzii

   Bogdan Suceavă (Timpul, 2005) - ”În romanul intitulat Destinul din oglindă Adrian Majuru recurge la o soluție literară similară celei adoptate de Eduardo Galeano, dar pe care nu cred că am mai avut ocazia de a o vedea vreodată încercată în literatura română, și în nici un caz cu un mixaj atât de veridic de ficțiune și realitate, de iluzie și recurs la acuratețea documentului istoric. Romanul lui A. Majuru recompune istoria Bucureștiului din ultimii 200 de ani, adică era (acum apusă), a unei capitale europene decente, când noblețea nu era o iluzie și grația nu era o raritate. Naratorul din romanul lui Adrian Majuru se disimulează în umbra fiecărei scene cu o discreție pe care i-o bănuim și autorului, ca și cum și-ar dori să nu îl simțim și să nu ne atingă, cu excepția acelor momente când își propune să puncteze ceva ce nu putea trecut cu vederea... (...) Efectul suprapunerii tuturor acestor tablouri într-o singură ședință de lectură e halucinant: cu toate momentele reamintite aproape simultan, Bucureștiul devine personaj, geografia ajunge să domine destinele. Și e un oraș al dezamăgirilor și tragediilor... Lumea lui Adrian Majuru e profund îndatorată nu doar minuțioasei documentări istorice (cu referințe la Ionescu-Gion și alți iconografi ai lumii bucureștene), ci și artei de a reciti în spirit și faptă pe Mateiu Caragiale."

    Valentin Protopopescu (Ziua, 2005) - "(...) Carte dificil de clasat, căci este un melanj savant de realitate și ficțiune, Destinul din oglindă câștigă foarte mult prin ilustrațiile ingenios alese, ce întovărășesc inspirat alegațiile fanteziste și referirile istorice stricte ale autorului. Recunoscându-și modele și influențe precum Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde, Craii de Curtea Veche de Mateiu Caragiale, Peisaj pictat în ceai de Milorad Pavic și Enciclopedia morților de Danilo Kiš, Adrian Majuru are inteligența să se înscrie într-o tradiție literară venerabilă și extrem de iubită de cititori. (...) Mi-a plăcut Destinul din oglindă pentru că e un exemplu de soluție literară inteligentă care trezește interesul nostru pentru destine relevante ale ultimului veac. (....) Adrian Majuru recurge la o soluție similară celei adoptate de Eduardo Galeano, dar pe care nu cred că am mai avut ocazia de a o vedea vreodată încercată în literatura română, și în nici un caz cu un mixaj atât de veridic de ficțiune și realitate, de iluzie și recurs la acuratețea documentului istoric.”

    Mihaela Iacobescu (Observator Cultural, 2005) - "(...) Într-o manieră originală, cu o formulă stilistică pe alocuri poetică, impregnant de un parfum deosebit care reușește să redea aerul vremurilor de alt dată, cartea ne invită la o lectură profitabilă dintr-o dublă perspectivă: cea a plăcerii resimțite la lectura ei și cea a informației acumulate. Nu trebuie omis nici elementul grafic, constituit dintr-o sumă de fotografii de epocă, unele alternând cu cele din contemporaneitate, care contribuie la crearea unui univers și a unei stări la care luăm parte – deși fără voia noastră - cu încântarea unui călător neobosit. Datorită acestui lucru, Destinul din oglindă este o prezență inedită în peisajul literar actual, ce nu poate trecut cu vederea”.

***

Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎Adrian Majuru - Lansare de carte - ”Destinul din oglindă”

Dragobetele

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti 

București 

24 - 25 februarie 2018

***Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti"‎Dragobete la Muzeul Naţional al Satului

 

Hipnoza (2)

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul de Stat Turda

Pliant-program, Teatrul de Stat Turda.

Stagiunea 1964 - 1965.

Premieră: 12 decembrie 1964.

Război pentru țară

Lansare de carte 

Oltea Râșcanu-Gramaticu

Primărie, Bârlad 

25 februarie 2018

***Cunoaşte oraşul în care trăieşti - Bârladul

Palatele Familiei Regale – istorie, eleganţă şi fast

Ștefania Dinu 

Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, București

24 februarie 2018

   Vă invităm la conferința Palatele Familiei Regale – istorie, eleganţă şi fast care va avea loc sâmbătă, 24 februarie 2018, ora 18:00, la Muzeu și va fi susținută de către Dr. Stefania Dinu, Director General Adjunct al Muzeului Național Cotroceni.

   Pe parcursul serii veți afla despre o parte mai puțin cunoscută a istoriei palatelor Familiei Regale. Gazda dumneavoastră, Dr. Ștefania Dinu vă va purta într-o călătorie virtuală în timp, în locurile în care bunul gust și eleganța erau la ele acasă.

    Palatele Familiei Regale a României se ridicau, din toate punctele de vedere, la nivelul unor adevărate reşedinţe regale pline de fast şi somptuozitate, care asigurau toate utilităţile şi funcţionalităţile necesare, fiecare locuinţă fiind proiectată după planurile unui arhitect străin sau autohton. În cele mai multe cazuri, locuințele au fost construite așa cum au dorit cei care le-au comandat, respectându-se dorințele și gusturile lor în ceea ce privește decorația interioară și amenajarea parcurilor și a grădinilor.

    Alături de Dr. Ștefania Dinu veți intra în holul impozant al Castelului Peleș, vă veți bucura de farmecul încăperilor Palatului Regal din Calea Victoriei, ale Castelului Foișor sau ale Castelului Săvârșin și vă veți plimba prin grădinile Palatului Regal de la Balcic sau ale Castelului Bran.

   Conferința va avea loc în Sala Insectelor de la etajul Muzeului iar participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile.

***Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa"

Cine a ucis? (Ki a gyilkos?)

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul de Stat Timișoara

Pliant-program, Teatrul de Stat Timișoara (Secția Maghiară).

Premieră: 7 mai 1962.

Dedicație din partea traducătorilor oferită autorului piesei.

Conferinţe dedicate Centenarului

Lucia Olaru Nenati 

Muzeul Științei și Tehnicii Ștefan Procopiu, Iași 

21 februarie 2018

   Într-un context aniversar pentru poporul român, 100 de ani de la Marea Unire, dar şi pentru Asociaţia Universul Prieteniei Iaşi, care împlineşte 10 ani de la înfiinţare, sunteți invitați la un ciclu de cinci conferinţe dedicate Centenarului care se vor desfăşura lunar, la Palatul Culturii, în spațiul Muzeului Științei și Tehnicii Ștefan Procopiu din cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi.

   Prima conferinţă cu genericul Reviste, personalităţi şi grupări literar – culturale din Ţara de Sus implicate în consolidarea culturală a Marii Uniri din 1918,  va fi susţinută de dr. Lucia Olaru Nenati miercuri, 21 februarie 2018, ora 18:00, în Sala Ştefan Procopiu, temă ce a stat la baza  lucrării sale de doctorat apreciată de acad. C. Ciopraga, acad. D. Vatamaniuc, prof. univ. dr. Dumitru Micu, prof. univ. dr. Liviu Leonte, prof. univ. dr. Dan Manucă şi care a fost publicată în volumul Arcade septentrionale, la Editura Academiei Române, Bucureşti, 2007.

***http://www.agentiadecarte.ro/…/conferinte-dedicate-centena…/

Sărbătoarea Dragostei la români

Muzeul Satului Bănățean

Timișoara 

24 februarie 2018 

   În data de 24 februarie 2018, Sala de conferinţe de la Muzeul Satului Bănăţean Timişoara se deschide la ora 12:00 pentru a-l întâmpina pe Dragobete, cu poezie, cântec, joc şi voie bună, desene şi discuţii libere despre Sărbătoarea Dragostei la români.

   Avem invitaţi din toate categoriile: Cenaclul literar Tinere condeie Timişoara, grupul Senioarele de la Asociaţia Seniorilor din Timişoara; elevi de la Liceul de Arte Plastice, Timişoara (prof. Lavinia Şerban), elevi de la Colegiul Naţional de Artă I. Vidu (prof. A. Micşa; prof. G. Nicolaescu).

   Un moment special din program va fi susţinut de către Mădălin Luca pe acorduri de nai, în cadrul lansării CD-ului Esenţe străbune, un dar de suflet pentru toţi participanţii la eveniment.

Vor participa alături de noi solistii vocali: Felicia Stoian, L. Lungu, M. Garas, Marius Matei, Elena Jurjescu.

Vă aşteptăm cu drag la acest evenimet organizat de colega dr. etnolog Maria Mândroane

(Borco Ilin, PR MSBT)

***Muzeul Satului Bănățean Timișoara Oficial

Cercul morții (2)

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul C. I. Nottara

Broșură-program, Teatrul C. I. Nottara, București.

Stagiunea 1970 - 1971.

Premieră: 11 octombrie 1971.