joi, 21 iunie 2018

Zestre transilvăneană




Muzeul Etnografic al Transilvaniei 


Cluj - Napoca 


24 iunie - 15 iulie 2018




Duminică, 24 iunie, ora 13.00:
Vernisajul expozițiilor 
Arta broderiei pe crețuri: ciupagul
 Zestre transilvăneană – colecția Gabriel Boriceanu.
Demonstrație de broderie pe crețuri Marioara Palagica Constantin.

   Născută la inițiativa comunității La Blouse Roumaine, Ziua Universală a Iei, sărbătorită de Sânziene, pe 24 iunie, a ajuns la cea de a șasea ediție. ”Grupurile de acțiune” formate pe rețelele de socializare, manifestările și evenimentele organizate în numeroase localități din țară și în comunitățile românești din întreaga lume reunesc zeci de mii de participanți. Cămașa femeiască moștenită din străbuni sau cusută în zilele noastre, purtată cu mândrie cu diferite ocazii, redevine un element identitar important, o punte între generații.
   Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, s-a alăturat de la bun început inițiativei de a sărbători Ziua Universală a Iei, oferind publicului vizitator, în mod regulat, de Sânziene, evenimente care aduc în centrul atenției această componentă a vestimentației tradiționale. În anul 2015 am prezentat o selecție amplă din colecția Brătianu–Cantacuzino, în anul 2016 am abordat, în paralel, problema respectării statutului piesei originale de port și cea a cultivării tradiției în costum prin replici și piese de inspirație tradițională, expoziția din 2017 am dedicat-o cămășii de Mărgău.
În această duminică, 24 iunie 2018, ora 13:00, vă invităm la vernisajul a două expoziții.
Expoziția Arta broderiei pe crețuri: ciupagul prezintă unul dintre cele mai reprezentative elemente de decor ale cămășii tradiționale țărănești: ciupagul – un "plastron” trapezoidal amplu, realizat prin brodarea peste crețuri a unor motive geometrice, acoperind, sub guler, partea de sus a pieptului, deschizătura cămășii fiind plasată la spate. Confecționarea cămășii cu ciupag a fost caracteristică, în secolul al XIX-lea, unui amplu areal din nordul Transilvaniei: Năsăud, Lăpuș, zona Reghin, Câmpia Transilvaniei, Mocănimea Arieșului, Țara Moților, sudul județului Sălaj, persistând până la mijlocul secolului al XX-lea în Depresiunea Călățele. Cu această ocazie, pe lângă cămăși provenite din zonele de mai sus, expoziția prezintă fragmente brodate ale cămășilor de odinioară, cu o vechime foarte mare, achiziționate de specialiștii Muzeului Etnografic al Transilvaniei în perioada interbelică și salvate, astfel, pentru posteritate.
   Participanții la vernisaj se vor putea bucura de prezența d-rei drd. Mărioara Palagica Constantin, autoarea a nouă cămăși cu ciupag, care va oferi o demonstrație în tehnica broderiei peste crețuri.
    A doua expoziție este rezultatul contactului permanent al MET cu comunitatea tinerilor pasionați de port. Expoziția Zestre transilvăneană prezintă costume tradiționale, podoabe și fotografii de arhivă din remarcabila colecție a etnologului Gabriel Boriceanu. Potrivit viziunii acestuia "tradiția poate fi privită ca o sedimentare a timpului istoric ce reflectă viața unei comunități. Acest fenomen nu este o realitate statică, ci se află într-o continuă tranziție, fără forme desăvârșite sau alterate. În mentalul tradițional, portul a constituit atât o valoare în sine, cât și o valoare simbolică - identitate, demnitate, apartenență, tezaurizând prin urmare o spiritualitate și o competență. Haina țărănească oglindește stările, creativitatea și continuitatea oamenilor. Toate aceste costume au fost adunate din satele Transilvaniei începând cu finele anului 2014, înglobând reminisciențe ale comunităților arhaice preindustriale, din zone etnografice precum: Țara Bârsei, Podișul Târnavelor, Țara Oltului, Maramureșul istoric, Bistrița, etc.” 
    Expoziția Zestre transilvăneană se înscrie în programul Muzeului Etnografic al Transilvaniei de promovare a noii generații de tineri pasionați de cercetarea culturii tradiționale, Gabriel Boriceanu fiind unul dintre admirabilii săi reprezentanți.
    Expozițiile pot fi vizitate la sediul instituției (Palatul Reduta, str. Memorandumului nr. 21), de miercuri până duminică, între orele 10:00-18.00, în perioada 24 iunie - 15 iulie 2018.

Vertijia




Lansare de carte 


Ioana Nicolaie 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


30 iunie 2018





   Fantasticele aventuri din Ferbonia continuă într-un nou volum apărut la Editura Arthur: Vertijia. Te invităm să le descoperi la lansarea cărții pe 30 iunie, ora 11:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Scriitoarea Ioana Nicolaie și ilustratoarea Anca Smarandache vin să le povestească micilor cititori cum a luat naștere un univers fantasy cu meduze zburătoare, lupte, enigme, tiroliene, prafuri otrăvite și multe altele.
   Evenimentul este dedicat copiilor cu vârsta între 8-14 ani și cuprinde o sesiune de lectură cu Ioana Nicolaie și un atelier de ilustrații cu Anca Smărăndache. Participarea copiilor este gratuită și se face în baza unei înscrieri prealabile pe Eventbook.
   Ioana Nicolaie a ştiut dintotdeauna că se va face scriitoare. Îi place să-i asculte pe cei din jur, să citească şi să spună poveşti. A scris cinci volume de poezie şi trei romane. A luat premii, a fost tradusă şi a fost invitată la numeroase evenimente culturale în ţară şi în străinătate. Pasiunea ei cea mai mare este să se plimbe prin lumi fantastice. Cum nu vrea să ţină doar pentru ea ce vede acolo, a migălit Aventurile lui Arik şi Arik și mercenarii, două feerii vioaie şi hazoase. Cât despre Ferbonia, i-a plăcut atât de mult s-o descopere, încât de-abia a așteptat să plece într-o nouă aventură, tocmai în Vertijia.
  Anca Smărăndache iubește cărțile și poveștile. I-a plăcut să deseneze și să picteze de când era mică. Cu pensulele și creioanele în mână a descoperit cele mai multe lucruri despre lumea înconjurătoare, dar și despre ea. A ilustrat atât cărți clasice, cât și contemporane. Poveștile clasice, cum ar fi Aventurile lui Tom Sawyer sau Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, îi provoacă imaginația. Cele contemporane, ca Ferbonia și Vertijia îi oferă privilegiul de a fi prima care ilustrează textul, dându-i o identitate vizuală.

Ia - Simbol al culturii și creativității romînești




Muzeul de Istorie Paul Păltănea 


Galați 


22 iunie 2018







Pe simezele Capitalei - Diferențe




Arta plastică contemporană românească 


Cercul Militar Național, București 


19 iunie - 2 iulie 2018





Cămăşi femeieşti din colecţia Complexului Muzeal Arad




Consiliul Județean Arad 


21 iunie 2018





Prezinta:
dr. Sorin Sabau, Complexul Muzeal Arad
dr. Gabriel Hălmăgean, Complexul Muzeal Arad
dr. Elena Rodica Colta, CCJA
   Ziua Iei românești va fi sărbătorită la Consiliul Judeţean Arad printr-o expoziţie organizată de Complexul Muzeal Arad în colaborare cu Centrul Cultural Judetean Arad.
   Expoziţia cuprinde un număr de 18 cămăşi femeieşti (spătoaie sau spăcele), aşa cum sunt ele denumite în lumea satelor din judeţul Arad.
   Obiectele vestimentare prezentate publicului sunt reprezentative pentru toate zonele şi subzonele etnografice ale judetului: Valea Crişului Alb, Valea Mureşului, Câmpia Aradului, Depresiunea Gurahonţului, Zona Hălmagiului, Munţii Zărandului şi Munţii Codru Moma.
   Vizitatorii vor putea admira frumoasele exponate lucrate cu multă măiestrie, în urmă cu zeci de ani, de mâinile pricepute ale locuitoarelor satelor arădene.
Proiect expozitional realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Arad.
 Vernisajul expoziţiei va avea loc în holul Consiliului Judeţean Arad joi, 21 iunie 2018, ora 9:00.

Drumul Comunismului în Albania




Muzeul Municipiului București 


22 iunie - 15 iulie 2018




    Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției de fotografie Drumul Comunismului în Albania care va avea loc vineri, 22 iunie, ora 16:00, la Palatul Suțu. Expoziția va putea fi vizitată până duminică, 15 iulie 2018. Va participa doamna Etleva Demollari, director al Muzeului Național Albanez al Securității Casa frunzelor.
   Muzeul Național Albanez al Securității Casa frunzelor prezintă publicului român imagini cu Albania din anii 1945-1991.
   Istoria pe care Albania a experimentat-o ​​timp de 45 de ani nu a fost foarte diferită de cea a României și a altor țări din blocul comunist. Grave măsuri represive, asupra individului și individualității, au generat peste 100 de milioane de victime.
   Expoziția este compusă din trei părți: politica internă, politica externă și rezistența anticomunistă din anii 1945-1991. Regimul comunist se baza pe doi piloni ideologici puternici: lupta de clasă și dictatura proletariatului, pe care a fost construit și justificat un sistem de violență și reprezentare.
   Enver Hoxha a urmărit un stil de politică modelat după stalinism, precum și de elemente ale maoismului. Albania s-a alăturat taberei comuniste cu Iugoslavia (1944-1948), URSS (1948-1961) și China (1961-1978). Țara a intrat într-un deceniu de izolare paranoică și stagnare economică, contactul cu lumea externă fiind practic tăiat.
   În acest sistem, poliția politică, securitatea de stat ca instrument al statului-partid, a avut un rol semnificativ: represiv, intimidant și de control.
   Expoziția se încheie cu imagini ale rezistenței anticomuniste de-a lungul anilor și dărâmarea statuii lui Enver Hoxha pe 20 februarie 1991, marcând simbolic prăbușirea regimului comunist.
   Imaginile expoziției noastre sunt oferite de: Muzeul Național Albanez al Securității Casa frunzelor”, ATSH, AMB.

Ia românească - unitate și continuitate




Ansamblul Monumental Curtea Domească 


Târgoviște 


22 iunie 2018