Imi pasa: 01/14/18

duminică, 14 ianuarie 2018

Arta plastică contemporană românească

Cornel Vana

Galeria Deisis, Târgu Mureș

16 ianuarie - 11 februarie 2018

Program 10:00 - 15:00.

***Cornel Vana

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul Gioconda

Broșură-pliant, Teatrul Gioconda (grădină), București. Iunie (probabil) 1946.

Muzeul Național al Literaturii Române

București

19 ianuarie 2018

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la evocarea poetului George Almosnino ce va avea loc vineri, 19 ianuarie 2018, ora 17:00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) la care sunt invitați să rostească un cuvânt atât Gabriela Adameșteanu, Constantin Abăluță, Eugen Negrici, Nicolae Prelipceanu, Ion Bogdan Lefter, Valeriu Mircea Popa, cât și soția poetului, Nora Iuga, fiul acestora, Tiberiu Almosnino și scriitoarea Angela Baciu.

George Almosnino, poet de expresie neomodernistă cu o personalitate aparte, s-a născut la 17 iulie 1936, la București, a absolvit Facultatea de Istorie, a practicat diverse meserii, a publicat rar în presa literară, dar la Cartea Românească, datorită lui Florin Mugur i-au apărut patru cărți de poezie în circa un deceniu (1971-1982). A murit la 24 noiembrie 1994.

În 1999, a apărut o antologie, în colecția Scriitori români, cu poeme de George Almosnino. Creații ale sale au fost traduse la Viena, Luxemburg, Basel. I-au fost prieteni și au scris despre el Florin Mugur, Constantin Abăluță, Miron Radu Paraschivescu, Dinu Flămând, Gh. Grigurcu, Alex. Ștefănescu, iar, postum, l-au "cultivat” Aura Christi, Octavian Soviany, Mariana Marin, Daniel Bănulescu, Valeriu Mircea Popa, unii dintre ei revendicându-se de la poezia "domnului Nino”, cum i se spunea în cercul intim de prieteni.

"Soțul meu, George Almosnino, spre marea mea bucurie, era și poet, și încă unul de factura poeziei mele. Mai precis, era un poet rafinat și de o mare subtilitate, exact poetul care îmi plăcea nu doar ca om. Admiram foarte mult la el amprenta de artist în tot ce făcea și mai ales în ce scria. Ne-am iubit foarte mult și am fost îngrozitor de săraci, de o sărăcie cumplită”, scria Nora Iuga, soția poetului.

"Pentru a-și păstra memoria și identitatea, poezia românească contemporană a avut nevoie de umărul stabil și puternic al seniorilor discreției. George Almosnino a fost și este unul dintre ei”, scria despre poet Mariana Marin.

"O personalitate poetică de penumbră”, cum îl descria și criticul Marian Victor Buciu în Contemporanul, George Almosnino a trecut prin "școala oniricilor”, iar poezia și proza sa aveau ceva crepuscular, fantastic și pregnant. Existențialist solitar, poetul a străbătut o carieră fără multă gălăgie, a participat la cenacluri și festivaluri. Era original, neancorat niciunui curent modern, dar nici "realismului socialist”, atât de dăunător evoluției multor scriitori.

Evocarea ce va avea loc la Muzeul Național al Literaturii Române este un gest de pietate, de reconstrucție dacă vreți a unei personalități a poeziei noastre de odinioară.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm cu drag!

***Muzeul Naţional al Literaturii Române‎Evocare George Almosnino