De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul de Stat Valea Jiului, Petroșani
Scenă din actul III.
Premieră: 6 aprilie 1957.
Cronică publicată în Revista Teatrul, nr. 7. Iulie 1957.
miercuri, 13 septembrie 2017
Expoziție de carte-obiect
Bitzan
Biblioteca Centrală Universitară Carol I, București
15 septembrie 2017
Din vara lui '914
România de-altădată
Colecții și Colecționari
Reclame
Mică și mare publicitate publicată în ziarul Dimineața,
sâmbătă, 16 august 1914.
Pe simezele sătmărene
Arta plastică contemporană românească
Muzeul de Artă Satu Mare
15 - 30 septembrie 2017
Zilele Europene ale Patrimoniului
Biblioteca Județeană Ioan N. Roman
Constanța
15 septembrie 2017
Vineri, 15 septembrie 2017, începând cu ora 11:00, în sala
Referințe Generale, aflată la parterul instituției, se va organiza un eveniment
cu prezentări interactive axate pe tematica propusă în acest an de Consiliul
Europei, Patrimoniu cultural – Natura – Armonii. La activitate vor participa
elevi ai Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân din Constanţa, însoţiţi de
cadre didactice.
În prim planul prezentărilor se vor afla monumente istorice,
situri şi zone protejate, mai puţin cunoscute sau neaccesibile publicului larg,
Bisericile de cret[ de la Basarabi-Murfatlar și Vila Șuțu: simboluri, legende,
credințe și istorie în actualitate. Obiectivul major al evenimentului este
sensibilizarea, în primul rând a tinerilor, privind cunoașterea, respectarea și
implicarea în protejarea patrimoniului cultural și natural al județului
Constanța.
Dintre "Femeile celebre"
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Corina Constantinescu (1919 - 2008)
Revista Scena și Ecranul, Nr. 8. Aprilie 1958.
Articol publicat în Spectator, supliment de umor și carticatură
editat de Teatrul Mic, iulie 1989.
MNLR dă viață poveștilor unor femei care au avut un destin
important și impactant asupra publicului și memoriei comunității.
Inițiem proiectul Femei celebre marți, 19 septembrie
2017, cu povestea unei femei a cărei viața s-a întrepătruns cu teatrul și literatura
română, actrița Corina Constantinescu. Invitată specială este fiica acesteia,
actrița Ioana Pavelescu.
Corina Constantinescu s-a născut în 1919, la
Năsporeni-Lăpuşna. Filmul și teatrul românesc îi datorează multe nu numai
pentru că a fost o mare frumusețe, cât mai ales pentru talentul său
extraordinar. Corina Constantinescu a jucat pe scena Teatrului Mic şi a fost
bună prietenă cu Petre Ţuţea, Liviu Ciulei, Clody Berthola, Jenny Acterian.
Soţia doctorului Mihai Pavelescu, sora lui Mihai Constantinescu, cumnata
pictorului Paul Gherasim, eleva Mariettei Sadova, fina lui Liviu Rebreanu,
prietena lui Puiu Cotruș, Nicolae Bellu, Radu şi Adela Petrescu, Brânduşa şi
Alexandru Enăceanu, Alexandru Paleologu, Mircea Horia Simionescu, Ada Ioanid,
Ioana Sturdza şi mulţi alţii din aceeaşi familie spirituală. A fost româncă,
monarhistă convinsă, fiică a Basarabiei, pământ pe care l-a iubit şi plâns
toată viaţa. A visat întotdeauna la o renaştere a poporului român, şi a crezut
neclintit în valorile şi puterea acestei naţiuni, chiar şi atunci când totul
părea sau pare să fie fără speranţă.
"A iubit oamenii. A iubit cărţile. A iubit poezia. Aproape
fiecare discuţie pe care o avea cu prietenii – spune actriţa Ioana Pavelescu –
se termina cu câte o poezie de Eminescu, ale cărui poeme le ştia pe de rost.
Luceafărul, Scrisorile... Ştia zeci de poezii. Şi niciodată nu am auzit POEZIA
rostită atât de bine.”
Despre Corina Constantinescu, scria şi George Călinescu,
într-una dintre Cronicile Optimistului, după ce a văzut-o în Nora de Ibsen
la Teatrul Mic, pe atunci Nottara ¬ "O tragediană surprinzătoare este Corina
Constantinescu în Nora de Ibsen. Rar am întâlnit o actriţă mai absorbită de
rol. Am văzut adesea piesa; dar nu mai pot să-mi închipui azi pe soţia lui Torvald
altfel decât pe Corina Constantinescu. Venele gâtului îi tremurau într-o
vibraţie extraordinară, inflexiunile glasului sunt ca ale unei viole; chiar
când tace şi ascultă, această interpretă produce emoţie în sală. Care socotiţi
că este secretul Corinei Constantinescu? ¬ Trăieşte….”
Tudor Arghezi i-a
sărutat mâinile emoţionat după ce-a văzut-o excelând în Nora, rolul care i-a
adus cele mai mari satisfacţii şi recunoaştere "într-o lume în care ea nu s-a
putut integra datorită prea marei ei purităţi şi verticalităţi umane, ce i-au
atras numai necazuri şi dezamăgiri”.
"Nobilă şi îndurătoare, s-a ridicat deasupra mizeriilor şi
urâciunii oamenilor din jur, neatingând-o parcă. Nu a conceput niciodată să
facă un compromis moral în favoarea carierei. Loviturile au culminat cu
scoaterea ei la pensie la numai 50 de ani, vârstă la care un actor este în
plină maturitate şi dezvoltare artistică. Şi a durut-o acest lucru până în
ultima zi a vieţii ei. Un chin cumplit pentru un artist să fie oprit din drumul
lui şi să i se ia libertatea de a se putea exprima”, povestește fiica actriței,
Ioana Pavelescu.
Vacanța fratelui mai mic
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național Cluj
Ion Tudorică (Ugis) și Ileana Ploscaru (Dașa).
Premieră: 13 aprilie 1957.
Cronică publicată în Revista Teatrul, nr. 7. Iulie 1957.
Ștampile tegulare romane
Muzeul Național al Banatului
Timișoara
15 septembrie 2017
Muzeul Național al Banatului vă invită vineri, 15 septembrie
2017, ora 12:00, la vernisajul expoziției Ștampile tegulare romane din colecțiile Muzeului Național al Banatului, expoziție dedicată memoriei
împăratului Traian la împlinirea a 1900 de ani de la apoteoza acestuia.
Expoziția reunește cele mai reprezentative piese din
colecția de tegulae romane ștampilate a Muzeului Național al Banatului,
provenite din cercetările arheologice efectuate de-a lungul timpului la Jupa
(Tibiscum), Berzovia (Berzobis), Orșova (Dierna), Criciova, Pojejena etc. sau
din donații.
Cele mai spectaculoase exponate prin ineditul și importanța
lor istorică sunt cele de la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizegetusa, Cenad și Sânnicolau Mare.
Revista Flacăra
Restituiri literare
Constant Ionescu (4)
Numărul 39 al Revistei Flacăra din 12 iulie 1914
De foarte curând, am intrat în posesia unui lot de diverse documente care
i-au aparținut lui Constant Ionescu.
Pe măsura ordonării și prelucrării datelor avute,
veți află și voi mai multe despre acest personaj.
Postarea de astăzi vă prezintă o recenzie referitoare la primii ani de apariție
ai Revistei Flacăra (1911 - 1922), publicație la care a fost și el colaborator.
Materialul face parte dintr-o dorită lucrare de amintiri literare pe care,
din câte știu, n-a mai apucat s-o vadă editată.
Vor fi mai multe episoade fiind astfel "martori" ai unei adevărate
lucrări de istorie literară românească.
Postarea de astăzi vă prezintă o recenzie referitoare la primii ani de apariție
ai Revistei Flacăra (1911 - 1922), publicație la care a fost și el colaborator.
Materialul face parte dintr-o dorită lucrare de amintiri literare pe care,
din câte știu, n-a mai apucat s-o vadă editată.
Vor fi mai multe episoade fiind astfel "martori" ai unei adevărate
lucrări de istorie literară românească.
Aici pare lipsă o pagină....
***
Episoadele precedente le puteți găsi aici: