vineri, 13 august 2021
Un greu concert de muzică ușoară
De pe scenele teatrului românesc, de-odinioară
Teatrul Satiric - Muzical Constantin Tănase
Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 1. Ianuarie 1957.
Pe simezele Capitalei - Spirit și culoare
Arta plastică contemporană românească
Turaiche Marius
Artoteca, București
17 august 2021
Importanța de a fi onest
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Tineretului
Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 1. Ianuarie 1957.
joi, 12 august 2021
Putna - 150. Mărturii identitare
București, Putna, Dumbrăveni
14 - 16 august 2021
Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu
Academia Română, Fundaţia Colegiului Naţional de Apărare şi Consiliul Județean
Suceava, organizează la Bucureşti, la Putna şi la Dumbrăveni o serie de
evenimente menite a marca 150 de ani de la Serbarea Putnei, din 1871.
Importanţi scriitori, critici literari, istorici, diplomați, oratori și artiști
români au avut un rol fundamental în desfășurarea și/sau imortalizarea acestei
serbări, cei mai reprezentativi dintre aceștia fiind Mihai Eminescu (secretar
al comitetului pentru Serbarea de la Putna), Ioan Slavici (președintele
Societății România Jună), Ciprian Porumbescu (la 17 ani, susține, în cadrul
evenimentului, un concert de vioară), Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri,
G. Dem. Teodorescu, pictorii Nicolae Grigorescu şi Carol Popp de Szathmary, A.
D. Xenopol, care sosește de la Berlin pentru a susține cuvântarea festivă.
Conform Letopisețelor putnene și Cronicii moldo-polone, în
10 iulie 1466, începe zidirea bisericii Mănăstirii Putna, ceea ce face ca anul
acesta să aniversăm și 555 de ani de la punerea pietrei de temelie a lăcașului
sfânt. În 1470 a avut loc sfințirea mănăstirii în prezența domnitorului Ștefan
cel Mare, a familiei sale, a marilor boieri și a multor credincioși moldoveni.
Acest moment istoric a fost marcat, în 1871, la 401 ani de la sfințire, prin
depunerea urnei de argint la mormântul lui Ștefan cel Mare, cu pământ din toate
provinciile românești și prin adunarea, timp de trei zile, a 3.000 de
reprezentanți din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina (aflate în
Imperiul Austro-Ungar), Dobrogea (Imperiul Otoman), Basarabia (Imperiul Rus),
în prezența preoților și a diaconilor, realizându-se privegherea, liturghia și
procesiunea.
De la întâlnirea istorică la mormântul lui Ștefan cel Mare,
din 1871, "pornită dintr-un sentiment de pietate către trecutul nostru pe cât
de glorios, pe atât de nefericit" (Mihai Eminescu) și până astăzi, vom trece
în revistă momentele-cheie ale istoriei românilor și modul în care scriitorii,
criticii literari, diplomații, oratorii și istoricii din generații diferite au
contribuit la obținerea independenței din 1877 și la înfăptuirea Marii Uniri de
la 1918.
Aceste momente-cheie vor fi marcate printr-o reiterare
simbolică a acestei serbări prin deplasarea la Putna a reprezentanților
Academiei Române, a unor personalități de marcă ale filologiei românești de la
București și Iași, precum și a unor actori și artiști români, recunoscuți și
apreciați de public.
Evenimente care se desfăşoară la sediul MNLR din Bucureşti -
Strada Nicolae Creţulescu nr. 8
Sâmbătă, 14 august 2021, ora 13.00
Sala Perpessicius, Strada Nicolae Creţulescu nr.8
Serbarea de la Putna: discursuri, prezenţe şi semnificaţii
Participă: Prof. univ. dr. Silviu Angelescu, criticul
literar Nicolae I. Nicolae
Sâmbătă, 14 august 2021, 14.00 – 16.00; 16.00 – 18.00
Expoziţia de bază a MNLR, Strada Nicolae Creţulescu nr.8
Sesiuni de ghidaje tematice pornind de la tema Serbării de
la Putna
Prezentare de Daniel Paul Ciobanu
Sâmbătă, 14 august 2021, ora 18.00
Grădina MNLR, Strada Nicolae Creţulescu nr.8
Putna – 150: mărturii identitare
De la apelul studenților români la Viena (1869) la prima
reuniune a studenților români de pretutindeni (Putna, 1871)
Discursul lui A. D. Xenopol, astăzi
Eminescu în corespondență (volum cu note și comentarii de
Dimitrie Vatamaniuc, apărut la Editura Muzeul Național al Literaturii Române,
1998, București)
Invitaţi: criticul şi istoricul literar Paul Cernat şi
artistul vizual Mircia Dumitrescu
Mesajul audio al criticului literar Alex Ştefănescu,
referitor la Serbarea de la Putna
Recital şi lecturi din opera eminesciană
Interpretează actorii: Roxana Guttman, Cristina Deleanu,
Eugen Cristea
Duminică, 15 august 2021
11.00 – 13.00; 14.00 – 16.00; 16.00 – 18.00
Expoziţia de bază a MNLR, Strada Nicolae Creţulescu nr. 8
Sesiuni de ghidaje tematice pornind de la tema Serbării de
la Putna
Prezentare de Radu Băieşu
Evenimente care se desfăşoară la Putna şi la Dumbrăveni
14 – 16 august 2021
Putna – 150: mărturii identitare | Simpozion ştiinţific
Participă: acad. Ioan-Aurel Pop – preşedintele Academiei
Române, acad. Eugen Simion –
preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române şi
preşedinte al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, acad. Maya Simionescu,
acad. Irinel Popescu, conf. univ. dr. Mireille Rădoi – director general al
Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, prof. univ. dr. Ioan Cristescu –
director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Cristina Popescu –
director general Romfilatelia, Cristian Petcu – președinte al Fundației
Colegiului Național de Apărare, Gabriela Dumitrescu, şef Serviciu Manuscrise,
Carte Rară, Biblioteca Academiei Române
Recital artistic: Horațiu Mălăele, George Mihăiță, Vlad
Rădescu
Recital muzical: Adrian Naidin, Mircea Tiberian, Nadia
Trohin
***
Aceste evenimente se înscriu în proiectul Putna – 150: mărturii identitare, organizat de MNLR şi dedicat unor momente-cheie şi unor repere ale identității culturale românești. Proiectul este realizat cu sprijinul Guvernului României se desfăşoară în parteneriat cu Academia Română, Fundaţia Colegiului Naţional de Apărare şi Consiliul Judeţean Suceava.
Pe simezele reșițene - În memoriam
Arta plastică contemporană românească
Viorel Coțoiu
Centrul German Alexander Tietz, Reșița
10 august 2021
Expoziție organizată cu sprijinul artistului plastic Bogdan Piperiu (născut la Reșița, astăzi în Tuttlingen, Germania) și al Casei Orășenești de Cultură Bocșa, director: Dan Liuț.
Stagiunea 1954 - 1955. La TNB...
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național I. L. Caragiale
Lucia Sturdza-Bulandra și Matei Gheorghiu
în Citadela sfărîmată de Horia Lovinescu.
Marcel Anghelescu în Matei Millo de Mircea Ștefănescu.
Scenă din Mielul turbat de Aurel Baranga.
Ion Finteșteanu și Niki Atanasiu în Ultima oră de M. Sebastian.
Scenă din Îndrăgostiții de Maria Banuș.
Elvira Godeanu, C. Antoniu și N. Atanasiu în O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale.
Mimi Botta și Geo Barton în Fata fără zestre de A. N. Ostrovski.
Scenă din Liceenii de Treniov.
Gh. Calboreanu și Maria Voluntaru în Platon Krecet de Al. Corneiciuc.
Aura Buzescu și Emanoil Petruț în Cei din Dangaard de M. Andersen-Nexo.
Nina Diaconescu și Victor Moldovan în Doamna nevăzută de Calderon de la Barca.
Costache Antoniu în rolul Muronschi din Nunta lui Krecinski de V. Suhovo Kobîlin.
Grupaj foto publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 5. 1955.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)