Se afișează postările cu eticheta Muzeul Municipal Ioan Raica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Muzeul Municipal Ioan Raica. Afișați toate postările
sâmbătă, 16 mai 2026
duminică, 6 iulie 2025
Bâtă ciobănească din colecția Karl Haldenwang
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
6 - 31 iulie 2025
Detaliile le găsiți aici:
joi, 25 ianuarie 2024
Hartă de răspândire a diligențelor de poștă rapidă...
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
21 - 31 ianuarie 2024
***Detaliile le găsiți aici:
marți, 17 octombrie 2023
Exponatul lunii octombrie
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
16 - 31 octombrie 2023
***Detaliile le găsiți aici:
miercuri, 12 iulie 2023
joi, 15 iunie 2023
luni, 8 mai 2023
Artă și poezie în Cetatea Sebeș
Arta plastică contemporană românească
Muzeul Municipal Ioan Raica, Sebeș
prima ediție, 8 - 15 mai 2023
luni, 20 martie 2023
vineri, 24 februarie 2023
Exponatul lunii februarie
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
februarie 2023
***Detaliile le aflați de aici:
miercuri, 25 ianuarie 2023
Tezaurul monetar roman de la Rahău
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
ianuarie 2023
***Detaliile le găsiți aici:
vineri, 2 decembrie 2022
luni, 13 iunie 2022
Exponatul lunii iunie
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
iunie 2022
Exponatul lunii iunie 2022 la Muzeul Municipal Ioan Raica Sebeş este cartea Sicriul de aur, o lucrare extrem de valoroasă atât pentru
istoria culturii din România, cât și pentru cea locală. Importanța ei, din
perspectiva istoriei orașului, rezidă din faptul că este una dintre cele două
cărți vechi românești tipărite la Sebeș în perioada principatului. Sicriul de
Aur a apărut în 1683 și este, din punct de vedere cronologic, a doua dintre
acestea, fiind tipărită la aproape un secol după prima, Sbornicul Slavonesc (1580).
Cartea, intrată în patrimoniul muzeului nostru în anul 2021,
are următoarele date tehnice: dimensiuni – 19,5 x 14,5 cm, 168 + 4 file și
copertă realizată din tăblii de lemn îmbrăcate în piele. Lucrarea, cu titlul
complet „Sicriul de aur, carte de propovedanie la morţi. Scoasă din Scripturile
sfinte cu porunca și îndemnarea Măriei Sale, Apafi Mihaiu, Craiul Ardealului.
Tipărit în Tipografiia noao, în Cetate în Sas-Sebeş. Ani 1683, Sep. 17”, a fost
tipărită în perioada 15 martie - 17 septembrie 1683, folosindu-se materialul
tipografic din „officina” de la Alba Iulia și cuprinde o serie de predici
funebre, de a căror selecție s-a îngrijit protopopul Ioan Zoba din Vinț,
notarul soborului Mitropoliei Bălgradului, o importantă personalitate a vieții
culturale din Transilvania, la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Valoarea cărții rezultă și din raritatea acesteia, până în prezent fiind identificate doar aproximativ 40 de exemplare, acestea regăsindu-se în colecțiile unor importante instituții, precum: Biblioteca Națională a României (8 exemplare), Biblioteca Academiei Române București (5 exemplare), Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Biblioteca Batthyaneum Alba Iulia, Mitropolia Ortodoxă Sibiu (câte 4 exemplare), Muzeul Național al Unirii Alba Iulia (3 exemplare), Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia (colecția Museikon, 3 exemplare), Muzeul Județean Satu Mare, Biblioteca Sfântului Sinod București, Biblioteca Universității din Oradea, Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga Cluj-Napoca (câte 2 exemplare) şi câte un exemplar în colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare Carol I București, Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu Iași și Muzeului Național Brukenthal din Sibiu.
sâmbătă, 23 aprilie 2022
Exponatul lunii aprilie
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
aprilie 2022
Exponatul lunii aprilie 2022 la Muzeul Municipal Ioan
Raica Sebeș este icoana pe sticlă Maica Domnului îndurerată, pictată la Laz,
în anul 1900, cel mai probabil de zugravul Pavel Zamfir. Icoana, cu
dimensiunile 51 x 40 cm, având rama băițuită și cu brânel, a intrat în
patrimoniul muzeului în anul 1958 și se înscrie într-o serie de lucrări
similare executate de Pavel Zamfir și de alți zugravi din Laz.
În prim-planul compoziției este reprezentată Maica Domnului,
bust, cu mâinile încrucișate pe piept. Poartă un văl negru, maforion, care-i
acoperă și capul, marginile acestuia fiind decorate cu broderii aurite. O stea,
având același colorit, întregește registrul decorativ, fiind poziționată pe
umărul drept. În plan secund, în stânga Mariei, este redat Iisus Hristos
răstignit pe cruce, din rănile provocate de cuie și de lance picurându-I sânge.
La baza crucii este reprezentată o biserică de mici dimensiuni, albă, cu
învelitorile roșii. Sub lăcașul de cult este înscris, cu alb, anul în care a
fost pictată icoana: „1900”. În partea superioară a compoziției, de o parte și
de cealaltă a capului Fecioarei, au fost reprezentați, deasupra unor nori, doi
îngeri, fiecare ținând în mâini câte o cruce. Deasupra umărului drept al Maicii
Domnului și în partea superioară a crucii, în cartușe dreptunghiulare roșii,
având chenare duble, desenate cu alb și galben, sunt înscrise inițialele
Mariei, „MR ThU”, și ale Mântuitorului, „IS HS”.
Deși icoana nu a fost semnată, compoziția, cromatica, precum și maniera de lucru demonstrează că ea a fost lucrată în cadrul centrului de iconari din Laz, putând fi atribuită unuia dintre cei mai talentați zugravi care au activat acolo la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul veacului următor, Pavel Zamfir (1846-1918).
sâmbătă, 13 noiembrie 2021
Exponatul lunii noiembrie
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
noiembrie 2021
Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal Ioan Raica este o stemă a orașului Sebeş, datând din anul 1765, provenind de pe fațada
principală a vechii primării. Însemnul heraldic a fost reprezentat pe o lespede
de piatră de formă dreptunghiulară, a cărei față principală, ușor curbată în
zona mediană, este protejată de o mică cornișă care se sprijină, prin
intermediul a două console, prevăzute cu volute în partea superioară, pe doi
montanți profilați. Aceștia, împreună cu cornișa și cu o mulură orizontală,
dispusă la extremitatea inferioară a lespezii, delimitează un chenar
dreptunghiular care găzduiește, în jumătatea superioară, stema orașului, și o
inscripție, în cea inferioară.
Leul rampant, încoronat, elementul heraldic principal al
stemei orașului Sebeș, este redat pe un scut de factură barocă, cu marginile
curbate. Scutul, decorat cu volute și cu frunze de acant, susține o coroană în
partea superioară.
În jumătatea inferioară a chenarului se află o inscripție în
limba latină, care atestă faptul că vechiul edificiu al primăriei orașului
fusese renovat, lucrările de reparație încheindu-se în anul 1765:
„CURIA CIVITATIS / SABESIENSIS ANNO MDCCLXV / FUNGENTIBUS D
ANDREA[S] / WELTER RE[C] D GEORGIO / GEBEL SEDIS JUDICIBUS ET / D JOANNE BINDER
VILLICO / RESTAURATA”.
Traducerea:
„CURIA ORAȘULUI / SEBEȘ, ÎN ANUL 1765, / PE CÂND ERAU ÎN
FUNCȚIE DL. ANDREA[S] / WELTER ȘI DL. GEORGIO / GEBEL, JUZI SCAUNALI, ȘI JOANNE
BINDER, PRIMAR, A FOST RESTAURATĂ”.
În toate reprezentările heraldice, elementul principal al stemei
Sebeşului este leul. Cea mai veche variantă a acesteia este cea redată pe o
consolă a altarului bisericii parohiale evanghelice, putând fi datată în
deceniul al treilea al secolului al XVI-lea. Pe un scut auriu, este reprezentat
leul rampant, cu două cozi. Cronologic, este urmată de o reprezentare în
basorelief situată pe latura de est a Casei Clopotarului, ce datează din 1716.
O altă stemă, de data aceasta mai recentă, este cea amplasată în anul 1909, sau
curând după, pe faţada principală a noului sediu al primăriei oraşului şi
înlăturată în timpul regimului comunist, păstrată, la rândul ei, în muzeul
nostru.
Referitor la simbolistica leului în heraldică, se cunoaşte
că acest animal era întruchiparea puterii materiale şi spirituale, simbolul
autorităţii şi al regalităţii. Ca semn al monarhiei, el simbolizează puterea
supremă, majestatea Tatălui şi a Împăratului care cumulează puterea divină. Din
bestiarul heraldic, leul exprimă cel mai bine expresia forţei, iar în cazul
Sebeşului reprezintă autoritatea organului administrativ local, magistratul
oraşului. Faptul că leul poartă o coroană foliată (Corona Regia) atestă că
Sebeşul era oraş liber regal.
Coroana, ca ornament al scutului, este specifică fiecărei ţări, fiecărui rang şi fiecărei perioade istorice. Coroana murală a fost folosită în Germania în principal ca decor pentru porţile oraşelor. Are trei, patru sau cinci turnuri, iar culoarea nu era întotdeauna aceeaşi: auriul, argintiul, roşul sau culoarea naturală a unui zid fiind folosite cel mai frecvent. Capitalele aveau de obicei o coroană de zid cu cinci turnuri, alte oraşe mari cu patru, iar cele mai mici cu trei. Stema actuală a Sebeşului are o coroană murală cu cinci turnuri, simbol al statutului său de municipiu.
sâmbătă, 11 septembrie 2021
O cană de vin...
Agenția de Știri Bune
Muzeul Municipal Ioan Raica, Sebeș
Recent, patrimoniul muzeului nostru s-a îmbogățit cu o cană
de vin confecționată la Sebeș, în 1872, de meșterul olar Samuel Roth, pentru o
vecinătate din Gârbova (Urwegen), jud. Alba. Piesa, de o valoare excepțională,
are o poveste neobișnuită, ajungând, prin împrejurări necunoscute, în Bad
Heilbrunn, Germania, în posesia colecționarului A. Hesshaimer. Acesta și-a
exprimat dorința ca, după moartea sa, cana să fie donată Muzeului Transilvănean
din Gundelsheim, condus, la acea dată, de dr. Volker Wollmann, care însă i-a
sugerat că ar fi mai potrivit ca vasul să ajungă la muzeul din Sebeș,
localitate în care a fost confecționat. Astfel, după decesul colecționarului,
în luna octombrie 2020, văduva sa, Daga Hesshaimer, i-a încredințat cana lui
Volker Wollmann pentru a o aduce în țară și pentru a încheia formalitățile de
donare a acesteia către Muzeul Municipal Ioan Raica din Sebeș.
Piesa, datorită
destinației sale, este un unicat, fiind realizată la comanda celor doi lideri
(„tați” sau staroști) ai vecinătății, Michael Retscher (bătrân) și Thomas
Schell (tânăr). Vecinătatea reprezintă o formă de organizare specifică lumii
săsești, în care locuitorii unei străzi conviețuiau în baza unor reguli menite
să le ușureze viața. Se ajutau reciproc la munca câmpului, lucrau împreună în
cadrul unor activități civice și se întrajutorau, la nevoie, la diferite
momente festive, fericite sau triste,
precum botezul unui copil, o nuntă sau o înmormântare. Vasul primit ca
donație era folosit drept cană pentru păstratul vinului la astfel de
evenimente, făcând parte, alături de alte căni similare, de ladă și de însemne,
din patrimoniul vecinătății.
Este un vas de dimensiuni relativ mari, cu înălțimea de 34,5
cm și diametrul maxim de 30 cm, fiind confecționat din lut și acoperit la
exterior cu un strat de smalț de culoare verde. Poartă un bogat decor în relief
alcătuit din brâuri alveolate și mici medalioane aplicate în zonele guri,
gâtului și burții, precum și pe toartă. Decorul este completat de două
inscripții, în limba germană, care ne oferă informații referitoare la
comanditari și beneficiar, precum și la producător.
Cana de vecinătate confecționată de meșterul olar Samuel
Roth din Sebeș, la 1872, se alătură vaselor similare existente în Colecția de
Istorie a muzeului, completând-o în chip fericit, iar după restaurare, va fi
inclusă în expoziția permanentă, în sala în care este ilustrată activitatea
breslelor și a vecinătăților orașului în epocile medievală și modernă.
Aducem mulțumiri, și pe această cale, familiei Hesshaimer pentru donarea unei piese atât de valoroase, precum și dr. Volker Wollmann care a făcut tot posibilul ca aceasta să ajungă la muzeul din Sebeș.
joi, 26 august 2021
Conferință despre reconstituirea grafică
Wolker Wollmann
Muzeul Municipal Ioan Raica, Sebeș
28 august 2021
Arta din România din preistorie în contemporaneitate
Lansare de carte
Răzvan Theodorescu
Muzeul Municipal Ioan Raica, Sebeș
28 august 2021
miercuri, 25 august 2021
Zilele Muzeului - 70 de ani de activitate
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
27 - 28 august 2021
Muzeul Municipal Ioan Raica Sebeş aniversează 70 de ani de
activitate. Pentru a omagia această perioadă în care povestea orașului a fost
atent culeasă și scrisă de muzeografii care au onorat această instituție,
Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, prin Centrul Cultural Lucian Blaga și, desigur, Muzeul Municipal Ioan Raica Sebeş, au plăcerea de
a transmite o invitație caldă întregii comunități, precum și turiștilor, de a
vizita Casa Zápolya, cel mai important monument istoric, laic, al Sebeșului.
Muzeul nostru vă întâmpină vineri, 27 august, începând cu
ora 16:00 cu expoziția de Științele Naturii, una dintre cele mai frumoase și
mai valoroase expoziții de profil în țară, care a fost repusă în valoare în
anul 2020, prin intermediul unui proiect cultural, susținut de la bugetul local
al Municipiului Sebeș și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural
Național. Expoziția ilustrează într-o manieră modernă, interactivă,
diversitatea habitatelor din împrejurimile oraşului Sebeş şi a vieţuitoarelor
care le populează. Sunt prezentate elemente de floră şi faună specifice stepei,
mediilor acvatice, pădurilor de foioase şi de conifere, precum şi ecosistemelor
antropice, toate expuse în cadrul unei diorame de mari dimensiuni. Colecția de
Științele Naturii cuprinde peste 4000 de piese care ilustrează o parte
însemnată a diversităţii naturale a zonei Sebeșului, oferind vizitatorilor
ocazia să admire exponate interesante de floră, faună, paleontologie şi
mineralogie. Pe lângă prezentarea biodiversităţii zonei, expoziţia îşi propune
să atragă atenţia asupra fragilităţii ecosistemelor şi să trezească interesul
publicului pentru conservarea acestora. Aceasta se adresează în special
tinerilor, dar este la fel de atractivă pentru toate categoriile de vârstă şi
socio-profesionale. Specimenele de Ştiinţele Naturii pe care Muzeul Municipal Ioan Raica le deţine sunt prezentate publicului și prin intermediul unui
atractiv catalog de colecție care va fi lansat cu această ocazie.
Sărbătoarea muzeului este onorată de o serie de alte
evenimente cu invitați prestigioși. Astfel, sâmbătă, 28 august 2021, începând
cu ora 11:30, prof. univ. dr. Volker Wollmann (Obrigheim, Germania) va susține
conferința cu titlul Reconstituirea grafică - o soluţie de păstrare a memoriei
patrimoniului tehnic al judeţului Alba. Momentul va fi completat de lansările
de carte semnate de prestigioși istorici și istorici de artă, precum acad.
Răzvan Theodorescu, acad. Marius Porumb (prezent la evenimentul de la Sebeș) și
Volker Wollmann, prezentate publicului de prof. univ. dr. Cornel Tatai-Baltă și
conf. univ. dr. Ioan Alexandru Aldea.
Pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă, muzeul oferă acces gratuit tuturor vizitatorilor. Atmosfera va fi întregită de Ordinul Scutierilor de Mühlbach și de Trupa de dansuri săsești. Vineri seara, începând cu ora 20:30, va avea loc proiecția filmului Cu drag, Van Gogh/Loving Vincent (2017, animaţie, PL-UK), o producție nominalizată la premiile Oscar, BAFTA, EFA.
Vineri, 27 august 2021
• ora 16:00 – vernisajul expoziţiei de Știinţele Naturii;
• ora 17:00 – lansare de carte: Sergiu Török, Ramona Mărginean, Florin Toncean,
Colecţia de Știinţele Naturii a Muzeului Municipal Ioan Raica” Sebeș,
Editura Mega, Cluj-Napoca, 2020. Prezintă dr. Radu
Totoianu;
• ora 20:30 – proiecţie de film – Cu drag, Van Gogh/Loving Vincent
(2017, animaţie, PL-UK); nominalizat la Oscar, BAFTA, EFA;
• Scene de reenactment istoric susţinute de Ordinul
Scutierilor de Mühlbach.
Important: între orele 16.00 și 22.00, în cadrul
evenimentului „Noaptea muzeului”, accesul în expoziţiile muzeului este gratuit.
Sâmbătă, 28 august 2021
• ora 11:30 – Reconstituirea grafică - o soluţie de
păstrare a memoriei patrimoniului tehnic al judeţului Alba, conferinţă
susţinută de prof. univ. dr. Volker Wollmann (Obrigheim, Germania);
• ora 12:00 – lansare de carte: Volker Wollmann,
Patrimoniu
preindustrial și industrial în România”, vol. VIII, Sibiu, Editura Honterus,
2020. Prezintă conf. univ. dr. Ioan Alexandru Aldea;
• ora 12:30 – lansare de carte: Răzvan Theodorescu, Marius Porumb (coord.),
Arta din România, din preistorie în contemporaneitate, vol. I-II,
Editura Academiei și Editura Mega, București, Cluj-Napoca, 2018.
Prezintă
prof. univ. dr. Cornel Tatai-Baltă;
• Dansuri tradiţionale săsești din Transilvania, prezentate
de Trupa de dansuri săsești Sebeș.
Important: între orele 10:00 și 16:00, accesul în expoziţiile muzeului este gratuit.
luni, 26 iulie 2021
Exponatul lunii iulie
Muzeul Municipal Ioan Raica
Sebeș
iulie 2021
Exponatul lunii iulie la Muzeul Municipal Ioan Raica Sebeş
este un toc pentru păstrarea prafului de puşcă, datând din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea. Artefactul, provenind din colecția lui Ioan Raica, a
intrat în patrimoniul muzeului încă din anul 1958. Confecționat din corn de
cerb, tocul a fost folosit de vânătorii din Munții Sebeșului la alimentarea cu
pulbere a puștilor cu cremene. Armarea cu tablă de alamă a compartimentului
pentru dozarea prafului de pușcă, situat în partea superioară a tocului,
constituie un indiciu că piesa a fost confecționată în Moldova, mai precis în
zona Sucevei, unde, de altfel, are bune analogii.
Tocul este bogat ornamentat, având aproape întreaga
suprafață acoperită cu motive decorative: solare, vegetale și geometrice. În
zona centrală de află o rozetă fără braţe, încărcată de elemente vegetale,
fiind vorba de o reprezentare a soarelui în varianta statică. Braţele tocului
sunt decorate cu coroane de "tip oriental", stilizate, motiv interpretat de
specialişti ca fiind un "cerc magic" care avea rolul de a păstra puterea
prafului de pușcă.
Tocurile pentru pulbere au apărut odată cu folosirea armelor
de foc uşoare, portabile, şi ele au existat atât timp cât încărcarea cu praf de
puşcă şi plumb se făcea pe ţeavă. Unele dintre primele tocuri despre care
există informații sunt cele folosite de armatele din spațiul german, acestea
fiind cunoscute însă doar din descrieri datând de la sfârșitul secolului al
XV-lea și începutul celui următor. Exemplarul cel mai timpuriu, datat sigur,
este cel al regelui Angliei, Henric al VIII-lea Tudor (1509-1547), din 1531. Pe
teritoriul ţării noastre, cel mai vechi, se pare, este un exemplar provenind de
la Deva, pe care e inscripţionat anul 1608, aflat, în prezent, într-o colecţie
particulară din Bucureşti.
Deşi cartuşul de hârtie - folosit pentru prima dată de
armata suedeză în timpul regelui Gustav Adolf (1611-1632) - a fost introdus,
începând cu anul 1740, în dotarea armatelor din toate ţările europene, tocurile
pentru păstrarea prafului de puşcă au fost utilizate, în continuare, însă doar
pentru armele de vânătoare. În întreaga zonă alpino-carpatică, din Croaţia până
în Ucraina şi Polonia, coarnele cerbului au fost prelucrate sub forma unor
tocuri pentru pulbere, însă specialiştii consideră că primele piese de acest
tip au pătruns în Transilvania şi în Moldova din zona Tirolului, unde exista o
şcoală de pădurari ce deservea Imperiul Habsburgic, populaţia învăţând să le
imite, însă aplicând pieselor confecționate un decor local. Aceste obiecte, pe
lângă rolul lor practic, au ajuns să reflecte și un anumit statut social,
fiind, în același timp, şi trofee de vânătoare ale deținătorilor, ceea ce
explică și calitatea execuției acestora.
Numărul destul de mare de astfel de artefacte în zona Sebeşului poate fi explicat, pe de o parte, prin pasiunea pentru vânătoare a locuitorilor, iar pe de alta, prin includerea unora dintre satele de aici în Regimentul 1 de Graniță de la Orlat, ceea ce a dus la răspândirea armelor de foc şi, implicit, a tocurilor pentru păstrat pulberea. De altfel, din zonă se cunoaşte şi o reţetă tradiţională pentru făcut "prav de puşcă", pe care Nicolae Filimon, din Sebeşel, a consemnat-o în manuscrisul său, datând din 1873: "pentru a face prav de puşcă, şialitron 12 loţi, floare de pucioasă 10 loţi, cărbuni de alun 8 loţi, zdrobite laolaltă cu oţăt de vin, să se usuce apoi muete cu aluat. De acela se va dospi, apoi fermentat iar, apoi [în]tins la soare să se usuce, apoi ucisu în mujeriu de lemn, va fi prav de puşcă".
joi, 8 iulie 2021
Abonați-vă la:
Postări (Atom)