Muzeul Județean Vâlcea
Flyer, format dublu cât al unui semn de carte. Anii 2010.
Se afișează postările cu eticheta Muzeul Județean Vâlcea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Muzeul Județean Vâlcea. Afișați toate postările
vineri, 4 iunie 2021
vineri, 14 iunie 2019
Exponatul lunii iunie
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
iunie 2019
Exponatul lunii iunie este o daltă cu toc de înmănușare, o
descoperire întâmplătoare făcută la punctul de vărsare a pârâului Pesceana în
râul Olt. Aceasta a fost descoperită cu prilejul achiziționării de pietriș
necesar construcției unei locuințe. Cel mai probabil, dalta este o depunere
votivă de piese în apropierea apelor
Descriere: Lungimea = 10 cm; Lățime tăiș = 1,7 cm; Diametru
gaură înmănușare = 1,7 x 1,6 cm. În partea superioară prezintă 3 nervuri,
spațiul dintre ele fiind decorat cu motive triunghiulare care se suprapun, cu
marginea tubului puțin îngroșată. Corpul are secțiunea ovală iar lama are
secțiunea rectangulară care se îngustează puțin spre vârf.
În literatura noastră de specialitate au fost vehiculate mai
multe denumiri pentru exemplarul aflat în discuție, denumiri ca: daltă cu tub ;
daltă cu gaură de înmănușare ; daltă cu toc ; daltă cu toc de înmănușare ;
daltă-celt .
Din punct de vedere al evoluției, dălțile cu toc de
înmănușare își fac apariția în perioada Bronzului Mijlociu și continuă până în
perioada timpurie a Hallstatului, respectiv Ha B1 . Acest tip de piesă a fost
subiectul unui amplu studiu publicat de cercetătorul Gabriel Bălan în anul
2009. Astfel, la acel moment, în zona României erau catalogate 67 de puncte cu
astfel de piese .
Tipologic, dălților cu toc de înmănușare din România le-a
fost stabilită o împărțire în patru mari categorii (I-IV), fiecare cu subtipuri
. Din punct de vedere al încadrării tipologice, piesa noastră intră în prima
categorie tipologică și în primul subtip: I.a .
Cronologic, dălțile cu toc de înmănușare cu lamă dreaptă de
tip I.a au ca evoluție perioada cuprinsă între Bronz Târziu I-II – Ha B .
Referitor la funcționalitate considerăm că putea să dețină o
dublă utilitate fiind folosită atât ca armă cât și ca unealtă . Piesa este
unicat în Oltenia și ne ajută și să stabilim anumite trasee și rute comerciale,
centrul de difuziune a acestor produse finite fiind Transilvania .
sâmbătă, 11 mai 2019
Exponatul lunii mai
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
mai 2019
Exponatul lunii mai este un opaiț roman fragmentar, cu
condiții de descoperire incerte (posibil braconaj arheologic) și a fost predat
Muzeului Județean Vâlcea de către Inspectoratul de Poliție Vâlcea.
Stare de conservare: rulat; ciocul spart; prezintă puternice
urme de ardere secundară, cel mai probabil de la o folosire îndelungată.
Tehnică/Material: tipar uzat; pasta fină de culoare gălbui.
Descriere: Lampă cu corpul piriform, biconvex în secțiune.
Discul plat delimitat de o dublă nervură, prima cea din exterior terminându-se
cu volute la capete, iar a doua formând un canal pe cioc cu laturile arcuite.
Orificiul de alimentare din centrul discului este delimitat de o nervură
circulară. Bordura lată, înclinată prezintă un decor format dintr-o linie în
zig-zag. Toartă groasă, dispusă oblic, are forma antropomorfă. Baza plată,
ovoidală este delimitată de o nervură reliefată. Dimensiuni: Lungime – 5,8 cm,
Înălțime – 9,9 cm.
Datare: secolul III p. Chr.
Atelier: Scythia Minor (?) sau Dacia romană (?)
Opaițele (sau lămpile) romane erau denumite lucerna (sg.),
lucernae (pl.) și sunt o categorie de descoperiri arheologice destul de
numeroasă. Erau realizate preponderent din lut turnat în tipare dar și din
bronz sau fier. Decorul lor este simplu sau bogat, plasat fie în zona
orificiului de alimentare, fie pe toartă. Uneori, pe baza pieselor se găsește
ștampila/numele meșterului care a realizat piesa.
Piesa noastră, deși prezintă o figură antropomorfă, prezintă
analogii de formă și cu un opaiț descoperit în județul Prahova dar care are
toarta în formă de cap de berbec.
miercuri, 9 ianuarie 2019
Exponatul lunii
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
ianuarie 2019
Exponatul lunii ianuarie este un topor plat cu marginile
ridicate (Randleistenbeile), varianta Glina, descoperit întâmplător.
Toporul plat, în forma sa arhaică, se va răspândi la
începutul epocii bronzului pe arii întinse, sutele de depozite de acest gen descoperite
indicând funcţia premonetară dar, pentru spațiul carpato-dunărean, proveniența
lor din morminte pare să infirme această teorie.
În lucrarea Sfârşitul bronzului timpuriu în regiunea dintre
Carpaţi şi Dunăre, R. Băjenaru menţionează 13 topoare plate cu marginile
ridicate, varianta Glina, răspândite exclusiv în Oltenia, Muntenia şi sud-estul
Transilvaniei. Analogii în spaţiul de la sud de Dunăre găsim în aşezarea de la
Dubene-Sarovka. Dintre acestea, două piese provin din județul Vâlcea, de la Boișoara
și Rm. Vâlcea-Căzănești.
Piesa noastră se încadrează cronologic în perioada bronzului
timpuriu (cultura Glina?) dar, tipologic, evoluția acestor obiecte se poate
urmării în timp încă din perioada eneolitică (epoca pietrei și a aramei).
Descriere și dimensiuni:
Toporul are forma aproximativ trapezoidală ce îl încadrează
în categoria topoarelor plate late, tăişul lăţit şi arcuit, muchia rotunjită,
secţiunea transversală cu o formă aproximativ dreptunghiulară, marginile
ridicate în zona mediană.
Toporul este realizat din bronz dar nu a fost analizat
metalografic. Prezintă patină nobilă (oxidare) cu pierderi de material la
capete și în zona aripioarelor.
L – 10,24 cm
l – 4,12/4,46/4,82 cm (la cele 2 capete și la mijloc)
grosime – 0,26/0,27/0,60 cm (la cele 2 capete și la mijloc)
gr. – 134,43 gr.
marți, 18 decembrie 2018
Relatiile romano-franceze in Primul Razboi Mondial
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
21 decembrie 2018
Vineri, 21 decembrie, ora 14:00, la sediul Muzeului de Istorie
a Judetului Valcea, va avea loc vernisajul expozitiei temporare Relatiile
romano-franceze in Primul Razboi Mondial (1914-1918).
Expozitia este realizata in parteneriat cu Muzeul National
Brukenthal, Biblioteca Judeteana Astra Sibiu si a fost finantata in cadrul
proiectului 100 de ani de la Marea Unire - proiectul strategic Centenarul
Marii Uniri, sub egida Ministerului Culturii si Identitatii Nationale.
marți, 30 octombrie 2018
Centenarul Marii Uniri în Oltenia
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
1 - 30 noiembrie 2018
Vernisajul expoziției temporare Centenarul Marii Uniri
în Oltenia - 1 noiembrie 2018,
ora 15:00, la Muzeul de Istorie, Calea lui Traian,
143, etaj.
Sunt expuse obiecte aflate în patrimoniul muzeelor din
Oltenia ori al Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale.
Expoziția este una itinerantă, exponatele vor fi etalate
timp de o lună şi la muzeele partenere din Vâlcea, Severin şi Craiova.
Expoziția poate fi vizitată zilnic (luni inchis) până în
data de 30 noiembrie în intervalul orar 9:00-17:00.
miercuri, 9 mai 2018
Exponatul lunii mai
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
mai 2918
Exponatul lunii mai este medalia Crucea Regina Maria cu
brevet.
Medalia Crucea Regina Maria a fost o distincţie de război
şi de pace a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr.
No. 85 din 15 februarie 1917 şi ratificată prin Legea 201 din 17 martie acelaşi
an. Era destinată a răsplăti persoanele care se distingeau în problemele
sanitare.
Medalia era acordată de rege prin intermediul Ministerului
de Război şi avea trei clase:
I, II şi III.
Clasa I - cruce de metal emailat alb cu o bordură de aur de
0,25 mm, având pe avers la mijloc crucea roşie în email, iar pe revers
monograma cu coroana în aur a Reginei Maria.
Clasa II - cruce de metal galben (aur) având pe avers
monograma reginei iar pe revers inscripţionat anul 1917.
Clasa III – cruce de metal brunat, având pe avers monograma
reginei iar pe revers inscripţionat anul 1917.
Medalia avea forma crucii bizantine cu braţele egale, având
următoarele dimensiuni: lăţimea de 8 mm, grosimea de 2,5 mm şi lungimea de 48
mm pentru clasa I şi 40 mm pentru celelalte clase.
Medalia din cadrul colecţiei Muzeului de Istorie este de
clasa a II-a, şi a fost acordată doamnei Ana Florescu, subdiriginta Spitalului
nr. 110 Seminarul Central.
miercuri, 7 martie 2018
Crucea Comemorativă a Războiului
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
martie 2018
Exponatul lunii martie este Crucea Comemorativă a
Războiului, o distincţie comemorativă românească creată de Regele Ferdinand I
în iulie 1918 şi acordată tuturor participanţilor la Primul Război Mondial,
militari şi civili, români şi străini.
Este confecţionată din fier de culoare neagră, având
extremitatea braţelor de formă rombică, în centrul crucii aflându-se un cerc cu
diametrul de 13 mm.
Panglica este din moar şi este formată din 4 dungi albastru
închis şi 3 dungi verzi care alternează.
Pe avers, în medalionul central, este înscris cifrul regal
al lui Ferdinand cu coroana deasupra iar pe revers anii războiului 1916-1918.
Ulterior, cu ocazia campaniei din Ungaria, a fost elaborată
o altă versiune a decoraţiei, cea care avea pe revers anii: 1916-1919.
Pentru militarii care au participat la lupte, Crucea
Comemorativă se conferă cu barete metalice pe care sunt înscrise localităţile
sau zonele în care au avut loc luptele la care titularii au participat.
Decretul de instituire precizează 11 barete: Ardeal, Cerna,
Jiu, Carpaţi, Oituz, Bucureşti, Turtucaia, Dobrogea, Mărăşti, Mărăşeşti, Tg.
Ocna.
Ulterior au fost instituite noi barete : Dunărea, 1918 şi
1919, Siberia pentru Corpul voluntarilor romani din Siberia, Italia pentru
ofiţerii şi gradele inferioare din Legiunea voluntarilor români din Italia.
Decoraţia din colecţia muzeului are patru barete metalice:
Ardeal, Carpaţi, Mărăşti şi 1919.
sâmbătă, 6 ianuarie 2018
Exponatul lunii ianuarie: Cască "Adrian”
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
ianuarie 2018
Exponatul lunii ianuarie este o cască Adrian folosită de
Armata Română în Primul Război Mondial.
La începutul Primului Război Mondial, medicii francezi au
observat că majoritatea deceselor se datorau rănilor provocate de schije în
zona capului. S-au încercat diferite metode de protecţie. Soluţia o găseşte
August Louis Adrian, general de intendenţă care proiectează casca ce îi poartă
numele. Aceasta era inspirată din căştile pompierilor francezi, era făcută din
oţel, cu o grosime de 0.7 mm, căptuşită în interior cu piele şi avea o cureluşă
care se închidea sub bărbie. Au fost produse aproximativ 20 de milioane de
căşti, care au intrat în dotarea armatei franceze şi a altor armate.
Armata Română a fost dotată cu astfel de căşti, odată cu
venirea Misiunii Franceze condusă de generalul Henri Berthelot, în 1916, în
România, care avea ca scop reorganizarea armatei noastre. Deşi iniţial Armata
Română comandase 200.000 de astfel de căşti, a primit doar 90.000, fiind
nevoită să utilizeze căştile Adrian capturate de la trupele bolşevice. Astfel,
căştile românilor aveau două culori: unele erau blue-horizon, cele aduse de
francezi, şi maro, cele capturate de la trupele bolşevice, pe ambele fiind
aplicat cifrul regal al regelui Ferdinand.
Casca din colecţia Muzeului de Istorie a județului Vâlcea
este de culoare maro, are aplicat cifrul regal al regelui Ferdinand şi are și
cureluşa, lipsindu-i doar căptuşeala de piele din interior.
Dimensiunile căştii sunt:
• H: 16 cm
• D: 29 cm
vineri, 1 decembrie 2017
Vas decorat cu caneluri în ghirlandă
Exponatul lunii decembrie
Muzeul Județean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea
decembrie 2017
Exponatul lunii decembrie este un vas decorat cu caneluri în
ghirlandă care face parte din colecţia de Arheologie (subcolecția Hallstatt) a
Muzeului de Istorie a judeţului Vâlcea.
Condițiile descoperirii, încadrare cronologică și culturală
Vasul a fost descoperit întâmplător în anul 1975, de către
preotul-arheolog Gheorghe Petre-Govora, la Bălcești-Valea Mare. Se afla în
asociere cu alte fragmente ceramice și o spadă din bronz, de tipul cu limbă la
mâner (Reutlingen). Spadele de acest tip (Reutlingen) sunt încadrate în
perioada bronzului târziu-debutul primei epoci a fierului, respectiv Br D-Ha A,
ca dată de mijloc putând vorbi de anul 1200 î.Hr., iar o astfel de piesă de
metal datează mult mai precis vasele ceramice cu care se asociază.
Prin analogii cu ceramica altor grupuri culturale din
Oltenia și Banat (Hinova, Bobda-Susani, Vârtop), vasul de la Bălcești-Valea
Mare aparține grupului Vârtop. Chiar dacă Gh. Petre-Govora vorbea la acel
moment de un orizont hallstattatian timpuriu din nordul Olteniei, în stadiul
actual al cercetării putem afirma că este tot vorba de manifestări ale grupului
Vârtop, mai puțin cercetatat arheologic în această zonă.
Contextul istoric
Delimitarea clară a primei epoci a fierului, cu etapa ei
timpurie, de epoca anterioară, respectiv perioada finală a epocii bronzului, a
rămas la fel de dificilă și azi pentru că situaţia de la Dunărea de Jos este
complet diferită de aceea din Europa Centrală. În ultimul areal, epoca fierului
este strict legată de prezenţa acestui metal, şi mai apoi de vase ceramice cu
forme şi decor specifice, din necropola de la Hallstatt, pe când la Dunărea de
Jos, şi implicit în zona supusă studiului nostru, din punct de vedere
metalurgic, în ceea ce numim prima epocă a fierului asistăm de fapt la o
explozie a metalurgiei bronzului şi a marilor depuneri de bronzuri. Termenul de
“hallstattizare” se va referi mai degrabă la o nouă modă de a ornamenta vasele
ceramice, la un decor canelat nou pe forme ceramice vechi, din perioada
anterioară.
De aceea, o mare parte din cercetătorii care s-au ocupat de
această perioadă au constatat cele de mai sus iar Al. Vulpe a propus o
unificare a noţiunilor de epoca bronzului (bineînţeles etapa târzie) şi cea de
primă epocă a fierului (desigur, etapa timpurie) în epoca metalelor, accentuându-se
procesul de tranziţie, de geneză a primei epoci a fierului, dat fiind faptul că
cele două epoci încă nu se pot delimita clar.
Din păcate, aceste grupuri hallstattiene timpurii au fost
definite mai ales pe baza materialului arheologic descoperit în necropole
(necropole tumulare, movila tumulară fiind monumentul funerar specific acestei
epoci). În ceea ce privește habitatul, pentru această perioadă, așa cum observa
și Al. Vulpe, presupunem, în pofida datelor insuficiente, existența unei
organizări de tipul unor centre (fortificații) în jurul cărora avem așezări
deschise de mici dimensiuni și destul de răsfirate, la fel ca într-o mare parte
a Europei din perioda câmpurilor de urne.
Descriere
Vasul datează din secolul al XII-lea î.Hr. (eventual sec. XII-XI
î.hr.), este un castron tronconic din lut, lucrat la mână. Are fundul plat,
corp larg, marginea dreaptă și ușor rotunjită.
Pasta este semifină, pereții vasului fiind lustruiți la
exterior, de culoare brun-deschis. Vasul este decorat la exterior cu 5 benzi
canelate fine (șanțuri adâncite și foarte înguste), dispuse sub forma unei
ghirlande în 4 colțuri. Deasupra fiecărui colț avem prezentă o mică adâncitură
rotundă.
Atât la exterior, cât și la interior, vasul prezintă urme de
ardere secundară dar insuficența informațiilor privind condițiile de
descoperire nu ne permit să afirmăm dacă provine sau nu dintr-un context
funerar.
Dimensiunile sunt următoarele:
H – 8,3 cm; D bază – 5,3 cm, D gură – 15,3 cm, Gr – 0,3 cm.
miercuri, 4 octombrie 2017
Exponatul lunii octombrie
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
octombrie 2017
Exponatul lunii octombrie este un ibric oriental care face
parte din Colecţia de Istorie Medie a Muzeului de Istorie a judeţului Vâlcea,
fiind înregistrat la numărul 158F.
Exponatul datează din secolul al XVIII-lea, este
confecţionat din alamă, având fundul drept şi ornamentat cu linii incizate în
formă de raze și motive orientale dispuse în registre sau în benzi. Pe coadă,
aproximativ la mijloc, este adăugată o piatră semiprețioasă de culoare
albastră. Capacul are în vârf o semilună ce are la bază un suport din rotițe
zimțate mobile.
Starea de conservare este relativ bună iar obiectul prezintă
patină.
Dimensiunile sunt următoarele:
H-16 cm; Db-9,8 cm
duminică, 3 septembrie 2017
Exponatul lunii septembrie - curea de străjer
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
septembrie 2017
Exponatul lunii septembrie este o curea de străjer; ea
aparţine colecţiei de Istorie contemporană fiind înscrisă la numărul 481 al
acesteia. A fost donată de Elena Stănărângă din Râmnicu Vâlcea în anul 2007.
În anul 1935, regale Carol II înființează Straja ţării, o
organizaţie de tineret menită să combată influenţa în creştere a Gărzii de Fier
asupra tineretului român; membrii acestei organizaţii erau cunoscuţi ca
străjeri şi foloseau salutul roman. Din anul 1938, Straja ţării a înlocuit
toate organizaţiile de tineret existente, inclusiv cercetaşii, şi a devenit
supraveghetoarea activităţilor sportive şi a tututor celorlalte activităţi,
precum şi una dintre principalele căi de manifestare a cultului personalităţii
regelui Carol II. Deşi Regele era adesea citat ca Marele Străjer, conducătorii
organizaţiei au fost de fapt maiorul Teofil Sidorovici şi Nisa Cămărăşescu.
Din Straja ţării făceau parte băieţii de la 7 la 18 ani şi
fetele de la 7 la 21 de ani; un corp format din băieţi între 18 şi 21 de ani
completa Straja fiind responsabili cu instrucţia premilitară.
Odată cu venirea la putere a Gărzii de Fier, în 1940, Straja
ţării a fost desfiinţată, toate bunurile ce i-au aparţinut fiind preluate de
legionari.
Cureaua din colecţia Secţiei de Istorie este din piele, are
o lungime de 67 de centimetri, o lăţime de 3,5 centimetri şi o pafta din alamă
pe care se află cifrul regal al lui Carol al II-lea, cuvintele Straja Ţării şi
vulturul României.
marți, 4 octombrie 2016
Exponatul lunii: pistol cu cremene
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
octombrie 2016
Exponatul lunii octombrie este un pistol cu cremene, care
face din Colecţia de Istorie Modernă a Muzeului de Istorie a judeţului Vâlcea,
fiind înregistrat la numărul 1061.
Exponatul datează din secolul al XIX-lea, are ţeava din
oţel, uşor evazată în partea inferioară, iar corpul şi patul din lemn,
acoperite cu plăci de sidef alb şi roşu, fixate cu elemente din metal de
culoare albă. Brăţările de fixare a ţevii şi garda trăgaciului sunt din metal
alb, decorate cu elemente florale şi pietre decorative de culoare roşie.
Platina are cocoş portcremene, tigăiţă şi amnar.
Dimensiunile pistolului sunt următoarele:
L: 53 cm; l: 20 cm; L ţevii: 31 cm; calibru: 15 mm
Pistolul a fost achiziţionat în 24 noiembrie 2006.
***
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)