Se afișează postările cu eticheta Maria Tănase. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Maria Tănase. Afișați toate postările

duminică, 27 octombrie 2019

Maria Tănase - Artista, omul, legenda




Lansare de carte 


Stejărel Olaru 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


1 noiembrie 2019





    Scrisă de istoricul Stejărel Olaru, această carte despre Maria Tănase este prima biografie completă a artistei. Autorul a studiat documente de arhivă din România și străinătate încercând să scoată la lumină, dincolo de mit și legendă, viața și activitatea celei mai îndrăgite artiste a românilor, în care luminile și umbrele alternează ca într-o pictură a lui Caravaggio.
    "S-a scris mult despre Maria Tănase, needificator. Melodrama, sentimentalismul, senzaționalismul ieftin au făcut neclară imaginea unui personaj intrat oricum în legendă. Stejărel Olaru ne oferă o cu totul altfel de carte, remarcabilă prin valoarea ei documentară și cuceritoare prin talentul literar cu care a fost scrisă. Știam că Stejărel Olaru este un istoric eminent, nu știam că este și un scriitor de elită. Am aflat acum. Este una dintre cele mai bune cărți apărute după 1989.” Alex. Ștefănescu
    "Stejărel Olaru, cu mult talent scriitoricesc, cu înclinație de «detectiv psihosocial», cu aplecare maniacală asupra detaliilor, este ca o umbră care în această carte a însoțit destinul cântăreței. Maria Tănase trebuie căutată în simbioza între ea, ca om și artist, și vremea ei. Că era slobodă la gură, dar și în comportament, cuceritoare ca prezență scenică și ca voce, cu un autentic chef de a trăi prin cântec, nativ charismatică, generoasă și iubitoare de oameni, dar și trădată de ei, opusul parvenitismului, de o simplitate uluitoare, este adevărat. Că și-a dorit cu ardoare să cânte ca o pasăre liberă, știind că mereu se va întoarce în colivia de unde a plecat și unde s-a născut, că această libertate i-a fost luată, veți afla din această carte, pentru că, da, Maria Tănase este o legendă.” Aurora Liiceanu
   Stejărel Olaru este istoric și politolog, expert în istoria serviciilor de informații, autor al mai multor cărți și articole. De-a lungul timpului a realizat și emisiuni și reportaje pe teme de istorie a comunismului.

marți, 23 mai 2017

Să ne cunoaștem artiștii




Maria Tănase 


(1913 - 1963)
























Interviu publicat în Revista Urzica, Nr. 2. 31 ianuarie 1963.


Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România,
București. 1969.
Imaginea de pe copertă este o reproducere a sculpturii realizate de 
Florica Hociung.



Casa bătrînească.


Ion al Ilincăi cu Maria.


Ana din Cîrța cu cei trei copii 
(de la stînga la dreapta: Frantz, Maria și Aurica)


Ion Cornel Tănase de pe Amaradia.


"Dor de ducă".


Casieriță la "Bufet de 7 lei".



Floare de periferie tronînd în saloane.


În dialog cu arta populară.


Ascultîndu-și discurile.


Cu cobzarul.


La "Prispa înaltă".


Cine te-a făcut pe tine...?


Maria văzută de Lili Popescu-Hrușca.


Cațaveica verde.


Maria Tănase văzută de caricaturistul George Voinescu.


În 1943.


La "Taxîm", interpretînd iamanelele turcești.


"Uite dealu, uite via", la Alhambra.


"Mi-am pus busuioc în păr", la Alhambra.


La fereastra vagonului, în drum spre New York.


Pe estrada restaurantului românesc de la Expoziție (New York).


La New York împreună cu sculptorul Constantin Brâncuși.


În fața pavilionului românesc la expoziția din New York, cu
profesor arhitect Mac Constantinescu.


La Milano.


Un moment de liniște și visare.


Zîmbet și bunătate.



Maria, cîntecul popular și microfonul.


Idem.


Idem.


Idem.


Idem.


Cu regizorul Ion Șahighian (probă de film).


Cu N. Stroe.


Bettina (Maria Tănase) și Pipo (Ion Dacian) în opereta comică Mascota.


Mary Atanasiu (în față) cu cîțiva colegi din ansamblul Cărăbuș
avînd în mijlocul lor pe Constantin Tănase.


Mașa (Maria Tănase) și Fedia (Ion Manolescu) în Cadavrul viu
sub direcția regizorului Șahighian.


În rolul Maria Paven din piesa istorică Horia.


Cu maestrul Sadoveanu la Vovidenie.


Prietena Aurora Șotropa.


În 1962 cu Minodora.


Ultima apariție la Televiziune.


Pe ultimul său drum.


Lespede funerară, omagiu din partea Uniunii Compozitorilor.



















Articol publicat în Almanah Magazin 1970. Decembrie 1969.






Editura Dacia, Cluj. 1973.






Consemnare publicată în Almanah Flacăra 1980. Decembrie 1979.





Iulia Boroș, la 12 ani, în costumul Mariei Tănase.





Articol publicat în Foaierul cu surprize,
Supliment cultural-artistic-distractiv al caietelor-program,
Teatrul Municipal Ploiești. 1988.




Articol publicat în Meridianul Timișoara, Nr. 2. Aprilie 1990.

***Informații esențiale despre artistă găsiți și aici:

Maria Tănase - Wikipedia