La ceas aniversar

Muzeul Brailei Carol I

Galeria de Arta Gheorghe Naum, Braila

23 august 2015

    La 23 August 1881, Decretul Regal 2134, semnat de Regele Carol I, la Sinaia, consacra întemeierea Muzeului Brăilei Carol I ca muzeu ştiinţific.

   Astfel, 23 August a devenit Ziua Muzeului Brăilei Carol I. În acest an, o vom aniversa duminică, 23 august, ora 11.00, la Galeria de Artă Gheorghe Naum din Piaţa Traian, nr. 3 (intrarea prin strada Galați).

Program:

- Vernisajul expoziției Medalii si plachete emise de Muzeul Brailei Carol I și lansarea medaliei Regele Ferdinand I, Întregitorul Romaniei, 150 de ani de la nastere (1865-2015);

- Lansare de carte: 10 Mai / Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), Culegere de documente din Arhivele Societăţii Române de Radiodifuziune, Editura Casa Radio Bucureşti - Editura Istros a Muzeului Brăilei Carol I, Brăila, 2015. Prezintă: Maria-Denise Theodoru;

- Conferință: Receptarea lui Panait Istrati în Peninsula Iberică: lumea catalană. Prezintă: Xavier Montoliu Pauli;

- Deschiderea oficială a Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală Nicăpetre, Brăila, 2015, ediția I.

Coordonatorul evenimentului: 

prof. univ. dr. Ionel Cândea, 

managerul Muzeului Brăilei Carol I.

***Muzeul Brailei

Pe simezele brailene

Arta plastica contemporana romaneasca

Ion Radu

Muzeul Brailei Carol I, Galeria de Arta Gheorghe Naum

6 februarie 2015

    Vineri, 6 februarie 2015, ora 17:00, vă invităm la o întâlnire cu pictorul Ion Radu, la Galeria de Artă Gheorghe Naum a Muzeului Brăilei Carol I, din Piaţa Traian nr. 3 (intrarea prin strada Galaţi).

    Vrâncean de origine, Ion Radu trăieşte la Brăila din 1966, anul în care s-a mutat aici împreună cu familia.

    Pasionat de desen, între anii 1969 – 1972 Ion Radu a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă, la clasa profesorului Vespasian Lungu. Deşi ar fi dorit să continue studiul picturii, condiţii nefavorabile l-au obligat să renunţe, pentru a prelua responsabilitatea întreţinerii familiei.

     Între anii 1971 şi 1992 a lucrat ca pictor decorator, perfecţionându-se în arta caligrafiei la Şcoala Comercială Superioară Nicolae Kretzulescu din Bucureşti, a cărui colaborator a devenit.

Din 1992 este pictor liber profesionist.

     Activitatea expoziţională constantă i-a adus aprecierea publicului, a confraţilor, dar şi a forului tutelar al creatorilor, Uniunea Artiştilor Plastici din România, care, în anul 2000, l-a primit în rândurile sale.

     Ion Radu este autorul a 20 de expoziţii personale şi participant la peste 100 de expoziţii de grup.

     Lucrările lui au fost selectate pentru importante concursuri naţionale de pictură: Nicolae Tonitza (Bârlad, 2005), Lascăr Vorel (Piatra Neamţ, 2001 – 2011), Saloanele Moldovei (Bacău/Chişinău, 2001 - 2012), Ion Andreescu (Buzău, 2002 – 2010) etc.

    În paralel cu pictura de şevalet a realizat, în regim de donaţie, pictura murală a Bisericii Sfântul Spiridon (1998) şi a făcut parte din echipa care a restaurat Teatrul Dramatic Maria Filotti (1988 – 1989).

    Din 1976, anul debutului expoziţional, au trecut aproape 40 de ani. O viaţă de om, am putea spune, şi despre viaţa unui om, dedicat meseriei sale, despre Ion Radu va fi vorba.

Gravura finlandeza

Arta plastica contemporana

Galeria de Arta Gheorghe Naum, Braila

4 noiembrie 2014

   Vă invităm marţi, 4 noiembrie, ora 13:00, în spaţiul Galeriei Gheorghe Naum, la vernisajul expoziţiei de gravură a Asociaţiei Graficienilor din Turku, Finlanda.

   Expoziţia reuneşte 15 artişti de vârste şi orientări diferite. Aceştia sunt: Annette Almarsund, Annika Dahlsten, Yrjänä Ermala, Matti Helenius, Minna Jokela, Juha Joro, Ulla-Maja Kallinen, Marita Mikkonen, Marjatta Nuoreva, Veronika Ringbom, Marja Salonen, Nea Silavuori, Panu Thusberg, Tea Tikka şi Merja Ylitalo.

    Cele 47 de lucrări, realizate în aproape toate tehnicile gravurii, acoperă un evantai larg de preocupări, potrivit înzestrării şi sensibilităţii fiecărui autor. Subiectele abordate variază de la compoziţii decorative cu o vagă tentă exotică la monumentale detalii anatomice, redate hiper-realist, şi de la scene urbane la peisaje de tundră. În unele cazuri, maniera de lucru împrumută ceva din acuitatea şi lapidaritatea stencils-urilor; în altele, profuziunea de detalii şi gustul pentru fantastic cheamă în minte stilistica ilustraţiilor din vechile cărţi de poveşti.

    Asociaţia Graficienilor din Turku (Turun Taidegraafikot Ry.) a fost constituită în 1933, la iniţiativa unui grup de artişti locali. Animat de dorinţa de a susţine activitatea într-un domeniu mai puţin frecventat până atunci, grupul şi-a propus să cultive gustul pentru gravură în rândul publicului larg, organizând consecvent expoziţii, ateliere şi concursuri. Astăzi, după mai bine de opt decenii de activitate aproape neîntreruptă, Asociaţia este recunoscută drept una dintre cele mai longevive şi mai dinamice prezenţe de pe scena artistică finlandeză. Harta expoziţiilor sale internaţionale, foarte extinsă încă din primii ani de la înfiinţare, include, începând cu luna noiembrie a acestui an, şi oraşul nostru.

   Vernisajul se va desfăşura în prezenţa E.S. Dna Ulla Väistö, Ambasadorul Finlandei în România.

***Muzeul Brailei Sectia de Arta

Pe drumuri de poveste

Muzeul Brăilei

Pictură, ilustrație, proiect decorativ din donația 

Romeo Voinescu

Galeria de Artă Gheorghe Naum

6 noiembrie 2013

   Muzeul Brăilei are deosebita bucurie să vă invite miercuri, 6 noiembrie, ora 17:00, în spaţiul Galeriei de artă Gheorghe Naum din Piaţa Traian nr. 3, la vernisajul expoziţiei Pe drumuri de poveste – Pictură, ilustraţie, proiect decorativ din donaţia Romeo Voinescu.

   Expoziţia celebrează drumul în pluralitatea accepţiunilor sale: de itinerariu spiritual (Peripeţiile lui Ulysse, Basme populare) ori de aventură picarescă, nelipsită nici ea de valenţe iniţiatice (Toate pânzele sus), de călătorie printre splendorile acestei lumi (peisajele-note de drum din Grecia şi Italia), de cale ordonatoare înăuntrul unei configuraţii de forme şi culori.

   Cu o carieră de peste şase decenii, Romeo Voinescu s-a afirmat ca unul dintre cei mai înzestraţi ilustratori ai generaţiei sale şi ca unul dintre cei mai marcanţi artişti decoratori români contemporani. Este un ilustru absolvent al Liceului Nicolae Bălcescu, promoţia 1946, şi unul dintre acei fii ai oraşului pentru care Brăila a însemnat întotdeauna un reper sufletesc major.

  A fost, între 1957 şi 1987, profesor, şef de secţie şi apoi decan al Facultăţii de Arte Decorative din cadrul Institutului Nicolae Grigorescu din Bucureşti. Efervescenţa sa creativă nu s-a manifestat numai în lucrul cu studenţii, ci şi pe numeroase şantiere, fiind pe drept cuvânt considerat unul dintre pionierii artei monumentale contemporane româneşti. A expus alături de nume mari ale scenei artistice internaţionale, precum Renato Guttuso, Henry Moore, David Hockney ş.a.

  Romeo Voinescu face parte din acea categorie rară de oameni care, ajunşi la zenitul unei cariere pline de realizări, hotărăsc să lase ceva comunităţii din care provin. Prin actul său de donaţie, finalizat anul acesta, domnia sa a îmbogăţit patrimoniul Muzeului Brăilei cu 61 de lucrări dintre cele mai valoroase şi mai reprezentative pentru creaţia sa artistică.

Muzeul Brăilei, Secţia de Artă

Galeria de artă Gheorghe Naum

Piaţa Traian nr. 3 (intrarea prin Calea Galaţi)

Colecțiile Nelu Ivan și Marian Dinu

Muzeul Brăilei

Zilele Europene ale Patrimoniului

Expoziție: 

Cultivarea pomilor fructiferi și a viței-de-vie, 

ocupații tradiționale în spațiul românesc

Galeria de Artă Gheorghe Naum, Brăila

Colecții și Colecționari

21 septembrie 2013

   Muzeul Brăilei vă invită - la Galeria Gheorghe Naum din Piața Traian nr. 3 (intrarea prin strada Galați), sâmbătă, 21 septembrie 2013, ora 11.00 - la vernisajul expoziției Cultivarea pomilor fructiferi și a viței de vie, ocupații tradiționale în spațiul românesc, organizată cu ocazia sărbătoririi Zilelor Europene ale Patrimoniului 2013, ediția a XXI-a.

  Zilele Europene ale Patrimoniului sunt organizate în fiecare an, în septembrie, în toată Europa, la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europeane. Tema din acest an este Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii și viticulturii. Patrimoniul cultural nu este numai subiect pasiv de contemplare, ci participă activ la viaţa comunităţii, fiind o resursă posibil de utilizat, în scopul creşterii prosperităţii.

  Expoziția cuprinde filatelie, maximafilie, cartofilie și ceasuri din colecțiile Nelu Ivan și Marian Dinu.

 Coordonator: Gabriela Cloșcă, muzeograf - Secţia Artă, Etnografie şi Ştiinţele Naturii.

Timpul liber nu este timp pierdut !

Muzeul Brailei - Sectia de Arta

Expozitia: Vacanta la muzeu

Galeria de Arta Gheorghe Naum, Braila

7 - 20 septembrie 2013

  Conceptul expoziţiei, formulat sub titlul Timpul liber nu este timp pierdut ! are ca ţintă formarea publicului tânăr, prin educarea şi orientarea lui spre descoperirea valorii estetice, indiferent de forma în care ea apare, şi implicarea acesteia în social prin imagini-obiect menite să înfrumuseţeze şi să personalizeze locul în care trăim. 

  Prin modul de abordare a imaginii ca prelungire a personalităţii, unii dintre copiii-creatori trimit spre societate mesaje de atenţionare asupra pericolelor la care suntem expuşi. 

  Dacă sunteţi curioşi să vedeţi ce pot face câteva mâini dibace, bine îndrumate, veniţi să vizitaţi expoziţia lor, deschisă până la 20 septembrie, în fiecare zi, între orele 10:00 şi 18:00.

Expun copiii:

Denisa Elena Baciu, Robert Georgian Baciu, Ana Maria Diaconu, Maria Dicianu, 

Măriuca Ivanov, Florentina Negoiţă, Mariana Pandrea, Alexandru Popa, 

Mihnea Andrei Sofrone, Kevin Michael Stoica, Cristian Surdu, Andrei Toma, 

Dafina Trufaş, Maria Alexandra Voicu, Andreea Zotinca.

Asa, ca o exemplificare...

Lângă Împărăția Apelor

Muzeul Brăilei - Secția de Artă

Aniversare Emilia Dumitrescu

Galeria de Artă Gheorghe Naum, Brăila

31 iulie 2013

Casa Varlaam, fostul sediu al Galeriei de Arta Emilia Dumitrescu.

  Miercuri, 31 iulie 2013 se împlinesc 92 de ani de la naşterea Emiliei Dumitrescu (1921 – 2005), pictor şi gravor de mare forţă expresivă, creator de imagini emblemă ale spaţiului brăilean, în complexa sa alcătuire: oraşul, Bălţile, Bărăganul.

  Pe lângă operă, Emilia Dumitrescu ne-a lăsat modelul artistului responsabil, care a reacţionat cu instrumentele sale la deciziile factorilor politici de a distruge ecosistemul Insulei Mari a Brăilei, într-o epocă deloc îngăduitoare cu protestele.

  Iubind până la uitarea de sine aceste locuri, Emilia Dumitrescu a înţeles să le rămână fidelă, să le surprindă spiritul şi să găsească mijloacele cele mai potrivite pentru înfăţişarea lor. A contemplat natura, a meditat asupra ei şi a visat-o, iar fiecare experienţă a fost fixată cu creionul, cu pensula, cu dăltiţa şi acul de gravură, în mii de schiţe. Unele au fost reluate şi continuate din amintire, în încercarea de a perpetua, astfel, frumuseţea a ceea ce ea numea Împărăţia Apelor.

  Într-un interviu acordat revistei Excelsior în iulie 2000, Emilia Dumitrescu mărturisea: "Uneori, dar rare sunt momentele acelea, regret că nu mi-am împlinit viaţa altfel. Dar până la urmă îmi spun că a-ţi trăi viaţa înseamnă să faci în aşa fel încât, atunci când te retragi, să laşi ceva durabil în urma ta. Şi eu las o operă.”

  Cu prilejul aniversării, la Galeria de artă Gheorghe Naum a Muzeului Brăilei, miercuri, începând cu ora 17:00, are loc întâlnirea celor care au cunoscut-o pe Emilia Dumitrescu şi i-au apreciat opera. Aceasta va marca şi închiderea expoziţiei Aur şi cenuşă, care a prezentat pe tot parcursul lunii iulie o selecţie dintre cele mai cunoscute acuarele ale artistei, realizate între anii 1967 – 1975.

Aur şi cenuşă

  După terminarea studiilor, Emilia Dumitrescu s-a întors la Brăila, lângă Împărăţia Apelor, cum numea ea Bălţile Brăilei. A cunoscut bine locurile pentru că le-a străbătut de mii de ori, începând din copilărie, şi a fost martor la dispariţia lor, produsă prin îndiguirea Insulei Mari.

  Emilia Dumitrescu a reacţionat, atunci, la ceea ce considera a fi un dezastru ecologic, desenând şi pictând imagini de o sfâşietoare nelinişte şi tristeţe, pe care le-a expus de multe ori, pentru ca oamenii să ştie că, în numele bunăstării, au sacrificat Natura.

  Expoziţia deschisă la Galeria Gheorghe Naum a Muzeului Brăilei, pe care vă cuprinde 22 de acuarele realizate între anii 1967 şi 1975, majoritatea fiind naturi moarte cu păsări.

  Desprinse din lumea nemărginită a bălţilor sau din lumina grădinii, peisajele de poveste, naturile moarte cu vietăţi ale apelor, fructele şi florile continuă să păstreze viaţa în încremenirea avântului unui zbor, în sinuozitatea alunecării în adâncuri necunoscute, revărsând, în armonii cromatice, polen, miresme şi seve dulci. 

  Peisajele, locuri sacre ocrotite de arborii aşezaţi asemeni coloanelor unui templu, oglindesc trecerea anotimpurilor şi ilustrează tumultul naturii. Această dimensiune ritualică a naturii predomină în compoziţiile cu păsări şi peşti, legate prin caracterul existenţei lor în medii echivalente cu atemporalitatea şi prin condiţia lor de fiinţe sacrificate, se remarcă în liniile arcuite ce se pierd şi reapar asemenea unor acumulări tensionate în densitatea penajului păsărilor sau în accentele cenuşii ce subliniază transparenţa străvezie a solzilor. 

Şi pentru a aureola şi a da strălucire acestei atmosfere încărcate de greutatea atâtor materii pulverizate, Emilia Dumitrescu a deschis, prin motivul florilor, un tip de sensibilitate specific simbolismului baudelairian. 

  Demersul ei poate fi considerat, în contextul artistic al vremii, o prelungire a tipului de figurativism liric cu modulaţii cromatice fove şi, în unele cazuri, expresioniste, demers considerat în perioada anilor 1965-1970 o etapă de înnoire a artei de tip realist. 

Claudia-Anca Moldovan