Bibelou, pește, mileu – decorarea spațiului locuit în comunism

Galeria de Artă Ioan Sima 

Zalău 

18 iunie 2020

    Expoziția Bibelou, pește, mileu – decorarea spațiului locuit în comunism  continuă seria abordărilor legate de istoria recentă și aspectele de viață cotidiană a regimului, un program demarat în anii precedenți și axat în special asupra elementelor de istorie trăită. Documentarea și reflectarea expozițională a problematicii alimentației regimului comunist, prin expoziția anului precedent Nici o masă fără pește, a adus în atenția noastră importanța surprinderii dimensiunilor simbolice, estetice dar și funcționale ale elementelor ce caracterizau spațiul locuit în perioada respectivă. Pornind de la diferențierea în structurarea spațiului locuit (comparativ cu ruralul) pe care o aduce locuirea la bloc, respectiv apariția unor încăperi cu funcționalitate specifică (bucătărie, baie), dar și de la constatarea prelungirii în urban a semnificațiilor unei camere cu rol de afișare socială (vechea ”cameră bună” sau ”casă de dinainte”), am considerat oportună o ilustrare expozițională a temei decorării locuințelor prin obiectele ce ”populau” majoritatea apartamentelor regimului comunist.  Alegerea noastră nu are rațiuni întâmplătoare, ci mizează pe două motivații:

încărcătura emoțională pe care o păstrează azi aceste obiecte și care ne permite o altfel de explorare a temei expoziționale;

o necesară discuție despre semnificația lor (estetică, socială, culturală, ideologică), în contextul în care în discursul public postsocialist ele sunt prezente exclusiv ca expresii ale kitsch-ului.

    Astfel, expoziția reunește toată gama elementelor decorative, pornind de la preferința unei anumite perioade de a înfrumuseța pereții încăperilor prin zugrăveala cu ”rolul”, la celebrul pește de sticlă ce trona deasupra televizorului, așezat pe la fel de omniprezentul mileu, la bibelourile, carpetele și covoarele ”persiene”. Nu am omis nici tablourile-reproduceri după lucrări celebre sau fotografiile membrilor familiei (în special copii) cu rame ce se doreau ”prețioase” prin aspectul aurit/argintat sau candrelabrele cu brațe, devenite în anumite momente pur decorative (în perioada anilor 80, pe fondul numeroaselor ”pauze” de curent).  

    Vă invităm, începând din 18 iunie 2020, la Galeria de Artă Ioan Sima să descoperiți/

redescoperiți universul spațiului locuit din perioada regimului comunist prin acele elemente care exprimau nevoia de a-l înfrumuseța, de a-i conferi identitatea urbană a epocii.

***Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău

Oala de sarmale a bunicii

Galeria de Artă Ioan Sima

Zalău

9 martie - 28 aprilie 2017

    În așteptarea sărbătorii pascale, în contextul pietal al postului, prezentăm publicului o expoziție etnografică intitulată Oala de sarmale a bunicii... Expoziția este o colaborare între Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Ţăranului Român Bucureşti, Muzeul Astra din Sibiu, Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Muzeul de Istorie și Artă din Zalău.

Activități cu publicul:

• dezbatere cu tema De post și de dulce în satul tradițional

• demonstrație de olărit: Oale de sarmale noi după modele vechi

   Vernisajul expoziției va avea loc în 9 martie, ora 14:00, la Galeria de Artă Ioan Sima iar expoziția va fi deschisă publicului până în data de 28 aprilie.

***Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău

Măştile tradiţionale maramureşene

Galeria de Artă Ioan Sima, Zalău

29 noiembrie - 31 decembrie 2016

    Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, organizează expoziţia: Măştile tradiţionale maramureşene, expoziţie itinerată de la Muzeul Maramureşean Sighetu – Marmaţiei. Fiind în preajma sărbătorilor de iarnă, ne-am gândit să venim în faţa publicului cu o expoziţie specifică obiceiurilor şi datinilor acestei perioade din an. În expoziţie vor putea fi văzute 22 de măşti tradiţionale maramureşene (draci, moşi, urşi) precum şi două metehăi – păpuşi din cârpe – moş şi babă - care au îndeplinit cândva funcţii magice de stimulare a căsătoriei. Jocurile cu măşti sunt practicate la sărbătorile de iarnă în Maramureş. Principalele funcționalități ale jocului cu măști țin de protecție, de sănătate, de apotropaic. Țin, de asemenea, de ideea de purificare, ca și de cea de fecunditate. Nimic nu este întâmplător în jocurile cu măști, toate gesturile sunt simbolice. Măştile maramureşene au o notă tonifiantă, aduc veselie şi deconectare. 

    La deschiderea expoziţiei, îi avem ca invitaţi speciali grupul de copii Mugurelul Junior de la Clubul Copiilor din Sighetu-Marmaţiei, instructor Iusco Vasile, director Ioan Muntean care ne vor prezenta Jocul moşilor - unul dintre cele mai vechi jocuri, un dans arhaic care se dansează în casele în care sunt fete de măritat.

   Expoziţia este vernisată marţi, 29 noiembrie 2016, ora 12:00, la Galeria de Artă Ioan Sima.

Responsabil: Etnograf - Mureşan Olimpia

***Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău