Conferintele de joi
Robert Stoiculescu
Muzeul Municipiului Bucuresti
25 februarie 2016
"Microraionul, microraioane, microraionare...de câţiva ani
încoace, de când cu sistematizarea orașelor, cuvântul acesta, cam refractar la
pronunțare, a căpătat o notorietate care a depășit cercul specialiștilor. Se
proiectează microraioane, se construiesc microraioane, orașele se
microraionează. În ultimă instanță, Bucureștiul de mâine va fi format din
microraioane. [...] Microraionul mai înseamnă şi oraș fără mahala, întrucât se
repetă identic, ca structură şi confort, bineînțeles în deosebite forme
arhitecturale, de la margine și până în centru.” Notează jurnalistul și scriitorul Vasile
Nicorovici, (1965, Călător pe 5000 de străzi, p.79)
Nicorovici
a surprins ritmul intens de populare a microraioanelor într-un interval scurt
de timp. "Este formidabil! Să trăiești undeva, într-un loc unde, la câteva
luni, numărul vecinilor se dublează și într-un an se înzecește, iată o
împrejurare la care nici nu m-aş fi gândit, neputând-o crede posibilă.” Surprinderea
era una firească, care nu-l viza numai pe autorul acestui articol, dar cu
siguranță și pe locuitorii orașului, cu precădere pe cei care urmau să
locuiască în aceste unități urbane. Crearea unei comunități într-un astfel de
spațiu era greu de crezut, prin mulțimea de locuitori, dar și prin multitudinea
ocupațiilor, cât și a provenienței acestora. Omogenizarea nu era numai una
urbanistică (periferie-centru), cât și una socială, microraionul devenea casa
comună a zugravului, avocatului, șoferului, doctorului, electricianului,
profesorului universitar. Astfel, zonele predilecte localizării specializate a
diferitelor clase ocupaționale dispar, prin omogenizarea la nivelul
microraioanelor.
Cartierul
Balta Albă-Titan de astăzi poate fi perceput ca un imens laborator urban, unde
stau laolaltă structuri de secol XIX apărute spontan, parcelări populare aflate
la limita legalității și igienei, parcelări de vile în spiritul "orașului-grădină”,
parcelări socialiste din anii `50, experimente de locuire minimală lângă
locuirea în Cvartal, toate acestea cuprinse într-un monolit rigid de beton
numit microraion.
Prezintă
Robert Stoiculescu, doctor în geografie cu teza Structuri socio-spaţiale
bucureştene. Studiu geografic, colaborator Facultatea de Geografie,
Universitatea din Bucureşti, asistent cercetător şi membru al Centrului
Transdiciplinar Peisaj-Teritoriu-SIP, Facultatea de Geografie, Universitatea
din Bucureşti, a efectuat o bursa de studiu in Franţa in 2010: Eco-Carta
Research Centre la Universitatea din Angers.
Intrarea 7
lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.
Următoarele
conferinţă de joi:
3 martie
2016 – Fotograful Aurel Bauh cu Emanuel Bădescu
10 martie 2016 – Bucureştiul arhitectului Ernest Doneaud cu Oana Marinache
17 martie
2016 - Boalele şi leacurile urbei
– despre prejudecăţile sanitare româneşti la
sfârşit de secol XIX cu Octavian Buda
