Romania, pamanturi eterne (IV)

Ion Miclea

Civilizatie milenara

XI - Lemnaritul

Poarta in stil maramuresean si detaliu, la intrarea in Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului. Realizata la dimensiuni monumentale dupa proiectul arhitectului Traian Biltu Dancus, poarta lucrata de mesterii tarani din Racosa si Avrig, in anii 1940 - 1942, reprezinta o lucrare a prototipului (poarta maramureseana) de la care imprumuta arhitectura generala si decorul central cu torsada, la care sunt adaugate o diversitate de motive ornamentale geometrizate (bradul, spirala, rozeta, dintele de lup s.a.); pe stalpii mari ai portii, doua figuri de tarani romani in ipostaze caracterisice: ciobanul cu oile si taranca torcand. 

Sindrilitul - mestesug milenar. Mestesug milenar, auxiliar arhitecturii, sindrilitul asigura materialul cel mai frecvent utilizat pentru acoperirea constructiilor constand din placutele fasonate din esente diferite (brad, fag, stejar), in tehnica despicarii butucilor de-alungul fibrei, a fasonarii cu cutitoaie si a ulucirii cu horjul.

Fantana cu roata din comuna Berbesti (jud. Maramures). Instalatie pentru ridicat apa potabila functionand prin rasucirea franghiei galetii pe tamburul actionat prin invartirea rotii. Impresioneaza arhitectura valoroasa a ansamblului avand ghizdul octogonal, cu grinzi in coada de randunica, stalpii cu contrafise frumos decorati prin cioplire si acoperisul conic cu invelitoare de sita.

Gospodarie gorjana din satul Musculesti (jud. Gorj). Detaliu constructiv. Casa joasa gorjeneasca cu doua incaperi, cladita pe un brau de busteni masivi de stejar si avand o prispa cu stalpi sculptati, inchisa pe colt cu sipci in uluc. Adosat constructiei, prin prelungirea sarpantei, atelierul de prelucrare a parului de capra, prevazut cu scandura pentru daracit firul, roata de tors si razboiul vertical de tesut.

Gospodarie maramureseana din comuna Calinesti (jud. Maramures). Ansamblu arhitectonic demonstrand tehnica de constructie la sfarsitul sec. XVIII; casa si sura din barne masive de stejar cu usa, poarta si ferestrele lucrate in tehnica dulghereasca, avand acoperisul inalt cu invelitoare de sita, poarta - vranita cu cumpana - fantana cu ciutura si cumpana, imprejmuire din nuiele impletite acoperite cu spini di fan.

Lingurar din comuna Calinesti (jud. Maramures). Obiect de inventar gospodaresc de larga circulatie odinioara, confectionat cu multa maiestrie in tehnica cioplirii si decorat prin crestare.

Casa gorjana cu doua nivele si scara exterioara din Muzeul arhitecturii gorjene, de la Curtisoara (jud. Gorj). Specifica exclusiv Gorjului, casa inalta, construita pe doua nivele, in intregime din grinzi de stejar, are parterul netencuit, cu functia de pivnita (pentru produsele pomicole si cerealiere), iar etajul, la care se accede printr-o monumentala scara din stejar, amenajat ca locuinta, finisat prin tencuire si decorat cu o galerie de stalpi sculptati. 

Troita de lemn pictata, din satul Pietris (jud. Olt). Troita de fantana, lucrat intr-un centru specializat de crucieri (Pietris), avand o arhitectura generoasa care permite o bogata decoratie realizata prin incizarea conturului motivelor si pictarea policroma pe un fond dominant albastru-indigo.

Ancadrament de stalp de prispa din arhitectura maramureseana. Detaliu arhitectonic frecvent intalnit la prispele caselor din Maramures, avand dubla functie de sustinere a grinzii pe care sprijina capriorii acoperisului (in care scop este consolidata cu doua contrafise) si decorat prin realizarea braului zimtat pe margini si cate doi "butoni" in relief, realizati prin evitare, la cioplire.

Mobilier pictat din Muzeul comunei Rasinari. Aparuta sub influenta mobilierului pictat orasenesc, pictarea mobilierului satesc (de o morfologie foarte variata: masa, blidar, cuier, lavita, scaun, coltar) se realizeaza pe fonduri inchise - albastru sau verde - cu ghirlande florale si compozitii geometrice miniaturale. Mai rar, sub influenta mobilierului eclesiastic, apar si personaje.

Incuietoare de usa din lemn, zona Bihor. Incuietorile din lemn, de o mare varietate constructiva, valorifica cele mai ingenioase solutii tehnice de la zavorul simplu (in imagine), la zavorul cu catei, deschis cu cheia cu dinti din lemn.

Dispozitiv din lemn pentru reglarea macinisului la moara, comuna Orsova (jud. Mures). Pe fruntariile frumos decorate ale morilor, este fixat, de obicei, dispozitivul care regleaza, prin intermediul unei parghii, inclinatia cosuletului in care cad semintele din cos, inainte de a se scurge intre pietre, asigurand astfel o alimentare potrivita debitului apei, si implicit, vitezei de rotatie a pietrei.

XII - Moraritul

Moara hidraulica cu sase ciuturi din comuna Galesoaia (jud. Gorj). Moara cu sase roti orizontale (ciuturi), de pe apa Tismanei, apartine celui mai simplu sistem hidraulic de macinare a granelor cunoscut inca din antichitate, miscarea de rotatie a ciuturilor fiind transmisa direct si nemodificat, la pietrele alergatoare, prin intermediul axului rotii, dispus vertical.

Roata de moara (ciutura) cu 12 cupe si admisie prin "butoi" la moara din Svinita (jud. Mehedinti). In conditiile debitelor insuficiente ale raurilor, rotile morilor devin miniaturale, iar sistemul de admisie este perfectionat prin introducerea butoiului format din trunchiul unui arbore cu canal median puternic inclinat, care asigura sporirea vitezei jetului de apa proiectat in causul fiecarei ciuturi.

Cos de graunte si postavita la moara cu trei ciuturi din comuna Arcani (jud. Gorj). Scurgerea ritmica a semintelor din postavita intre pietre este ajutata prin montarea unui betisor la capatul inferior, care lasat liber, atinge piatra. Rotatiile pietrei in miscare provoaca o trepidatie, transmisa postavitei prin acest betisor, ceea ce asigura o alimentare continua a instalatiei.

Roti dintate din lemn la mori hidraulice cu transmisie in doua trepte. Angrenajul format din "roata maselata" si "crang" transforma miscarea de rotatie din plan vertical al rotii hidraulice in planul orizontal al pietrei alergatoare accelerand-o; dubla transmisie apare de regula la morile plutitoare instalate pe rauri mari si lenese, avand rotile cu diametrul foarte mare si deci cu o rotatie lenta, in scopul accelerarii, in doua trepte, a miscarii transmisa pietrei.

Moara hidraulica cu roata verticala si aductiune inferioara din comuna Dabica (jud. Hunedoara). Cea dintai moara de apa cu roata verticala si angrenaj de transmisie format din roti dintate de lemn este descrisa in opera sa, de catre Vitruviu, in anul 27 i.e.n.. In cei 2000 de ani nu s-a schimbat nimic in sistemul constructiv si functional al acestei instalatii de macinat avand roata hidraulica cu lopeti (aripi) si aductiune inferioara.

Moara plutitoare pe vase din comuna Munteni (jud. Olt). Ansamblu monumental format din doua barci, cea mare sustinand instalatia de macinat, adapostita de constructia din scanduri acoperita cu sita, cea mica, doar capatul axului hidraulic, si roata de apa dispusa intre acestea. Moara este ancorata la tarm, cu odgoane, in vadurile unde viteza apei este mai mare, in fata rotii fiind instalat "opritorul" pentru protejarea rotii de obiectele aduse de apa, care ar putea-o avaria.

Moara de vant cu aripi cu panze din comuna Curcani (jud. Constanta). Ultima moara de vant din Romania cu roata de vant (generatorul eolian) constituita din 12 panze triunghiulare montate intr-un cadru de grinzi radiale, fixate in arborele rotii si pe un sistem de parghii din sarma, dupa modelul morilor din aria mediteraneana.

Mori de vant cu aripi de scandura de la Enisala si Dunavat (jud. Tulcea). Scunde (cu o singura instalatie de macinat), sau inalte (cu doua perechi de pietre), morile de vant avand generatorul construit din 4 sau 6 aripi din scandura, apartin tipului rasaritean caracterizat prin rotirea intregii constructii in jurul axului central adancit in pamant ("protap"), pentru captarea energiei eoliene, variabila ca directie de actionare.

Sistemul de dirijare a instalatiei, in diectia vantului, la moara cu panze. Pentru inlesnirea miscarii de rotatie la morile de vant, la baza acestora, in partea opusa aripilor, este fixata o parghie rezistenta, terminata de obicei, la capatul exterior, cu o roata. Actionarea parghiei prin tractare sau impingere asigura o deplasare lenta a constructiei morii pe sania montata pe soclul din zidarie al morii.

Album editat de revista Transilvania, Sibiu, 1982. 

Cuvant inainte de Radu Florescu.

Studiu istoric si comentariile de Corneliu Bucur.

***Aici se termina prezentarea acestei frumoase lucrari. 

Spre aducere aminte, celelalte episoade au fost publicate pe 

21, 23 si 25 octombrie 2013.

Pentru cei care doresc sa cunoasca un alt album realizat de acelasi autor le recomand postarea de pe 17 ianuarie 2013 avand ca subiect localitatea Sibiel, sub titulatura Mandria de a fi roman.

Si daca doriti sa-l cunoasteti mai bine pe Ion Miclea, puteti afla despre o biografie a acestuia lansata de Annie Musca, conform postarii de pe 18 martie 2013 

(sub titulatura Suflete frumoase).

Romania, pamanturi eterne (III)

Ion Miclea

Civilizatie milenara

VIII - Olaritul

In atelierul mesterului olar Constantin Carlibaba din Radauti (jud. Suceava). Adevarat laborator de creatie, in care lutul amorf este transformat, prin miraculoasa activitate a mestesugarului artizan (plasticizare, modelare, uscare, angobare, decorare prin tehnica inciziei, pictare, smaltuire si ardere), in veritabile valori de arta contemporana.

Gospodarie de olar din comuna Marginea (jud. Suceava). Marginea este cel mai renumit centru de olarit pentru ceramica neagra decorata prin lustruire cu piatra. Atelierul olarului este amenajat in camera de zi, prin instalarea in fata ferestrelor, a lavitelor cu roti de olar si suspendarea de tavan a politelor de uscat oale; cuptorul de ars oalele este amenajat intr-o constructie auxiliara, in tehnica straveche a baterii lutului pe un cofrag improvizat pe o roata de car asezata in varful unui par.

Ceramica secuiasca din Corund (jud. Harghita) lucrata de mesterul Jozsa Janos. Cel mai intens productiv centru ceramic din Romania, Corundul si-a modernizat productia, atat tehnologic (prin electrificarea rotii olarului si a rasnitei de smalt, sau prin modelarea pe matrite a vaselor), cat si ca repertoriu de produse, alaturi de ceramica veche nesmaltuita sau cea mai noua decorata cu cornul, mono sau policrom fiind produsa si semifaianta.

Gospodarie-atelier de olar din comuna Corund (jud. Harghita). Practicat, in mod traditional, de tarani-mestesugari (dovada anexele gospodaresti si inventarul lor agro-pastoral), olaritul a impus o adaptare constructiva si functionala a vechii locuinte transilvanene prin instalarea atelierului in camera de zi, montarea unor instalatii de uscat oale (grinzi suspendate de tavan cu polite) in camera de sarbatoare si construirea unui sopron special pentru cuptorul de ars oale, in afara gospodariei, spre a o feri de incendiu.

Atelier traditional din Transilavnia cu roti actionate cu piciorul. Mestesugul olaritului a impus o specializare a mobilierului functional in cadrul locuintei-atelier; albia pentru pamant de lucru, lavita de olar cu scaun, roata fixata intre acestea, masa de decorat si politele pentru uscat vasele.

Produse de olarit din satul Romana (jud. Olt). Vechi centru de olarit de pe apa Oltetului, alaturi de cele din Oboga, Romana a produs o ceramica de veche traditie, uzuala si decoartiva. Policroma, pictata cu cu conul si foarte actuala ca forma si functiune (strachini si farfurii, ulcioare si plosti, cani si figurine), acestea prezinta evidente influente ale ceramicii de lux de la curtile boieresti si cele manastiresti, din apropiere. 

Cuptorul de uscat vasele din comuna Sacel (Maramures). Continuand traditia cuptoarelor ovoidale dacice maramuresene (de la Mediesul Aurit), cuptorul de la Sacel este zidit in panta, din piatra de rau, fara culoare de foc pe vatra, avand in partea inferioara vatra de foc si gura de alimentare cu lemne, iar opus acesteia, orificiul pentru introducerea vaselor nearse in cuptor.

Gospodarie de olar din Sacel (jud. Maramures). Ansamblu arhitectonic conservand valori autentice ale traditiei constructive maramuresene si ilustrand prin functiunea mixta a constructiilor statutul de agricultori si mestesugari al olarilor saceleni. Atelierul olarului este amenajat in casa mare prin fixarea rotii olarului la o lavita si montarea pe tavan a politelor pentru uscat vasele.  

Ceramica de uz gospodaresc intr-un interior traditional oltenesc. In jurul vetrei libere cu cos de tiraj troncopiramidal din prima incapere ("la foc"), gasim reunit inventarul de mobilier si uz gospodaresc de veche traditie , specific zonei' masuta cu scaunele joase, rotunde, tastul de copt turta pe vatra, ulcioare, otetare, putineiul de unt, frigarile, piua de sare, etc.

Targul anual al olarilor din Sibiu. In fiecare an, in cadrul festivalului cultural Cibinium, la Sibiu, continuand traditia vechilor targuri medievale mestesugaresti, Targul olarilor, manifestarea care stimuleaza continuarea mestesugului milenar al olaritului in spiritul respectarii traditiei, al emulatiei artistice a creatorilor populari veniti din intreaga tara.

IX - Mineritul

Galerie de mina aurifera, cu vagonet pe sine din lemn din Rosia Montana (jud. Alba). Reconstituire muzeala a galeriilor miniere din Muntii Apuseni, cu roca aurifera originara, respectand detalii tehnic-constructive si functionale. In prim plan, un vagonet cu roti ruland pe sine din lemn, replica de sec. XIX a prototipului datand din sec. XV (azi in Muzeul Tehnic din Berlin), care a revolutionat transportul minereului in subteran.

Rasnita pentru macinat minereul de aur. Instalatie de granit, de traditie bimilenara (din epoca romana) utilizata la zdrobirea filoanelor aurifere, proces urmat de spalarea minereului macinat pe planul inclinat ("jomp") prin scurgerea unui jet de apa, care spala sterilul, praful aurifer fixandu-se in tesatura care acopera "jompul".

Mojar cu piulita pentru zdrobit minereul cu mare concentratie de aur (zona Muntilor Apuseni). Piesa din fonta care imita forma mojarelor antice din granit, utilizate de minerii daci in scopul zdrobirii, prin batere, a minereului aurifer.

Steamp cu 12 sageti pentru zdrobirea minereului aurifer din Abrud (jud. Alba). Instalatie industriala aparuta in evul mediu si atestata documentar sub denumirea "moara de piatra", steampul functioneaza pe principiul axului cu came (fixat la o roata hidraulica), care actioneaza alternativ sagetile, prevazute la capatul inferior cu o piatra de cremene, a caror cadere verticala provoaca zdrobirea minereului.

Gospodarie atelier de fierar din comuna Calinesti (jud. Maramures). Complex arhitectonic maramuresan avand constructiile din grinzi masive de stejar cu acoperisuri inalte si invelitoare din sindrila, poarta monumentala decorata cu torsade specifice zonei si imprejmuirea de nuiele, impletite artistic si acoperita cu sita. Ca o nota specifica practicarii mestesugului, atelierul de fierar cu magazia de carbune si jugul de potcovit.

Interiorul atelierului de fierar din comuna Calinesti (jud. Maramures). In imagine, instalatiile si uneltele indispensabile prelucrarii metalelor prin forjare: nicovala, barosul si seria de clesti, vatra de foc si burduful actionat manual, toate avand analogii tipologice in instrumentarul utilizat in metalurgia dacica.

Gospodaria atelier de fierar din comuna Manesti (jud. Dambovita). In cadrul ansamblului gospodaresc, specific ca arhitectura Vaii Dambovitei, nota distinctiva o constituie atelierul de fierar cu polata prelungita in fata intrarii (sub care este instalat strungul pentru butucii rotilor de car) si jugul de potcovit boii, instalat in fata atelierului.

Ciocan hidraulic pentru prelucrarea metalelor din comuna Rimetea (jud. Alba). Exponent al industriei metalurgice medievale, ciocanul hidraulic (atestat documentar ca "moara de fier") functioneaza prin apasarea intermitenta a camelor metalice ale axului rotii de apa pe capatul cozii ciocanelor, asigurand actionarea mecanica a masivului ciocan (pana la 500 kg) care suplineste astfel. cu maxima eficienta, baterea manuala cu barosul

X - Pictura

Icoane pictate pe sticla; sus, Sf, Gheorghe omorand balaurul, jos Maria cu pruncul (Marginimea Sibiului). Manifestare artistica de exceptie, pictura pe sticla produsa de glajariile transilvanene cunoaste stilistic, o zonare riguroasa cu elemente definitorii pe centre de pictura si chiar pe autori, Tara Barsei si Marginimea Sibiului, alaturi de Tara Oltului si Valea Sebesului, reprezentand cele mai renumite scoli ale picturii populare pe sticla din Transilvania. Definita indeosebi ca o arta a coloristicii, pictura pe sticla evolueaza treptat parasind vechile canoane, si ajungand, la marii mesteri, sa constituie adevarate fresce din viata sociala a epocii.

Album editat de revista Transilvania, Sibiu, 1982. 

Cuvant inainte de Radu Florescu.

Studiu istoric si comentariile de Corneliu Bucur.

Romania pamanturi eterne (II)

Ion Miclea

Civilizatie milenara

IV - Bostinaritul

Teasc cu surub si "grapa" pentru obtinerea cerii din fagurii stupilor de albine, din comuna Sebesul de Jos (jud. Sibiu). Materia prima (bostina), incalzita in prealabil, este presata prin intermediul unui piston, de grinda masiva a teascului, coborata cu ajutorul surubului excentric, actionat prin invartirea cu ajutorul unei parghii, de mai multi oameni. La terminarea miscarii de rotare a surubului este ridicata grapa cu bolovani, accentuand forta de presare.

Interiorul locuintei de lumanarari din satul Sebesul de Jos (jud. Sibiu). Interiorul locuintei taranesti reprezinta o unitate functionala si stilistica desavarsita, constand din sistematizarea spatiului prin dirijarea luminii si dispunerea mobilierului (masa marginita de lavite, in unghiul luminos format de peretii cu ferestre si patul, in unghiul intunecos, opus), din echilibrata distributie a valorilor decorative: mobilierul, pictat, friza ceramica si icoanele pictate, pe peretii luminati, iar textilele decorative pe pat si pe culmea instalata deasupra acestuia.

V - Pescuitul

Pescuitul la varsa, la Crisan, in Delta Dunarii. De forma unui con si construita din impletitura de nuiele sau din plasa de inele metalice, varsa este utilizata la pescuitul stationar, cu momeala sau prin asezarea pe curentul apei, in timpul migratiei sturionilor pe Dunare.

Cherhanaua din Mahmudia (jud. Tulcea). Constructie riverana Dunarii, realizata in tehnica palafita (suspendata pe piloti), cu acoperisul din stuf batut, si servind receptionarii recoltei piscicole, sortarii si prelucrarii primare a pestilor (extragerea icrelor, sararea, depozitarea cu ghiata).

Gospodarie de pescar cu moara de vant din comuna Mahmudia (jud. Tulcea). Ansamblu edilitar si arhitectonic, complex ca structura si riguros organizat prin distribuirea constructiilor in cele trei compartimente delimitate cu imprejmuiri proprii; in fata: casa, baia si cuptorul; la mijloc, cu intrarea laterala: grajdul si cotetele; in spate la gradina: moara si grupul sanitar. Constructiile sunt lucrate in tehnica chirpiciului, cu acoperis de stuf batut, iar imprejmuirea complexului, la fatada, din scandura traforata, in rest, din stuf impletit.

Port popular dobrogean din colectiile Muzeului Deltei Dunarii - Tulcea. Incadrat perfect, tipologic si stilistic, portului romanesc, cel dobrogean exceleaza prin bogatia si armonia cromatica (tipic meridionala), prin decorativismul geometric si perfectul echilibru al campilor ornamentali (tipice etniilor agrariene). 

VI - Pastoritul

Galeata cu cupa de muls oile la o stana din muntele Puru (jud. Alba). Cupa de muls (confectionata prin scobire) este instalata printr-un sistem basculant in mijlocul galetii lucrate din doage, continutul sau fiind deversat in vasul mare, dupa indepartarea eventualelor impuritati aparute in timpul mulsului.

Coliba pastorala din comuna Rucar (jud. Arges). Specifica zonei de fanate a Argesului, coliba constituie un ansamblu arhitectonic pastoral multifunctional. Coliba propriu-zisa construite din grinzi cioplite si acoperita cu sita, avand functia de locuinta pentru pastor, adapostul oilor fatatoare si al mieilor amenajat sub polata, prin prelungirea acoperisului colibei pe doi pereti ai acesteia, si ocolul deschis, construit din sparturi de arbori inclinate pe pari asezati intre furci, pentru apararea oilor de animalele salbatice.

Comarnicul stanii din Coltii Ciuvalei (jud. Arges). Compartiment distinct al stanilor tricelulare (de obicei, constructie independenta), servind ca adapost pentru pastori in timpul mulsului oilor. Deschis in fata, el este prevazut in partea dinspre tarcul oilor, cu deschideri prin care sunt introduse oile, una cate una, pentru muls.

Stana din Coltii Ciuvalei (jud. Arges). Constructie pastorala alpina realizata din barne de brad si acoperita cu sita, in patru ape, avand trei incaperi: comarnicul pentru muls, din care se intra in "fierbatoare" (atelierul pentru prelucrarea laptelui) si "branzaria", spatiul amenajat pentru dospirea casului si depozitarea branzeturilor.

Gospodarie pastoreasca cu ocol intarit din comuna Magura (jud. Brasov). Gospodarie pastorala, specifica asezarilor de la mare altitudine, risipite, compusa din casa (datata 1844) si anexe (grajduri, susop, fierbatoare si adosata casei, croznia pentru oi), care inchid ermetic un ocol patrulater prevazut cu poarta mare si portita, in fata si cu portita , in spate.

Interior cu cuptor din gospodaria cu ocol intarit, din comuna Magura (jud. Brasov). Cuptor cu vatra libera si cos de tiraj tronc-piramidal, prevazut cu o cusba rabatabila din metal, pentru atarnarea ceaunului, servind la pregatirea mancarii dar si la incalzirea camerei de zi a gospodariei.

Gospodarie pastoreasca cu curte inchisa din comuna Poiana Sibiului (jud. Sibiu). Specifica Marginimii Sibiului, gospodaria datata 1854 este construita din patru constructii distincte: casa, pe soclu inalt din piatra, cu pivnita, sura cu grajdul avand compartimente special amenajate pentru cornute si ovine, sopronul deschis spre curte, pentru oi si casuta batraneasca cu o singura incapere, toate legate intre ele prin porti inalte din zid de piatra si imprejmuire din grinzi de brad.

Vedere aeriana a unei stani la poalele muntilor Orastiei (jud. Hunedoara). Alaturi de stana, se disting dotarile indispensabile ale unui asemenea complex pastoraL: strunga pentru oi cu comarnicul pentru muls si izvorul cu trocile pentru adapat animalele.

Atelier de cojocar din Salistea Sibiului.

Elevi ai scolii populare de arta din Rasinari, indrumati de Ana Omota. In cele doua centre de veche traditie mestesugareasca in prelucrarea blanurilor si pieilor, transmiterea mestesugului se face prin scolirea noilor generatii de catre cei mai inzestrati creatori populari, astazi, in cadrul claselor externe ale Scolii populare de arta - Sibiu,

VII - Tesutul

Invatarea torsului in Curtisoara (jud. Gorj). Manuirea fusului in torsul de pe furca cere o indemanare transmisa din generatie in generatie, de mii de ani, celE mai vechi urme ale mestesugului (fusoaiele ceramice) datand din epoca neolitica.

Scoarta de lana din zona Branului. Piesa decorativa (paretar) din interiorul locuintelor zonei Branului, realizata la razboiul de tesut in tehnica celor 4 ite, decorul constand din caroiajul geometric ce incadreaza motivul ostiei, realizat printre ite (prin navadire).

Astazi, la razboiul de tesut in comuna Ilva Mare (jud. Bistrita Nasaud). Tehnica tesutului orizontal consta din introducerea suveicii cu "bateala" (firul transversal) printre firele urzelii (firele longitudinale) urmata de indesirea prin baterea cu spata fixata intre "brigle" (in mana dreapta).

Tesaturi si porturi bucovinene din comuna Balea (jud. Suceava). Produse ale valoroasei industrii casnice textile bucovinene, portul si tesaturile decorative de interior (fete de masa, paretare, grindarase si tesaturile de culme), bogat decorate cromatic, in tehnica geometrica, constituia odinioara podoaba fiecarei locuinte taranesti.

Valtoare pentru ingrosat straiele de lana, comuna Sichevita (jud. Caras-Severin). Cosul tronconic pentru ingrosarea tesaturilor din lana numit steaza in estul si nordul tarii, vaiala in Banat si valtoare in teritoriile fostei provincii romane a Daciei, constituie cea mai veche instalatie de exploatare a energiei hidraulice (din epoca dacica), penru prelucrarea textilelor groase din lana.

Tesaturi si port de femeie din comuna Oboga (jud. Olt). Tesaturile si portul oltenesc se disting ca valori de exceptie ale industriei casnice textile romanesti prin bogatia cromaticii (in care efectul rosului dominant le confera o nota distincta), prin stilistica ornamentala (in care alternanta rombului cu vistrele, a motivului geometrizat cu cel naturalist), creeaza o suita de modele de mare expresivitate artistica. 

Vartelnita din comuna Berbesti (jud. Maramures). Instalatia functioneaza pe principiul miscarii circulare, utilizata la depanarea firului si pregatirea mosoarelor (bobinelor) pentru suveica, cu ajutorul sucalei sau al rotii de depanat.

Femeie in port nasaudean, torcand. Torsul, alaturi de tesut, a creat marea arta a portului popular, cea mai expresiva manifestare a harului artistic al tarancii romane, de o deosebita unitate structurala, pe plan national si de o impresinanta varietate stilistica zonala, Nasaudul avand la randu-i particularitati distincte, de mare frumusete.  

Piua de postav hidraulica din comuna Sichevita (jud. Caras-Severin). Tipologic, instalatia de piuat se include in aria pivelor cu maie si bataie pendulatorie; hidrotehnic reprezinta o particularitate intalnita numai in Clisura Dunarii, constand din suplimentarea vietezei apei pe baza ameliorarii admisiei (prin utilizarea "butoiului") si construirea rotilor hidraulice pe verticala cu cupe, in locul celor cu aripi sau lopeti. 

Cerga de lana pe cosul de ingrosat al darstei din Moeciul de Sus (jud. Brasov). Procesul complex al prelucrarii straielor la darsta presupune viitoritul, trasul firelor pe "cosul de tras" si ingrosarea tesaturii in cosul de ingrosat. Flausatul (sau trasul firelor) se face prin trecerea tesaturilor (prin invartirea cosului centrat pe axul rotii hidraulice) peste o grapa de spini (sau de cuie) care rup un capat al firelor.

Tesaturi din locuinta maramureseana din comuna Berbesti (jud. Maramures). Tesaturile din canepa si lana, de uz gospodaresc si decorative, grupate pe pat si pe culme (straiele in vargi albe si negre, covoarele cu "catane - antropomorfe - , stergurile si capataile, decorate geometric in negru si rosu), releva o sobrietate coloristica specific nordica.

Suman oltenesc din satul Calui (jud. Olt). Piesa de port din panura neagra, decorata prin broderie cu siret colorat, aplicat, si cu gaitane, de mare efect estetic, exprima un mestesug de traditie medievala - sumanaritul - care a dat, in fiecare zona etnografica, centre mestesugaresti specializate, cu stiluri specifice.

Femei in port popular din comuna Ilva Mare (jud. Bistrita-Nasaud). Frumusetea portului popular nasaudean presupune insusiri de virtuozitate mestesugareasca (egalitatea torsului, finetea si densitatea tesutului, eleganta croitului) si calitati de originala creatie artistica (alegerea si potrivirea culorilor, combinarea si realizarea decorului, cu un desavarsit simt al echilibrului).

La ora de tesut a scolii populare de arta din comuna Rasinari. Arta tesutului a fost transmisa din mama in fiica, in fiecare familie, din timpuri imemorabile. Preocupate de pastrarea acestui mestesug cu valente artistice remarcabile in arta populara contemporana, cele mai inzestrate creatoare populare indruma noi si noi generatii, in cadrul scolilor de arta populara, cu clase de tesut in numeroase sate, in secretele tesutului artistic.

Mireasa in port popular sasesc din comuna Seica Mica (jud. Sibiu). Port de mare efect artistic, bogat decorat prin broderie florala multicolora a tuturor pieselor care-l compun (panglicile si podoabele metalice), bortenul negru satinat si catifeaua maiestuoasa conferindu-i distinctie, sobrietate, eleganta.

Port popular femeiesc din Maramures. Robustetea si simplitatea plina de distinctie a portului maramuresean, conservat cu staruinta dintr-un respect inegalat in alte zone, pentru traditie, este completat prin gingasia broderiei si a dantelariei filigranate a iilor si personalizata (in fiecare vale sau subzona a Maramuresului) prin detalii coloristice proprii, intalnite in vastrele zadiilor si decorul cojoacelor. 

Mireasa in port popular maghiar din comuna Vistea (jud. Cluj). La limita dintre traditie si inovatie, tributar industriei urbane si evidentiind o subliniata inclinatie spre baroc , prin multimea podoabelor asimilate, portul mireselor din Vistea pastreaza nota specifica a structurii, croiului si coloritului traditional.

Oseni in port popular, la sambra oilor pe varful Huta (jud. Maramures). Sambra oilor, sarbatoare de mare traditie in Oas, prilejuita de obicieiul masuratului mulsorii oilor, inaintea urcarii la munte, pentru varat, s-a transformat, in zilele noastre, intr-o mare sarbatoare folclorica nationala, care ofera prilejul unei adevarate parazi a portului osenesc.

Album editat de revista Transilvania, Sibiu, 1982. 

Cuvant inainte de Radu Florescu.

Studiu istoric si comentariile de Corneliu Bucur.