Batalia de la Marasesti
24 iulie - 21 august 1917
Marasesti. Mausoleul eroilor (1916-1918). 1963.
Bătălia de la Mărăşeşti (24 iulie/6 august – 21 august/3 septembrie 1917)
Cea mai importantă confruntare de pe frontul român, din vara anului 1917
Aici stăteau
faţă în faţă efective importante: de o parte Armata
IV rusă (care avea 84 de batalioane, 32 de escadroane şi 79 de baterii)
şi Armata I română, alcătuită din 6 divizii, dintre care una de
cavalerie, trei brigăzi, Grupul de artilerie grea, Grupul II aeronautic
etc. (forţele luptătoare ale armatei române însumau 170 000 de oameni);
de cealaltă parte, Armata IX germană, cu 174 de batalioane, 16
escadroane, 150 de baterii, trei escadrile, o companie de ciclişti etc.
Bătălia de la Mărăşeşti, continuarea în timp şi spaţiu a celei de la Mărăşti, a durat 28 de zile, între care 15 au fost de luptă şi 13 de acalmie relativă. Datele tehnice confirmă amploarea deosebită a confruntării.
Bătălia de la Mărăşeşti, continuarea în timp şi spaţiu a celei de la Mărăşti, a durat 28 de zile, între care 15 au fost de luptă şi 13 de acalmie relativă. Datele tehnice confirmă amploarea deosebită a confruntării.
Armata I română a pierdut 27 410 oameni, ceea ce
reprezenta 16% din efectivul avut la începutul bătăliei (între aceştia, 5
125 de morţi, 9 818 dispăruţi şi 12 467 de răniţi). Armata IV rusă a
avut şi ea pierderi serioase, cifrate la c. 25 650 de oameni, între care
7 083 morţi, 10 400 răniţi şi 8 167 dispăruţi. De cealaltă parte,
Armata IX germană, principala grupare de forţe a inamicului, a avut 60
000 – 65 000 de oameni scoşi din luptă (morţi, răniţi şi dispăruţi).
Prin rezistenţa trupelor româno-ruse la Mărăşeşti şi Oituz, inamicul a fost forţat să renunţe la ofensivă, eşuând în încercarea de a ocupa Moldova şi de a scoate România din război. Totodată, statul român îşi continua existenţa, la fel şi speranţa românilor într-un deznodământ favorabil al războiului.
Prin rezistenţa trupelor româno-ruse la Mărăşeşti şi Oituz, inamicul a fost forţat să renunţe la ofensivă, eşuând în încercarea de a ocupa Moldova şi de a scoate România din război. Totodată, statul român îşi continua existenţa, la fel şi speranţa românilor într-un deznodământ favorabil al războiului.
Mai multe detalii pe: http://goo.gl/ihCQGY
Marasesti. Mausoleul eroilor. 1972.
Marasesti. Mausoleul Eroilor Neamului din 1917. Foto: Radu Grozescu. Anii '80.
Marasesti. Mausoleul Eroilor ridicat din initiativa Societatii femeilor din Romania pe locul memorabilei batalii de la 6 august 1917, intre anii 1923-1924 si 1936-1938. In interior sint depuse osemintele a 10.000 de eroi romani cazuti pe cimpul de lupta. Arhitecti: George Cristinel si Constantin Pomponiu. Sculptorii frizei: Ion Jalea si Cornel Medrea. Pictor: Eduard Saulescu.
Marasesti. Mausoleul eroilor. Foto: C. Dina. 1984.
Colaj: Mausolee din Judetul Vrancea. Soveja: Mausoleul eroilor, Marasti: Mausoleul eroilor, Focsani: Mausoleul eroilor din 1917, Marasesti: Mausoleul eroilor.
***Text: Ministerul Apararii Nationale, Romania
Imagini: Carti postale din colectia proprie pastrand intocmai inscriptionarile acestora.
In bataliile de pe acest front si-a pierdut viata strabunicul meu pe linie paterna,
Arthur Vartejanu
Arthur Vartejanu
(o strada din Bucuresti purtandu-i numele). Tot pe frontul din Moldova, de data aceasta in anul 1916, a pierit si un frate al bunicii de pe linie materna. Dumnezeu sa ii odihneasca in pace !
