miercuri, 9 decembrie 2020

Nevăzut, necunoscut...

 


Teatrul Satiric - Muzical Constantin Tănase 


Leonida Dragomir






Articole publicate în Cărăbuș,

Caiet program al Teatrului C. Tănase. Sfârșitul anului 1988.

Zâmbiți, vă rog!



Din istoria caricaturii românești, 


Radu Stavrescu,



Desen publicat în Revista Femeia, Nr. 9. Septembrie 1969.


Comerț prin corespondență.


Croitorese la domiciliu.


Reparații urgente.


Transportul pînă acasă.


Desene publicate în Revista Femeia, Nr. 1. Ianuarie 1970.




Ilustrații publicate în Almanah Femeia 1974. Decembrie 1973.

...despre planeta Marte

 


Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu, 


București 


decembrie 2020




  Începând cu luna decembrie 2020, în interiorul Observatorului vă așteaptă o expoziție temporară despre planeta Marte.

   Realizată cu ocazia apropierii planetei Marte de Pământ, expoziția este la unison cu observațiile care se pot face seara asupra planetei, prin instrumentele noastre. Astfel, publicul are ocazia să vadă în mod direct planeta și în același timp prin ochii sondelor spațiale care au fost acolo.

   Marte următorul nostru cămin planetar. Atunci când va decide să părăsească Pământ, omenirea nu va avea la dispoziție decât o singură planetă, una pe care se găsește apă, o gravitație acceptabilă, atmosferă care poate fi cu ușurință transformată în aer respirabil. Aceasta este Marte, care mai are un avantaj: se apropie destul de mult de Pământ. La fiecare doi ani și patru luni, planeta se află la depărtarea minimă, străbătută în prezent în 6-8 luni de către sondele spațiale. Având în vedere calitățile pentru omenire ale planetei, în ultimii 40 de ani s-au lansat zeci de sonde spațiale, o flotilă care a fost ochii, urechile  și nasurile noastre, care a cartografiat suprafață și subsolul, a descifrat meteorologia și condițiile de la sol. Chiar în prezent câteva sonde sunt la Marte, iar alte trei pe drum.

    Expoziția din cadrul Observatorului are ca scop informarea publicului despre această fascinantă planetă, utilizând imagini satelitare și informații extrem de noi.

    Conține patru planșe mari și zece mici, pe care veți găsi informații despre istoria observațiilor făcute asupra planetei, despre suprafața lui Marte, despre explorarea acesteia la fața locului și un colaj de peisaje marțiene, fotografiate de sonde care au asolizat. Expoziția este realizată cu imagini luate de sondele spațiale, conține o hartă de mari dimensiuni a planetei, precum și observații vechi, desene realizate la telescop de astronomii care cu răbdare au înregistrat detaliile pe care le puteau vedea. După lecturarea panourilor veți pleca știind tot despre planeta roșie.

Poate poate fi vizitată în timpul programului, fără costuri suplimentare.

Expoziția completează expoziția de bază a Observatorului și vine ca un plus față de celelalte două expoziții stradale despre aselenizări și istoria instituției.

 

Festivalul Național de Teatru (1969)

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară



Olga Tudorache și Sorana Coroamă.



Consemnare publicată în Revista Femeia, Nr. 1. 1 ianuarie 1970.

Pe simezele constănțene - Salonul de iarnă

 


Arta plastică contemporană românească, 


Mini Mall Prestige Center, Constanța, 


decembrie 2020 - ianuarie 2021




Expun:

Alexandru Baciu, Loretta Baluta Lorincz, Eugenia Leca Botezatu,

Catalin Botezatu, Aurelian Broasca, Roxana Ciucalau,

Constanta Petrescu Danila, Florin Ferendino, Constantin Grigoruta,

Marcel Grigore, Iulian Leu, Nita Manolescu, Tudor Mirescu,

Doina Misian, Niculae Morarescu, Laura Nistorescu, Fenea Petrut,

Lelia Rus, Alexandru Serbanescu, Ignat Stefanov,

Maria Teodorescu, Filiz Velula


 

Și noi am fost ca ei...

 


România de-altădată (?!)














Anchetă publicată în Revista Femeia, Nr. 1. 1 ianuarie 1970.

Exponatul lunii

 


Muzeul Național al Unirii 


Alba Iulia 


8 decembrie 2020




Un document al familiei Gagiu – certificatul de cununie al lui Mircea Rovine Gagiu.

    Locotenent-colonelul Vasile Gagiu a condus Regimentul V Vânători al armatei române, regiment care a intrat triumfal în Alba Iulia la 19 decembrie 1918. Unul din fiii săi, cu numele sugestiv de Mircea Rovine, s-a căsătorit în anul 1935 avându-l drept naș pe mareșalul Alexandru Averescu.

 

Pe simezele ploieștene - Utopia mea. Utopia ta

 


Arta plastică contemporană românească 


Adriana Brăileanu, Iulia Ignat, Rita Bădulescu, 

Georgiana Tudor, Liliana Marin 


Galeriile de Artă Ploiești


10 - 24 decembrie 2020



The Taranterra Project

 


Colecții și Colecționari 


Bogdan Biriș, Andrei Lazăr


Muzeul Țării Crișurilor, Oradea 


9 decembrie 2020




    Pentru prima oară în Oradea, iubitori de specii exotice, dar nu numai, au ocazia să viziteze o expoziție dedicată în exclusivitate "giganților" din lumea păianjenilor. Începând din data de 9 decembrie 2020, Vivariul din cadrul Secției Științele Naturii a Muzeului Țării Crișurilor – Complex Muzeal va găzdui expoziția The Taranterra Project, care va prezenta 55 de tarantule vii, din 50 de specii de pe patru continente, din toate habitatele naturale în care acestea trăiesc. Expoziția este rodul colaborării dintre instituția muzeală și doi tineri colecționari orădeni și este deschisă publicului până în vara anului viitor, timp în care va fi îmbogățită constant.

   Cum a ajuns să fie colecționar de cei mai mari păianjeni din lume, explică chiar unul dintre inițiatorii acestui inedit proiect expozițional, Bogdan Biriș: "Totul a pornit din această primăvară, pe fondul arahnofobiei de care sufeream (teamă morbidă de păianjeni) și care devenise aproape o obsesie pentru mine. Am fost consiliat de cineva care a reușit să depășească această problemă și, la sfatul său, în luna martie a acestui an mi-am cumpărat primul păianjen, o tarantulă. Apoi, totul a decurs aproape firesc, iar acum am peste 80 de exemplare din 60 de specii și intenționez să îmi dezvolt colecția. Sunt niște animale foarte interesante, însă aspectul lor generează, în mod nefondat, frică, cu toate că sunt total inofensive pentru oameni, ba chiar le sunt folositoare. În prezent, arahnofobia este cea mai răspândită fobie după frica de întuneric – acluofobia - și îmi doresc să pot face ceva în acest sens, pentru ca aceia care suferă de frică de păianjeni să nu mai fie chinuiți de această fobie și să o poată depăși. De aceea am inițiat această expoziție", spune Bogdan Biriș.

    Pasiunea comună pentru tarantule a făcut ca Bogdan să se întâlnească cu un alt orădean, Andrei Lazăr. Împreună au pus bazele a ceea ce ei numesc "un proiect educațional", intitulat The Taranterra Project – prezentat și pe platforma www.taranterra.com, menit să le capteze atenția în special copiilor și tinerilor și, prin informațiile oferite și prezentarea unor expoziții itinerante de tarantule în mediile școlare, să prevină și să combată dezvoltarea arahnofobiei. Pandemia le-a dat însă planurile peste cap. Până acum, când Muzeul Țării Crișurilor a adoptat proiectul celor doi pasionați colecționari de păianjeni și l-a pus în practică.

   Expoziția va avea loc în incinta Vivariului din Muzeu și va putea fi vizitată timp de șase luni. În acest răstimp, promit cei doi colecționari, numărul păianjenilor se va îmbogăți constant și va ajunge la peste 100 de exemplare, care să reprezinte mai bine de 80 de specii din întreaga lume.  The Taranterra Project este prima expoziție din Oradea care prezintă exclusiv tarantule și, spun inițiatorii, este cea mai mare de acest gen din țară, atât din punct de vedere al numărului de exemplare de tarantule, cât și al diversității speciilor reprezentate.

    Prețul biletelor, care include vizitarea expoziției de tarantule dar și a Vivariului, este de 6 lei/persoană pentru adulți și de 3 lei/persoană pentru copiii de peste 4 ani, elevi, studenți și pensionari. Intrarea este gratuită pentru copiii de până la 4 ani, copiii din centrele de asistență socială, persoanele cu handicap, lucrătorii actuali și pensionarii din rețeaua muzeistică națională.

Vă așteptăm cu drag!


File de istorie (stagiunea 1886 - 1887)

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național București














Privire istorică. Volumul III (Teatrul din București 1877 - 1901).
Editura pentru Literatură. 1969.

Mihail Kogălniceanu și epoca Daciei Literare

 


Muzeul Național al Literaturii Române 


București


7 decembrie 2020




    Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în perioada 7 – 14 decembrie 2020, la sediul MNLR din Calea Griviței 64-66, expoziția documentară Mihail Kogălniceanu și epoca Daciei Literare, eveniment care marchează 180 de ani de la apariția revistei și aduce în atenția publicului personalitatea complexă a lui Mihail Kogălniceanu.

    Expoziția constă în 25 de panouri grafice și va putea fi vizualizată, din 7 decembrie, și în format on-line: https://mnlr.ro/.../mihail-kogalniceanu-si-epoca-daciei.../

 

Exponatul lunii decembrie

 


Muzeul Universității Politehnica 


București 


decembrie 2020




Exponatul lunii decembrie 2020:  Dispozitiv bioptic, invenția inginerului Liviu Iliescu.

    Liviu Iliescu, absolvent al Institutului Politehnic din București (1942 – 1947), "a găsit, după îndelungate cercetări, mijloace optice care să permită o introspecție de maximă originalitate în domeniul vizualității, în care prezentarea <spațială> a geometriei construcțiilor lineare să fie dublată de obținerea unor noi calități a câmpurilor cromatice. Cu instrumente optice nu excesiv de complicate imaginile bidimensionale capătă virtuți spațiale, ochiul nemaifiind <înșelat> de convențiile reprezentărilor perspective, ci conformându-se unor noi legități, care în mod intuitiv l-au interesat și pe Salvador Dali ” (Sorin Vasilescu).

    Arta bioptică reprezintă o denumire proprie a inginerului Liviu Iliescu pentru un domeniu nou în arte, ce a rezultat din multiplele experimente în care a studiat, în legătură cu vederea bioculară, stimuli adresați fiecărui ochi în parte, din compoziții anume concepute, astfel încât să se obțină efecte plastice la privirea normală și apoi cu ambii ochi, având plasat un cuplu de oglinzi (numit dispozitiv bioptic) în dreptul unuia dintre ei, fiind provocate efecte psihofizice cu valențe artistice inedite.

    Liviu Iliescu, inginer constructor de aparate optice, a reușit să transpună în domeniul picturii unele studii personale, privind perceperea spațiului și culorilor prin sisteme optice.

    Pentru privit se folosește un sistem de două oglinzi (dispozitiv bioptic), așezate în dreptul unuia din ochi, astfel încât prin ochiul liber parvin la subiectul receptor o serie de imagini, de la un câmp din compoziție, iar prin celălalt ochi (prin oglinzi), imaginile de la alt câmp, obținându-se efectele compoziției bioptice (spațiul, forma, culorile se modifică în timp, în timpul de adaptare).

    Prin pictura bioptică se poate înțelege pictura ce se obține pe suprafața unui format în care sunt pictate mai multe câmpuri grupate după criterii optice în două ansambluri distincte, astfel că, folosind un dispozitiv optic, anume conceput, se poate observa prin ochiul stâng și separat prin ochiul drept câte o imagine, fiecare dintre ele cu elemente ce provin de la compoziții elaborate în așa fel încât pentru un observator să rezulte prin compunere psihofizică atât imaginea de ansamblu, cât și unele componente.

    Observatorul supus experimentelor vede cum forme pictate, care nu trimit prin evocări la obiecte din lumea înconjurătoare (forme abstracte), par că se detașează în spațiu, cu profunzimi care cresc treptat într-un timp de până la câteva minute.


 


Arta plastică contemporană românească 


Victor Gaga (1930 - 2003)










Articol publicat în Meridianul Timișoara, Nr. 2. Aprilie 1990.

***Mai multe despre Victor puteți afla și de aici: Wikipedia