miercuri, 17 iulie 2019
Pe simezele clujene - Portret
Arta plastică contemporană românească
Kudor Duka Istvan
Muzeul de Artă Cluj - Napoca
18 iulie - 4 august 2019
Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes
județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în
colaborare cu Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca organizează, în
perioada 18 iulie - 4 august 2019, expoziția de pictura cu titlul Portret
semnata de prof. univ. dr. Kudor Duka István, cadru didactic al Departamentului
Pictura din cadrul UAD Cluj-Napoca.
Vernisajul va avea loc joi, ora 18:00, în sălile
Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, Piața Unirii nr. 30). Expoziția
va rămâne deschisa publicului spre vizitare până în data de
4 august 2019, în
intervalul orar 10:00-17:00, de miercuri până duminică inclusiv.
Prezent pe simezele Muzeului de Arta Cluj-Napoca ca membru
al Grupului celor 6+1 (Andrei Câmpan, Kudor Duka István, Aurelian Marius
Piroşcă, Mihai Pop, Leonard Vartic şi Pattantyús - Ábrahám Zoltán, alături de
mentorul lor prof. univ. dr. Ioan Sbârciu) atât la finalul anilor '90, cât şi
în primăvara anului 2017, dar şi în expoziţii reprezentative de grup,
organizate de către Departamentul Pictură al UAD Cluj-Napoca (dintre care
amintim cea mai recenta expoziție, The Night Watch), Kudor Duka István se
află la prima sa expoziţie personală în binecunoscuta instituție muzeală de la
Cluj.
Constanta sa preocupare pentru portret şi autoportret
constituie tema acestei expoziţii, prin care Kudor Duka István se prezintă
publicului iubitor de artă, radiografiind, în acelaşi timp, şi sufletul uman,
precum şi sentimentele degajate de aceste creaţii picturale pregătite special
pentru evenimentul de la Muzeul de Arta Cluj-Napoca.
"Lucrările artistului, spune Márton Evelin, oricare
dintre ele sunt bucăți din opera sa. Temele și modurile de reprezentare a
acestora se pot schimba în timp, dar notele de stil rămân neschimbate. Pentru
cei care se ocupă de artă, un aspect important este să cunoască întreaga operă
a artistului cercetat, perioadele sale, stilul său, notele de stil specifice.
Dar lângă aceste cunoștințe este nevoie și de sentiment, atașament față de
artist, de sufletul lui, miezul lui. Caracteristica fundamentală și comună a
artelor este faptul că trezesc sentimente, și prin trăirea lor se nasc idei și
întrebări". Si criticul continua: "Urmele noastre rămân pe pămînt și
deja și în cer. Dar nu putem ști cât vor mai exista după ce pierim. Carpe diem!
– auzim de peste tot îndemnul. Omul însă nu poate trăi doar în prezent. Ne
definește și trecutul nostru, iar faptele noastre de astăzi vor influența
viitorul. Ne uităm la tablourile acestei expoziții, și gândim fiecare în felul
nostru. Pentru mine această expoziție este ca ”sufletul-Duka”: simplu, dar
complicat, inteligibil și misterios".
Vă așteptăm cu drag la eveniment!
Șoimăritul – pasiune și artă
Grafică, pictută, modelaj
Dorin Cărăbeț
Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva
17 - 31 iulie 2019
Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, sub egida
Consiliului Județean Hunedoara și în colaborare cu Asociația Șoimarilor Români
- Peregrinus, organizează expoziția de fotografie: Șoimăritul – pasiune și
artă.
Expoziția aduce în atenția publicului vizitator o artă de
vânătoare străveche considerată a fi "una dintre cele mai frumoase
îndeletniciri de pe pământ”, așa cum spuneau anticii. Vânătoarea cu păsări de
pradă reprezintă o tradiție multiseculară românească atestată prin diverse
documente ale vremurilor. Șoimul a fost întotdeauna considerat ca un simbol al
libertății, puterii și mândriei, iar legătura lui cu omul s-a transformat în
decursul timpului într-o emblemă. Șoimăritul este o îndeletnicire
multidisciplinară, cunoștințele adepților acestei arte de vânătoare cuprinzând
domenii precum pielăritul, ornitologia, cunoașterea naturii, precum și o doză
inevitabilă de sensibilitate. Lucrările prezentate în această expoziție
încearcă, prin intermediul actului artistic, să surprindă cel puțin patru
dintre laturile domeniului: ornitologia, șoimăritul ca și tradiție istorică, ca
și actualitate și totodată estetică, menționează biologul Dorin Cărăbeț,
organizatorul și curatorul expoziției.
Vor fi prezentate publicului și diverse obiecte ce sunt
parte din arsenalul și rutina zilnică a șoimarului modern.
Expoziția va putea fi vizitată până în data de 31 iulie
2019, de marți până duminică, de la orele 10:00-18:00.
Vă așteptăm cu drag!
Un pic confuz comunicatul, raportat la afiș.
Nu văd unde este vorba despre o expoziție de fotografie...
Baladă pentru Măriuca
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Cinemateca
Ea nu ține să semene cu B.B.
Fruntașul Ilie (Ion Caramitru) în visul Măriucăi.
Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 11. Noiembrie 1968.
Pe simezele ploieștene - Flori din poezia sufletului
Arta plastică contemporană românească
Elena Marin
Muzeul Memorial Nichita Stănescu, Ploiești
20 iulie - 10 august 2019
Parcurile din estul Clujului
Expoziție de fotografie
Ingeborg-Marta Bogdan
Centrul de Cultură Urbană Turnul Croitorilor, Cluj - Napoca
19 - 24 iulie 2019
Ziua Cetății Singidava
Cugir
prima ediție, 20 iulie 2019
Primăria, Consiliul Local și Centrul Cultural Cugir
organizează sâmbătă, 20 iulie 2019, Ziua Cetății Singidava, primul eveniment
de reconstituire istorică, pe platoul Cetate, locul unde istoria este la ea
acasă.
Evenimentul începe la ora 13:00, prin deschiderea taberelor
și atelierelor meșteșugărești, în prezența Dacii Singidavei și Garda Apulum.
De la ora 18:00, se desfășoară un tur ghidat la Mormântul princiar iar
de la ora 19:30 vor avea loc prezentări și demonstrații de tehnică militară
daco – romană.
Programul continua (de la ora 20:00), cu Dansuri antice –
Ielele Singidavei, cu luptele de gladiatori (Luduș Apulensis) și cu "marea bătălie între daci și romani”.
Manifestarea se încheie la ora 21:30 cu Rugul lui Zamolxe.
Singidava este o cetate dacică situată pe dealul Cetate din zona orașului Cugir, pe culoarul Mureșului. Încă din 1868, pe acest loc s-a
descoperit un tezaur compus din sute de monede de argint. Singidava este
menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), în Îndreptarul geografic, ca unul
dintre "cele mai strălucite oraşe din Dacia“.
În 1955 s-a găsit un
alt tezaur, alcătuit dintr-un mare număr de monede greco-macedonene şi dacice
(cca 2000 de piese).
Dealul Cetăţii, promontoriul ce domină oraşul de astăzi, are
o excelentă poziţie strategică şi o bună fortificare naturală.
Istoricul Vasile Pârvan presupunea că la Cugir a existat un
centru metalurgic dacic la fel ca la Sibişel şi Grădiştea de Munte, mărturie
fiind şi locul numit Piatra Pleşii, de unde se extrăgea piatra de var, dar cel
mai incontestabil fapt este tradiţia păstrată până în timpurile noastre, când
la Cugir a prins viaţă cea mai mare Uzină Metalurgică din ţară.
Abia primele săpături din anul 1977 au oferit certitudini de
un enorm interes, prin descoperirea necropolei cetăţii dacice. Cel mai
spectaculos s-a dovedit a fi aşa-numitului “mormânt princiar”, ce a aparţinut
unui tarabostes local, cu vârsta în jurul a 35 de ani, probabil conducătorul
unui trib din zona văii Cugirului. Războinicul a fost incinerat într-un car de
paradă cu patru roţi, alături de care s-au găsit resturile incinerate a trei
cai, dar şi numeroase obiecte realizate din fier, bronz, argint şi aur.
Mormântul a fost datat într-o perioadă anterioară Regatului
lui Burebista, la începutul secolului I înainte de Hristos. În aceeaşi
necropolă a fost cercetat şi un al doilea “mormânt princiar”, nu la fel de
bogat, dar conţinând două săbii, o cămaşă de zale din fier şi obiecte de argint.
Acorduri cromatice
Arta plastică contemporană românească
Complexul Muzeal Arad
21 iulie - 10 septembrie 2019
Artă și ceremonial la mesele regale
Muzeul Casa Mureșenilor
Brașov
18 iulie - 7 septembrie 2019
Să fii invitat la masa regelui era o onoare de care se
bucurau foarte puțini aleși. Atât prezența regelui și a celorlalți membri ai
familiei regale cât și eticheta care trebuia respectată la mesele casei regale
lăsau amintiri de neșters în memoria invitaților.
Astăzi prin intermediul unei expoziții putem să vedem o mică
parte din ceea ce înseamna o masă regală. Eleganța veselei precum și protocolul
strict după care era aranjată aceasta pe masă ne oferă prilejul de a înțelege
importanța socială a mesei regale.
În perioada 18 iulie - 7 septembrie 2019 va fi deschisă la
Muzeul Casa Mureșenilor expoziția Artă și ceremonial la mesele regale.
Columna
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Cinemateca
Actrița franceză Marie-Jose Nat, interpretă a rolului Meda - fiica lui Decebal -
din filmul Dacii. Foto: A. Mihailopol.
Revista Femeia, nr. 2. Februarie 1967.
Imaginea capătă pe alocuri gingășii de mărțișor (Sidonia Manolache și Florin Piersic).
O privire scrutînd viitorul (Amza Pellea).
Nume de rezonanță ale unei mari coproducții (Antonella Lualdi și Richard Johnson).
Ilarion Ciobanu - dacul neîngenuchiat: "A fost odată un rege, Decebal..."
Traian grav și reflexiv (Amedeo Nazzari).
Ștefan Ciobotărașu: "Credeau despre dînșii că sînt nemuritori..."
Lualdi într-un rol plin de indecizii.
Remușcarea îngăduie dialogul (Johnson).
Grupaj publicat în Revista Cinema, Nr. 11. Noiembrie 1968.