joi, 17 septembrie 2015

Din lumea fotografilor



Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile


Grea viata au mai avut fotografii in anii edificarii socialismului.
Mai ales din punctul de vedere al aprovizionarii.
Scule si unelte, reactivi, filme, hartie sau cartonul fotografic, pentru toate
trebuia sa umbli si sa te zbati.
Trebuia sa te descurci cumva; apelai la cunoscuti, turisti mai mult
sau mai putin ocazionali in tarile vecine si prietene, TIR-isti, vaporeni...
In functie de zona geografica in care iti duceai traiul, exista si
micul comert de granita. Mai cu sarbii sau cu ungurii, mai cu rusii sau bulgarii...

Iata si doua exemple, de mai bine de jumatate de secol in urma:





Plicurile contin si hartia (cartonul) fotografica respectiva.
N-as paria insa pe posibilitatea folosirii ei.
In definitiv, a cam depasit termenul de valabilitate.
Aprilie 1962, respectiv 1964!



DAC FEST 2015




Expozitie de fotografie


Simeria


21 septembrie 2015





   Asociația Terra Dacica Aeterna și Primăria Orașului Simeria organizează o expoziție cu fotografiile primite în cadrul concursului de fotografie DAC FEST 2015.

DATA și LOC:
Luni,  21 septembrie, ora 17:00, la Parcul de Afaceri din Simeria.
Vă așteptăm cu multe surprize și premii pentru câștigătorii concursului.

Începuturile fotografiei la București. Maeștrii și imagini din secolul al XIX-lea




Muzeul Municipiului Bucuresti


25 septembrie 2015






    Tehnica fotografică, o nouă practică ajunsă la noi din Occident, a uimit, la jumătatea secolului al XIX-lea, întreaga lume bucureşteană. Preocupări legate de fotografie au început să fie simţite şi la noi, se pare, pe la 1834 când, pe un farmacist l-a costat viaţa lucrul cu brom în timp ce făcea cercetări relative la fotografie.
    La 16 februarie 1839, publicația Albina Românească, făcea cunoscută pentru români descoperirea dagherotipiei. Tehnica era nouă şi destul de complicată. Dagherotipiile erau extrem de fragile, dar de o mare fineţe şi fidelitate; nu se puteau multiplica şi se realizau în formate mici.
    Se pare că primul atelier fotografic din Bucureşti a aparţinut unei doamne, Wilhelmine Priz, care făcea portrete dagherotip "cu un preţ foarte cuviincios”. Dagherotipia s-a practicat la noi în ţară până prin anul 1860, iar primul aparat de acest tip a fost cumpărat de Colegiul Sfântul Sava, la 1840. Se crede că cel care l-a mânuit cel dintâi ar fi fost Carol Popp de Szathmari. La 1873 au apărut primele plăci cu gelatino-bromură, aşa luând naştere fotografia modernă.
    Carol Popp de Szathmari a fost unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați fotografi ai vremii. A fost primul mare fotograf al Țării Românești, surprinzând schimbările prin care a trecut țara de-a lungul domniilor a trei dintre cârmuitori. Tot el a avut şi marele merit de a reda prima imagine fotografică a Bucureştilor, care a fost o calotipie, intitulată Câmpul Procopoaiei.
    Un fotograf cu un statut aparte, care nu se poate număra printre fotografii bucureşteni cu firmă, dar care a avut un rol foarte mare în redarea primelor imagini ale capitalei a fost Ludwig Angerer. El a fost nu numai unul dintre primii fotografi ai oraşului Bucureşti, ci şi unul dintre marii fotografi ai Vienei.
    Franz Duschek a fost un alt renumit maestru care îşi avea atelierul în Strada Nouă (azi Edgar Quinet), fiind şi cumnat cu Szathmari. La 1872, acesta anunţa că face fotografii "în orice timp, senin sau noros” şi asigura "orice justă acceptare a onor public ce-mi va vizita atelierul”.
   Un alt celebru fotograf a fost Franz Mandy care şi-a deschis atelierul la 1877, pe Calea Victoriei. El a fost primul dintre confrații săi care a introdus evidenţa clişeelor începând cu numărul 1 şi continuând numerotarea pe toată perioada activităţii atelierului său.
    Numărul fotografilor bucureșteni care au urmat acestor mari maeștri nu au fost deloc mic, printre ei demni de menționat fiind A. D. Rieser, Eduard Pesky (care se intitula pe cartoanele fotografiilor "pictor academic”), Moritz Benedict Baer, W. Wollenteit, Iosif Szollosy, Ioan Spirescu, J. Marie.
    Cei mai mulţi fotografi au fost alogeni, mai cu seamă germani, austrieci, francezi, polonezi, cehi, dar, cu timpul, nici românii – mai puţini, cei drept – nu au lipsit. Astfel, avem cunoştinţă de atelierele unor români mai ales spre sfârşitul secolului, cum au fost cele ale fotografilor Ion Gavrilescu, Dumitru Constantinescu, I. Nicolescu, M. Davidescu.
    În general, fotografiile variau ca dimensiune, după cerinţele încadrării imaginii şi după fantezia fotografului. Ele erau lipite pe cartoane cu firma fotografului tipărită pe verso, uneori şi pe faţa cartonului, jos. Firmele care se respectau îşi comandau cartoanele de la Viena, cu însemnele lor special tipărite, şi nu sunt puţine astfel de fotografii care s-au păstrat până astăzi. Mai târziu, au apărut cartoane care se vindeau având pe spate diferite desene cu flori, amoraşi şi un aparat de fotografiat, care încadrau cuvântul SOUVENIR. Fotografiile se lipeau pe cartoane cu ajutorul unei folii speciale, prin presare la cald. Dacă, în general, maeştrii fotografi foloseau formate mai mici, atelierele specializate şi laboratorele statului lucrau cu formate mari.
    Proiectul expozițional Începuturile fotografiei la București. Maeștrii și imagini din secolul al XIX-lea își propune să prezinte publicului, începând cu anul 2015, operele maeștrilor fotografi, care au lucrat în București începând cu anii 1853-1856. Pentru acest an, expoziția face referință la maeștrii fotografi prezenți în București, în perioada 1850-1900. Proiectul expozițional valorifică patrimoniul arhivei fotografice a Muzeului Municipiului București, multe dintre piesele colecției foto fiind aduse pentru prima oară în fața publicului.

Dr. Lelioara Zamani - Gavnani
Șef secție Istorie Patrimoniu
***
                                      Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

RuralFest




Soseaua Kiseleff, Bucuresti


editia a II-a, 20 septembrie 2015





   Cea de-a doua ediție a RuralFest București, eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale şi cu Primăria Municipiului București, își va deschide porțile duminică. Astfel, pe 20 septembrie 2015, în intervalul 9:00 – 20:00, șoseaua Kiseleff va fi închisă circulației auto pe porțiunea dintre piața Victoriei şi str. Arh. Ion Mincu pentru a face loc satului din mijlocul capitalei.
    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, alături de înalți reprezentanți ai Comisiei Europene– vor fi prezenți la eveniment.
    RuralFest urmărește să refacă legătura dintre locuitorii din mediul urban și sursa lor de hrană și încurajează alegerile sănătoase în privința alimentației, protejarea mediului înconjurător și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.