luni, 12 iulie 2021
Vasile Alecsandri - 200 de ani de la naștere
Clubul Academicienilor
București
14 iulie 2021
Muzeul Național al Literaturii Române și Academia Română
organizează miercuri, 14 iulie 2021, ora 11:00, în Clubul Academicienilor
(Calea Victoriei 125), dezbaterea Vasile Alecsandri – 200 de ani de la
naștere. Deși anul nașterii celui mai reprezentativ scriitor pașoptist a rămas
o controversă, conform propriilor afirmații, Alecsandri se naște în iulie,
1821: "Sunt născut în Bacău, la anul 1821, luna iulie, în timpul revoluției
grecești ce a izbucnit mai întâi în Moldova sub comanda prințului Ipsilanti. Țara
fiind pe atunci în prada eteriștilor greci și a ienicerilor, părinții mei fură
nevoiți a se adăposti în codri, cu copiii lor și cu câțiva servitori
credincioși." (Suvenire din viața mea, Mircești, 1865).
La evenimentul dedicat bicentenarului nașterii lui Vasile
Alecsandri vor participa acad. Eugen Simion, Președintele Secției de Filologie
și Literatură a Academiei Române, prof. univ. dr. Silviu Angelescu, conf. univ.
dr. Paul Cernat și CS I Zamfir Bălan. Moderator: prof. univ. dr. Ioan
Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
Grafică: Cristina Milca
10 povești și rețete pierdute prin Deltă
Lansare de carte
Teodor Hossu-Longin
Casa Avramide, Tulcea
30 iulie 2021
Vă invităm vineri, 30 iulie 2021, ora 19:00, la Casa Avramide, la un eveniment de excepție! Teodor Hossu-Longin lansează la Tulcea cartea-album intitulată 10 povești și rețete pierdute prin Deltă (cu 100 de fotografii de Valeriu Leonov).
Teodor Hossu-Longin (n. 1972, București) a publicat la 26 de ani volumul de proză scurtă Crima şi alte povestiri (Editura Cartea Românească), fiindu-i decernat premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. După o pauză de 20 de ani, în care s-a dedicat jurnalismului de televiziune, revine în lumea prozei românești, în 2017, cu romanul Mortua Est (care şi primeşte premiul editurii Cartea Românească pentru proză), devine membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar în noiembrie 2018 lansează un nou volum de proză scurtă: 13, cu noroc (Editura Paralela 45).
După ce primul tiraj al romanului Mortua Est a fost epuizat în 8 luni, în februarie 2019 este tipărită ediția a doua, la Editura Paralela 45. În martie 2020 îi apare la Editura Hyperliteratura, cartea-album 10 povești și rețete pierdute prin Deltă, în urma celei mai mari campanii de crowdfunding din România în care s-au comandat 500 de cărți și s-au strâns peste 33.000 lei, suma acoperind cheltuielile de tipar. A publicat nuvele și fragmente din roman în revistele Contemporanul, Luceafărul de dimineaţă, Viaţa Românească şi Cenaclul de la Păltiniș și a coordonat volumele Oamenii mari care au făcut România Mare, Credința nepieritoare, Reeducarea de la Pitești și Față în față cu generalul Ion Mihai Pacepa (Editura Hyperliteratura), semnate Lucia Hossu-Longin.
Vă așteptăm!
Garden of Eden
Arta plstică contemporană românească
Ștefan Ungureanu
Galeria H'Art, București
8 iulie - 16 septembrie 2021
Un Muzeu al Muzeelor
Agenția de Știri Bune
Casa Muzeelor, Iași
22 iulie 2021
De salvat în harta rutelor voastre culturale: Casa Muzeelor, strada Vasile Alecsandri nr. 6!
Începând cu 22 iulie 2021, aici veți putea vizita 5 noi muzee: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Poezie(i), Muzeul Copilăriei în Comunism, Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Pogromului de la Iași.
Medalion de artist
Arta plastică contemporană românească
Stela Garștea-Filip
Muzeul Municipal Octavian Moșescu, Rîmnicu Sărat
13 iulie 2021
Continuând proiectul Medalion de artis inaugurat o dată cu Noaptea Europeană a Muzeelor, vă propunem o întâlnire cu pictura artistei Stela Garștea-Filip care se evidențiază printr-o viziune modernă de abordare a realității, situată la granița dintre figurativ și abstract.
Vernisajul va avea loc marți, 13 iulie 2021, ora 13:00, cu
participarea artistei.
"Stela Garștea-Filip folosește lecția academică, așa
cum se regăsește ea in instituțiile de învățământ artistic, doar pentru a ști
mai exact ce trebuie evitat, pentru că temperamentul ei exploziv și instinctul
libertății îi sunt un ghid suficient în modul personal de abordare a imaginii.
Figurativă doar pentru a flata așteptările privitorului, dar abstract-expresionistă în maniera directă de manipulare a limbajului, pictorița instrumentează două coduri diferite, dar nu incompatibile, în complexul și, prin consecință, riscantul demers de a seduce un privitor divers și fără prejudecăți, liber la rândul lui de a înțelege pictura atât ca un comentariu pe marginea motivului cât și ca un joc gratuit și jubilatoriu al limbajului plastic care își conține propria finalitate." (Pavel Șușară)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)