vineri, 21 mai 2021

Exponatul lunii mai 2021: Radioreceptor PHILIPS, Tip 205 - noua Philetta

 


Muzeul Universității Politehnica 


București


mai 2021




   Superheterodină cu 4 lămpi universale, poate fi utilizat pe curent alternativ sau continuu și pe voltajele 110 și 220 V. Are indicator de neon fiind un aparat sensibil, clar și puternic. Fabricat de S.A.R. Philips București, 1942.

    La 17 septembrie 1927, se înscria în Registrul Comerțului, sub numărul 412, Societatea Anonimă Română Philips, declarând ca obiect de activitate comerțul cu articole electrotehnice. Un an mai târziu, firma începe să comercializeze aparate de radio, lămpi de radio, difuzoare precum și alte componente fabricate în Olanda. În anul 1933, se înființează la Oradea o fabrică de aparate radio unde se începe asamblarea de radioreceptoare Philips cu piese aduse din Olanda. În 1934 se decide de către conducerea societății Philips mutara fabricii de la Oradea la București.

    La 30 iunie 1938, la Adunarea Generală a Acționarilor se menționează atât intenția de a construi în țară o fabrică atât pentru aparate radio cât și pentru lămpi radio, cumpărându-se în acest sens un teren cu o suprafață de 28.000 mp. situat în strada Baicului 92/96.




    Ultimul vârf de producție cu 13.685 aparate de radio se realizează în anul 1940. Fabrica S.A.R. Philips București începând să producă și aparate de emisie – recepție și aparate Morse.

    În anul 1948, prin Actul de Naționalizare nr. 16597 se numește nou director al întreprinerii în persoana lui Vasile Nistorescu iar în 29 octombrie se schimbă numele întreprinderii în Fabrica Radio Popular.

   Aparatul a aparținut inginerului Braniște Gheorghe (promoția 1956-Facultatea de Inginerie Mecanică, U.P.B.) care l-a donat Muzeului U.P.B. în anul 2006.

***Muzeul Universitatii Politehnica din Bucuresti

Călătoriile lui Iser - 140 de ani de la nașterea artistului

 


Muzeul Național de Artă al României 


București 


21 mai - 29 august 2021




  La cei 140 de ani de la nașterea artistului Iosif Iser (1881 – 1958) Muzeul Național de Artă al României deschide publicului, din 21 mai 2021, o nouă expoziție temporară.

   Aceasta prezintă o selecție de lucrări ce abordează un gen mai puțin cunoscut din creația artistului: peisajul. Expoziția este structurată pe trei secțiuni – Dobrogea și Orientul apropiat, Franța, Spania – și include 66 de lucrări în tempera, goașă și ulei, din patrimoniul MNAR și din colecțiile Iser și Moise Weinberg păstrate la Muzeul Colecțiilor de Artă. Unele dintre lucrări sunt expuse acum pentru prima dată publicului.

   Artistul călătorește mult, atât în spațiul european, cât și în țară, descoperind imagini unice, priveliști memorabile, ce vor lansa teme de analiză, concretizate mai târziu în compozițiile sale. În contextul unor deplasări succesive, cele mai multe dedicate studiului, în spații culturale total diferite ca exprimare și formare, peisajul devine pentru artist o adevărată punte de comunicare, subliniind prin compozițiile sale idei, sentimente, impresii pe care le cunoaște și le simte în tot acest timp.

    Toate aceste experiențe vor avea un puternic impact asupra operei, artistul decoperind peisajul dobrogean (Zi de târg la Turtucaia, Case în Dobrogea), dar și pe cele de pe malurile Bosforului și cele din Balcic (Vedere de pe Bosfor, Vapoare în portul Constantinopol, Peisaj din Balcic), peisajele din Franța (Rue des Saules, Peisaj din Franța, Plajă la Saint-Malo) și experiența oferită de Spania (Peisaj din San Felice, Miranda del`Ebro).

   "În oricare dintre peisajele pe care le realizează, fie ı̂n plein-air, fie ı̂n atelier, pe baza schițelor făcute ı̂n fața motivului, și indiferent de tehnica ı̂n care alege să se exprime, Iser subordonează totul expresivității plastice, fără să piardă nimic din caracterul specific al locului." (Alina Petrescu, Curator)

   Expoziția va fi deschisă publicului până pe 29 august iar pe parcurs se vor organiza evenimente cu publicul, ce vor fi anunțate ulterior, pe site-ul oficial al muzeului și pe paginile de Facebook.

    În 1906  Iosif  Iser devine membru al societății „Tinerimea Artistică” și apoi deschide, la ı̂nceputul lui decembrie, prima expoziție personală în Pasajul Român, nr. 15.

    În ianuarie 1908, Iser pleacă la Paris, unde va colabora cu ziarele satirice Le Témoin și Le Rire și cu revistele Simplizissimus, Lustige Blätter (Berlin), El Papitu (Barcelona) și El Paco (Madrid). Frecventează Academiile libere Ranson din Montmartre și Humbert din Montparnasse, unde ıî cunoaște pe Pablo Picasso, Juan Gris, André Derain, Dunoyer de Segonzac.

    Revine apoi pentru scurt timp în țară, iar din 1920 până 1940, parcurge o frumoasă perioadă de călătorii și studii în Franța, Italia, Spania, ocazie cu care lucrează și expune printre altele, la Salon des Tuileries, Salon dʼAutomne și Galeria Bernheim.

    Din 1950 participă la expoziții de artă românească în Austria, Cehoslovacia, Finlanda, Republica Democrată Germană, Ungaria, U.R.S.S. Călătorește la Viena. În 1955, devine membru titular al Academiei Române. La împlinirea vârstei de 75 ani, Muzeul de Artă al R.P.R. îi dedică o amplă expoziție retrospectivă, cu 388 de lucrări de pictură și grafică.

Curator: Alina Petrescu

Perioada: 21 mai – 29 august 2021

Locație: Sălile Kretzulescu, Muzeul Național de Artă al României

Program: miercuri – duminică, 10:00 -18:00. Ultima intrare se face la ora 17:30.

Un secol de istorie a Kibbutz-urilor din Israel

 


Muzeul Civilizației Gumelnița 


Oltenița, muzee 


26 mai 2021



   Dragi prieteni, în data de 26 mai, ora 12:00, vă invităm să participați la deschiderea expoziției Un secol de istorie a Kibbutz-urilor din Israel organizată de Centrul cultural româno-israelian în colaborare cu Primăria mun. Oltenița și Direcția de Cultură Oltenița.

   Expoziția cuprinde 22 de panouri, de mărime 80x100 cm, în care sunt prezentate imagini, însoţite de o scurtă descriere în limba română, ce zugrăvesc aspecte din viaţa zilnică a locuitorilor kibbutz-urilor (comunităţilor agricole), propunându-și în același timp și o prezentare a fundamentului renaşterii Statului Israel şi al dezvoltării sale intense.

    Primele aşezări rurale din Israel au fost înfiinţate de evreii plecaţi din România, Rosh Pinah şi Zikhron Ya'akov, urmare a hotărârii adoptate la Primul Congres Internaţional Sionist, care s-a ţinut la Focşani între 30 decembrie 1881 şi 1 ianuarie 1882, moment în care Mosheh David Iancovici a hotărât să se mute în Palestina, iar 30 de familii de evrei din Moineşti s-au hotărât să-l urmeze. Zikhron Ya’akov a luat naştere în decembrie 1882 prin strămutarea a 100 de evrei din Moineşti, România, conduşi de cărturarul şi pionierul Sionist Mosheh Gaster.

    Astăzi unele kibbutz-uri sunt unităţi economice de nivel mondial, iar altele contribuie la susţinerea şi dezvoltarea vertiginoasă a turismului în Ţara Sfântă.

Vă așteptăm cu drag!

 

Unitate în Diversitate

 


Arta plastică contemporană românească 


Liceul de Artă Nicolae Tonitza, București 


24 mai - 1 iunie 2021



Obiectul lunii mai

 


Muzeul Etnografic al Transilvaniei 


Cluj - Napoca 


mai 2021





   Prescurnicerul, propunerea noastră pentru obiectul lunii mai, lună care anul acesta a debutat cu Sărbătorile Pascale de rit ortodox și greco-catolic, poartă în însemnele încrustate IC XC NI KA, mesajul Iisus Hristos Biruitorul sau Iisus Hristos învinge.

    Cunoscut sub mai multe denumiri – prescurar, pristolnic, pistornic, pecetar - prescurnicerul  este un obiect de cult, de obicei din lemn (poate fi și din piatră, lut) cu care se marchează prescurile.

    Obiecte de mici dimensiuni, lucrate manual, prescurnicerele sunt cioplite de cele mai multe ori în formă de cruce, simplă sau cu stilizări diferite, cu o bază patrulateră pe care sunt inscripționate slovele sacre IC XC NI KA, care se imprimă pe prescură.

   Prescura este o pâine mică, rotundă, făcută din aluat dospit, plămădită din făină albă de grâu curat. Alături de vin și apă, această pâine liturgică este materia principală din care se pregătește Sfânta Împărtășanie.

    Folosirea prescurnicerelor, pregătirea și coacerea pâinilor erau atribuite doar unor femei bătrâne din sat sau maicilor din mănăstiri. Prescurnicerele erau păstrate în casă la loc de cinste, lângă icoane sau în lada de zestre. Confecționate de meșteri sau în gospodărie, aceste obiecte dovedesc, prin decorul lor, preocuparea pentru frumos și îndemânarea celor care le realizau.

    Prescurnicerul din imagine prezintă la partea superioară drept element de decor motivul crucii, incizat. Pe fețele ce continuă corpul suplu în trunchi de piramidă al obiectului din lemn de esență tare, apar incizate identic linii adâncite orizontale, care cuprind între ele motive decorative de maximă simplitate în formă de X. Decorul leagă de jur-împrejur cele patru fețe ale obiectului ritual și se restrânge la partea inferioară pe postamentul încrustat.

    Prescurnicerul cu nr. inv. 9758 are înălțimea de 14 cm, baza de 33x33 mm, provine din Sighetu Marmației, județul Maramureș și a intrat în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei în anul 1954.

joi, 20 mai 2021

Pe simezele nemțene

 


Arta plastică contemporană românească


Dumitru Bezem


Galeria de Artă Lascăr Vorel, Piatra Neamț


15 - 31 mai 2021



Târgul de miere

 


Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti 


București


prima ediție, 22 - 23 mai 2021




    Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti vă invită, în perioada 22 – 23 mai 2021, la prima ediție a Târgului de miere. Evenimentul este dedicat sărbătoririi Zilei Internaționale a Albinei, marcată în fiecare an pe 20 mai și va cuprinde o serie de întâlniri cu apicultori veniți din toată țară pentru a ne vorbi despre beneficiile mierii și importanța albinei pentru întreaga omenire. Albert Einstein obişnuia să spună că "atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit".

   Pe 23 mai, va fi prezentată cartea Veceslav Harnaj, dedicată personalității celui care a pus bazele apiculturii românești moderne și nu numai. Între 1964-1974, Veceslav Harnaj a realizat în România un complex apicol unic în lume: un Combinat Apicol, un Institut de Cercetare și Producție pentru Apicultură, un Liceu Apicol, un Institut Internațional de Tehnologie și Economie Apicolă. Asociația Crescătorilor de Albine din România a fost, la vremea să, prima asociație profesională din lume de drept privat care dispunea de un institut de cercetare și de o unitate de producție.

    Evenimentul de la Muzeul Național al Satului va cuprinde și o serie de ateliere pentru copii și întâlniri cu meșterii artizani.

   Ziua mondială a albinelor a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia pentru a evidenţia importanţa albinelor pentru umanitate şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii protejării acestora, dar şi a altor polenizatoare. Dată aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 - 13 septembrie 1773) considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.