marți, 2 martie 2021

Drumul singurătății

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale




Scenă cu Damian Crîșmaru și George Oancea.
Regia: Mihai Berechet, scenografia: Constantin Russu
Premieră: 28 ianuarie 1988.












































Scene din repetiții.


Consemnare publicată în Caiet, Nr. 76. Teatrul Național București.
Stagiunea 1988.

Pe simezele Capitalei - Eclectic

 


Arta plastică contemporană românească


Galeria Căminul Artei, București


3 - 17 martie 2021



Exponatul lunii

 


Muzeul de Istorie Paul Păltănea 


Galați 


3 martie 2021





   Printre piesele expuse se află artefacte din metal care pot oferi date privind încadrarea cronologică a Cavoului roman, foițe din aur, precum și 20 de piese din almandin. Pietre semiprețioase din almandin au fost descoperite în zona centrală a camerei mici a Cavoului roman, într-o alveolă cu diametrul de 10 cm și adâncimea de 5 cm.

   "Cavoul roman din Galați făcea parte dintr-un peisaj funerar situat pe terasa superioară din zona de nord a confluenței Siretului cu Dunărea, la est de castellum-ul și de castrul roman de la Tirighina-Barboși. În această zonă, M. Brudiu nota existența unor movile funerare, unele de dimensiuni neobișnuite. Acest peisaj funerar, din păcate, a fost distrus odată cu apariția cartierului Dunăre al orașului Galați. În timpul lucrărilor, la fundația unui bloc s-a observat «sub nivelul actual de călcare» segmente din elevația unei construcții cu caracter funerar. Urmarea nu a fost sistarea lucrărilor, cum ar fi fost normal în această situație, ci mai mult, s-a trecut la «demantelarea cavoului» până la -2,70 față de nivelul respectiv de călcare. În condițiile în care edificiul era relativ bine păstrat și nu a putut fi, probabil, complet distrus, s-au sistat lucrările de «demolare manuală»! și s-a trecut la degajarea, atât în interior cât și în exterior, a zidurilor pentru a fi realizat un planal construcției. Cercetările s-au axat pe zona interioară a cavoului, singura care nu a fost afectată de buldozer și s-au luat măsuri de protejare a perimetrului. Construcția este de formă rectangulară la exterior, iar la interior încăperea prezintă un aspect trapezoidal. Orientarea edificiului este N-S, cu intrarea pe latura sudică și o încăpere nu este delimitată de încăperea funerară principală printr-un zid, ci a fost realizată prin îngustarea camerei funerare în zona nordică”. (muzeograf dr. Tudor Mandache)

   Pentru o lecție de istorie autentică, vă invităm să admirați, începând cu data de 3 martie 2021, miniexpoziția PIESE DIN INVENTARUL FUNERAR AL CAVOULUI ROMAN (Campaniile 1974-1975 și 2018), la Secția Lapidarium a Muzeului de Istorie Paul Păltănea Galați, str. Maior Iancu Fotea nr. 2BIS, vizavi de Biserica Greacă.

Nevăzuți, necunoscuți...

 


Cinematografia românească contemporană 


Dana Bunescu




Foto: Simona Șușnea.










































Interviu publicat în Revista Film Menu, Nr. 10. Aprilie 2011.