marți, 2 februarie 2021
Poligrafie și publicații de artă
România muzicală
Celebrități din Lumea Plutitoare - Stampe japoneze
Muzeul Național al Literaturii Române
București
5 februarie - 10 aprilie 2021
Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Șerban
și Asociații, Societate civilă de avocați, în parteneriat cu Asociația
culturală Pictor Octavian Smigelschi, organizează, în perioada 5 februarie –
10 aprilie 2021, expoziția-eveniment Celebrități din Lumea Plutitoare. Stampele
japoneze, care vor fi expuse în cele trei săli de la parterul sediului MNLR din
Calea Griviței 64-66, fac parte din colecția privată Ukiyo-e George Șerban.
Expoziția este un record pentru România, prin numărul de
lucrări expuse – 200 de stampe japoneze create de cei mai importanți artiști
ukiyo-e, în perioada 1603-1868, cunoscută sub numele de epoca Edo, lucrări care
acoperă marile teme ale acestei fascinante arte: istorie, teatrul kabuki,
bijin-ga sau portrete ale unor femei frumoase – gheișe sau curtezane, shunga
sau arta erotică și peisajul.
În expoziție vor putea fi admirate și lucrări originale,
realizate de Hishikawa Moronobu (1618-1694), Okumura Masanobu (1686-1764),
Suzuki Harunobu (1724-1770), Isoda Koryusai (1735-1790), artiști din Școlile
Torii, Katsukawa sau Utagawa, Katsushika Hokusai (1760-1849), Keisai Eisen
(1790-1848), Kikukawa Eizan (1787-1867) și alții, precum și cărți Hokusai,
Eisen, Harunobu și Kunisada, realizate în secolul al XIX-lea, care conțin
xilogravuri originale.
La vernisajul care va avea loc în data de 5 februarie 2021,
ora 15:00, va fi lansat și catalogul expoziției, realizat de George Șerban și
dr. Alexandru Chituță. Accesul la eveniment se face doar pe bază de invitație.
Vă așteptăm din 5 februarie 2021, de luni până vineri, la
sediul MNLR din Calea Griviței 64-66, în intervalul orar 10:00 – 18:00, pentru
a explora universul japonez specific epocii Edo, un adevărat regal adus
simplității, subtilității și expresivității. Vizitarea se face în baza unei
programări la numărul de telefon 0762 671 698.
Organizatori: Muzeul Național al Literaturii Române din București,
Asociația Șerban și Asociații, Societate civilă de avocați
Parteneri: Asociația culturală Pictor Octavian Smigelschi
...contemporan cu Marea Unire
Muzeul Juețean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Baia Mare
2021
Iarna este anotimpul șezătorilor și al poveștilor...e vremea
potrivită așadar să vă spunem și noi povestea unui covor deosebit, primit ca
donație de muzeul nostru în anul 2018. Și nu este vorba despre un covor
oarecare...covorul cu pricina este "bătrân" ...a bătut deja suta de
ani și este contemporan cu Marea Unire iar în prezent se află expus la loc de
cinste în Muzeul Județean de Etnografie
și Artă Populară din Maramureș unde vă așteaptă să îl (re)descoperiți.
Creatorul lui
este Letiția Paul, soția lui Paul Grațian care a fost preot greco-catolic în
Bozânta Mică și în a cărui casă se țesea foarte mult, după cum nepoata lor –
Clemența Letiția Moga, cea care a dăruit covorul muzeului, ne mărturisește. Și
tot de la ea aflăm că bunica ei,
Letitia, s-a născut în Silivaș, jud. Cluj și a fost ultimul din cei zece
copii ai familiei Pușcașiu și că dragostea pentru țesut se poate să-i fi fost
insuflată în familie: câteva din surorile ei mai mari erau învățătoare iar
dintr-o casă cu multe fete cu siguranță nu lipsea nici interesul, nici războiul
pentru țesut. Devenind preoteasă și învățătoare în Bozânta Mică, s-a implicat
cu siguranță, după cum intelectualii vremii o făceau, în activități sociale, se
implica în comunitate, participa la șezători și împărtășea interesul pentru
țesut sau ”lucrul de mână”.
Covorul este
specific Maramureșului, după cum cercetarea făcută până acum ne arată. Este
lucrat din urzeală de cânepa si beteală din lână, câmpul său ornamental
urmărind o schemă compozițională simplă prin alternanța a trei motive
geometrice identince: romburi concentrice cu margini în trepte care au valoare
de simbol - copacul vieții și sincope decorative înguste, geometrice, pe un
fond cromatic reținut ce armonizează. Chenarul dublu închis ce flanchează
câmpul decorativ principal în tonuri adânci încheagă pe verticală compoziția, o
dinamizează prin alternanța motivelor geometrice ale romburilor de dimensiuni
mici.
Țesut în anii de după Marea Unire, când în
coloritul materialelor textile se foloseau și substanțe chimice, la fel și
coloritul covorului este dat atât de substanțe chimice cât și de substanțe
vegetale. Atât prin îmbinarea culorilor cât și prin valorificarea sistemului
ornamental geometric, se dezvăluie o inventivitate rafinată unită cu un
sentiment foarte sigur al stilului.
Covorul a fost
creat probabil în anii '20 când, după cum cercetarea ne dezvăluie, a avut loc
și căsătoria dintre cei doi tineri: Letiția și Paul. Letiția nu a trăit mult, a
murit la vârsta de 33 de ani dar povestea acestui covor a mers mai departe prin
fiica ei și a ajuns la nepoata ei : Clemența Letiția Moga, cea care a donat
covorul, acest ”lucru de suflet ” după cum ne-a mărturisit, Muzeului Județea de
Etnografie și Artă Populară din Maramureș.
Ștefan Florian- muzeograf
Anamaria Nagy- conservator
Prisma țepoasă / Spiky Prism



































