miercuri, 3 iunie 2020

Prin fostul Macca - Villacrosse




Bucureștiul de-altădată (?!), 


Pasajul Bijuteria,




Așa cum a fost în 1940.
Foto: facebook.com





Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 50. 6 decembrie 1969.



... fost elev al lui George Enescu...




Ion Voicu (1923 - 1997)







Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 1. 1955.



Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 23. 7 iunie 1958.







Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 16. 18 aprilie 1959.


Desen de Cik Damadian.


Consemnare publicată în Almanahul Femeii 1963. Decembrie 1962.



Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 10. 9 martie 1963.


Coperta Revistei Flacăra, Nr. 9. 29 februarie 1964.


Consemnare publicată în Ziarul România liberă, Nr. 6360, de sîmbătă, 27 martie 1965. 



Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 50. 6 decembrie 1969.



Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 46. 14 noiembrie 1970.


Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 27. 8 iulie 1976.





Articol publicat în Aplauze, suplimentul programului de sală
al Filarmonicii de Stat George Enescu. 1988 (probabil).

***Mai multe despre acest muzician puteți afla și de aici:  Wikipedia

Inventivitatea românească




Salonul ingeniozității





Articol publicat în Revista Știință și Tehnică, Nr. 12. Decembrie 1985.


Nevăzuți, necunoscuți - "artista din umbră"




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară, 


Gabriela Pleșoianu




Monteuza Gabriela Pleșoianu, alături de regizorul Dan Pița.



Dubla cea mai bună (un cadru din filmul Ioanide de Eugen Barbu și Dan Pița
după G. Călinscu, cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Ion Pacea și Carmen Galin). 





Articol (În împărăția filigranului, semnat de Marcel Păruș) publicat în
Revista Cinema, Nr. 1. Ianuarie 1988. 



 

Exponatul lunii




Muzeul Național al Banatului 


Timișoara


iunie 2020




sticlă gravată cu motive vegetale
Fabrică de sticlă din Republica Socialistă România
Databil: 1970 - 1980
17 x 3,5 x 7,3 cm
Compartimentul de Arte Vizuale, donația Ligia Elisabeta Costin în anul 2018

   Prin donația Ligia Elisabeta Costin de obiecte din porțelan, sticlă și cristal, textile și accesorii vestimentare se conturează un profil de cetățean al României socialiste din perioada 1960-1989, cu apetență pentru obiectele produse în fabricile românești. Cele 1357 piese provin din aceeași sursă: casa Liei Eugenia Costin (1934-2017) din Timișoara.
    Născută la Bozovici în familia Eugeniei și a preotului dr. Iacob Crețiu, Lia Eugenia a studiat la Liceul din Caransebeș, ulterior absolvind Facultatea de Biologie-Geografie din Cluj. Căsătorită în anul 1958 cu Neculae Costin, absolvent al Facultății de Mecanică din Cluj, Lia Eugenia Costin a activat ca profesoară de biologie și geografie la Sadu, Târgu-Jiu și Timișoara, în cadrul Liceului Electrotimiș, al Liceului Silvic și al Liceului de Informatică. Fără să dispună de surse financiare importante pentru achiziționarea unor obiecte spectaculoase din fostele țări comuniste din Europa de Est, Lia Eugenia Costin a urmărit ca în propria colecție să fie reprezentate majoritatea fabricilor de profil din România: porțelan de Alba Iulia și Cluj, Curtea de Argeș și Dorohoi, sticlărie de Avrig, Turda și Tomești, faianță de Sighișoara. Donația cuprinde pahare pentru șampanie, vin, coniac, lichior, țuică, oranjadă, apă și bere, boluri, cupe, flacoane și carafe, bomboniere și vase pentru flori, bibelouri.
    În rândul obiectelor donate se găsesc obiecte de sticlă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, servicii de porțelan de masă, de ceai și cafea din perioada interbelică, provenind din ateliere germane, austriece și cehoslovace, alături de tacâmuri din alpaca argintate, care depun mărturie despre gustul unei familii din Banat din prima jumătate a secolului XX: familia preotului dr. Iacob Crețu, consilier al Episcopiei Caransebeșului.
Text: Marius Cornea
Foto: Milan Șepețan
Design: Ionela Slejiuc

marți, 2 iunie 2020

Cea mai mare peșteră din țară




Peștera Vântului





În fundul peșterii (Peștera Vîntului).
Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.


Primul pas  (Peștera Vîntului).
Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.


Curs subteran fosil. (Peștera Vîntului).
Foto: Mihai Șerban. Album: Peșteri din Romînia. 1961.


Pe cursul subteran. (Peștera Vîntului).
Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.







Încet curg cernitele ape ale peșterii.


Aparatul fotografic nu a putut cuprinde într-o imagine această coloană albă
și strălucitoare care a primit nume de Torpila.




În jungla de piatră calcă pentru prima dată piciorul unui om.


Intrarea în peșteră îți cere multă suplețe și îndrăzneală.
Articol publicat în Revista Știință și Tehnică, Nr. 10. Octombrie 1963.
Între timp, în urma explorării totale, 
peștera a fost declarată cea mai mare din țară (n.a.)


Formațiuni parietale în Peștera Vîntului. 
Volum: Bihor. Ghid turistic al județului. 1979.
Idem (imagine în oglindă) Peștera Vîntului. Monografia: Județele patriei - Bihor. 1979.



Album: Peșteri din România. Editura Meridiane, 1961.
Autorii fotografiilor: Mihai Șerban, Iosif Viehmann, Dan Coman.
Au mai colaborat: Marcian Bleahu, Iosif Fischer, Traian Orghidan,
Maxim Pop, Corneliu Pleșa. Tiraj: 2490 exemplare.


Revista Știință și Tehnică, Nr. 10. Octombrie 1963.


Monografia: Județele patriei - Bihor. Editura Sport - Turism. 1979.
Fotografii: E. Popper, Șt. Vilidar, col. C.P.C.S.


Volum: Bihor. Ghid turistic al județului. Editura Sport -Turism. 1979.