sâmbătă, 16 noiembrie 2019
Medicii și fotografia...
Bienala Internațională de Artă Fotografică
Fotoclubul Medicilor
Galeria de Artă Fotografică a AAF, București
ediția a XV-a, 23 noiembrie 1980
Dr. H. R. Jelichmann (R.D.G.) - Zugrăveli.
Dr. Pierre Corratge (Franța) - Calea care duce la furtună.
Sylvio Continho de horaes (Brazilia) - Atalho.
Eckard Sturz (R.D.G.) - Peisaj.
Dr. Ivo Bobev (Bulgaria) - Țara natală.
Jose Guilherme Moreira da Cunha (Brazilia) - Tereza.
Dr. B. M. Dhoot (India) - Sohrab.
Dr. Ion Cionca - Badea Costandin.
Janis Gleids (U.R.S.S.) - Portret de sculptor.
Articole publicate în Revista Fotografia, Nr. 139. Ianuarie - februarie 1981.
Piesele românești în confruntare internațională
Prezențe românești peste hotare
Articol publicat în Caiet program, Nr. 1.
Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, București.
Stagiunea 1980 - 1981.
Serata Procopiu la Palat
Complexul Muzeal Național Moldova
Iași
20 noiembrie 2019
Observație - data trecută pe afiș este eronată...
***Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova"„Confortul și disconfortul termic în climatul urban”
Acești administratori ai eternității
Muzeul Național al Literaturii Române
București
22 noiembrie 2019
Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la o
întâlnire interesantă despre Boema literară și artistică vineri, 22 noiembrie
2019, ora 17:00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, numită Acești administratori ai eternității.
Despre cum se comentau bucăți literare, cum se citeau
poezii, se croiau articole, se făceau glume vor vorbi Silviu Angelescu, Mircia
Dumitrescu, Ioan Groșan, Călin Andrei Mihăilescu, Ion Mureșan, Dumitru Radu
Popa, Eugen Suciu și muzicianul Mircea Tiberian. Amfitrion: Ioan Cristescu,
directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
Boemi au fost numiți cei cărora nu le-a fost frică să fie
diferiți, să iasă în evidență și să-și arate preferințele, fără a le păsa de
părerea majorității. Boemi au fost inovatorii, cei care au avut un cuvânt de
spus în evoluția culturală a umanității. Boemi sunt numiți cei care gândesc
liber, care nu au idei preconcepute, care sunt toleranți cu cei din jurul lor
și acceptă că diferențele dintre oameni fac lumea mai frumoasă.
Atunci când vorbim despre boemă, nu avem cum să nu amintim
de cafenelele bucureștene care au cunoscut o strălucire aparte atât la final de
secol XIX, dar și în plin secol XX. Cafenelele erau locuri de întâlnire, de
polemici și de creație ale celor mai de seamă scriitori, poeți, artiști,
actori, ziariști, reuniți în Capitală din toate colțurile României. Viața
spirituală a acestor locuri reprezintă un subiect tentant, plin de savoare,
evocat nu o dată de cei care le treceau pragul și se slujeau fie de condei, fie
de penel, fie de cuvânt.
În literatura română, boema a fost puternic reprezentată în
perioada dintre cele două războaie mondiale, scriitorii și artiști bucureșteni
alegându-și drept punct de întâlnire cafeneaua Capșa. Lumea artistică
bucureșteană a renăscut în anii 1960, pe lista noii boeme literare figurând
numele poeților Leonid Dimov, Nichita Stănescu, Valeriu Pantazi, sau al
graficianului Florin Pucă.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Aurul împăraților chinezi...
Muzeul Național de Istorie a României
București
20 noiembrie - 20 martie 2019
149 de obiecte de orfevrărie extrem-orientală de o
excepțională valoare istorică, care datează din timpul domniei împăratului
Wanli (1573-1620), cel de-al paisprezecelea împărat al dinastiei Ming
(1368-1644), vor fi expuse la Muzeul Național de Istorie a României în cadrul
expoziției Aurul împăraților chinezi. Podoabe regale din perioada Wanli,
dinastia Ming – Colecția Dong Bo Zhai.
Obiectele
din colecția Dong Bo Zhai provin din patrimoniul Muzeului de Artă Xi’an Qujiang
și oferă o imagine complexă asupra artei prelucrării aurului din timpul
dinastiei Ming, mai ales a celei din timpul domniei împăratului Wanli. Cea mai
mare parte a acestora par să provină din același mormânt, au fost realizate în
atelierele imperiale Yinzuoju și sunt ilustrative pentru măiestria tehnică și
pentru formele estetice atinse în primii ani ai secolului al XVII-lea, în
cadrul acestor ateliere care produceau obiecte exclusiv pentru uzul imperial și
al primelor ranguri ale societății chineze. În timpul dinastiei Ming, aurul, alături
de jad și mătase, era considerat unul din cele mai prețioase materiale,
important simbol, totodată, al bogăției și statutului social înalt.
Aceste
piese, meticulos lucrate din aur și încrustate cu pietre prețioase, sunt foarte
variate din punct de vedere tipologic, alături de podoabe precum,
tradiționalele ace de păr decorate cu simboluri care exprimă bunul augur,
cercei și brățări, regăsindu-se și vase utilizate în cadrul ritualurilor
religioase, vase pentru servirea băuturilor, dar și seturi de coșuri cu flori,
obiecte pur decorative împodobite cu motive animaliere și vegetale care exprimă
urări de sănătate, bogăție și longevitate.
Mai multe detalii aici: https://bit.ly/2QhOm5j
Vă așteptăm cu drag la vernisaj!
Pe simezele ieșene - Himere
Arta plastică contemporană românească
Zamfira Bîrzu, Gabriela Drînceanu
Galeria DANA, Iași
9 noiembrie - 11 decembrie 2019
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




















