Arta plastică contemporană românească
Muzeul Județean de Artă Ion Ionescu Quintus, Ploiești
4 septembrie 2019
miercuri, 4 septembrie 2019
Câte stele sunt pe cer?
Muzeul Municipiului București
7 septembrie 2019
Observatorul Astronomic vă invită sâmbătă, 7 septembrie
2019, ora 19:00, la prezentarea de astronomie Câte stele sunt pe cer?
Prezentarea are loc la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu,
nr. 2).
Cerul este plin de stele, aproximativ 6500 fiind vizibile dintr-un
loc oarecare, de-a lungul anului. Din orașele poluate luminos se văd și mai
puține stele, dar în Univers se găsesc în număr foarte mare.
În această prezentare veți vedea efectiv câte stele s-au
descoperit până în prezent, câte se pot vedea prin marile telescoape, dar și ce
alte tipuri de obiecte să găsesc în Univers. Prezentarea conține numai date
astronomice reale.
Prezentarea durează aproximativ 55 de minute și se va taxa
cu un bilet de intrare de adult
(5 lei). Locurile sunt limitate (80-100) și se
ocupă în ordinea sosirii (începând cu ora 18:30). Prezentarea începe la ora
19:05 sau mai devreme, dacă locurile din sală se ocupă înainte.
Prezintă: Adrian Șonka
***Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”Prezentare de astronomie - Câte stele sunt pe cer
Oameni ai comunității - preoți, invățători și primari gospodari
Sesiune de comunicări științifice
Muzeul de Istorie Teodor Cincu, Tecuci
5 septembrie 2019
Omagierea satului românesc și a contribuției sale majore la
devenirea istorică a poporului român este o necesitate și o demnitate. Satul
românesc este păstrător fidel al tradiției bisericești și culturii naționale,
fiind de-a lungul timpului spațiul în care s-au dezvoltat și s-au desăvârșit
valorile spirituale, culturale și morale ale neamului.
Satele românești, cu biserici și case țărănești, cu cimitire
și morminte străjuite de cruci, cu ulițe și porți primitoare, sunt purtătoarele
unui limbaj tainic și vizibil al tradiției, al continuității fizice și
spirituale ale acestui neam, sunt oglinzi ale sufletului românesc, în care se
arată astăzi, după caz, hărnicia sau delăsarea noastră, responsabilitatea sau
indiferența.
Muzeul de Istorie Teodor Cincu, cu sprijinul Primăriei
Municipiului Tecuci, şi-a propus, pentru al treilea an consecutiv, să
organizeze o nouă ediţie a Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice joi, 5 septembrie
2019, ora 11:00. Tema de anul acesta este Oameni ai comunităţii – preoţi,
învăţători şi primari gospodari în cadrul căreia vor fi prezentate comunicări
cu privire la preoţii, învăţătorii şi primarii gospodari care şi-au lăsat
amprenta asupra comunităţii în care au activat.
Vor susţine comunicări Muzeograful Daniela Alecsă (Muzeul de
Istorie Teodor Cincu, Tecuci); P. C. Protopop Dr. Mihai Roşu (Protoieria
Nicoreşti); Consilier Marius Mitrof (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi);
P. C. Protopop Gheorghe Joghiu (Protoieria Tecuci), Manager Viorel Burlacu
(Muzeul de Istorie Teodor Cincu, Tecuci), prof. Nina Pamfile (Colegiul
Naţional Spiru Haret, Tecuci).
În cadrul Sesiunii va fi lansat volumul Patrimoniul
cultural – fundament al identităţii noastre care cuprinde prezentările
susţinute de invitaţii la cea de a doua ediţie a Sesiunii de Comunicări
Ştiinţifice, dedicată patrimoniului cultural.
Don Carlos
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Municipal
Aspect de la repetiție.
Machete de costume de Cella Voinescu.
Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 2. 1955.
Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 3. 1955.
Fory Etterle (Don Carlos) și Mircea Balaban (Domingo).
Clody Bertola (Elisabeta de Valois) și Septimiu Sever (Marchizul de Posa).
Septimiu Sever și Fory Etterle.
Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 4. 1955.
Consemnare publicată în Revista Teatrul, Nr. 7. 1 martie 1955.
Pliant-program, stagiunea 1957 - 1958.
Spectacol vizionat duminică, 7 aprilie 1957.
Pe simezele sibiene - Paradisul pierdut
Arta plastică contemporană românească
Muzeul de Artă Contemporană Sibiu
5 - 29 septembrie 2019
Text oferit de Radu Pulbere:
Lucrările din expoziția Paradisul pierdut, găzduită de
Muzeul Național Brukenthal în Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu, aparțin
artiștilor Ioana Antoniu, Elian, Andor Komives, Radu Pulbere și Radu Șerban, un
grup care expune din 2017 sub numele generic Platforma, continuând un șir de
expoziții în țară și străinătate intitulate Esențial ludic, Post Utopia sau
High Light.
Aflați într-o etapă de creație care urmează unor consistente
experimente și rafinări conceptuale și stilistice, autorii propun publicului o
selecție de lucrări recente, reunite sub un generic problematic care relevă
discursuri diverse și complementare. Din perspectiva titlului, asocierea
operelor interoghează secvența de creație în care se află autorii acestora.
Atât într-un sens mai înalt, determinant, ideal, simbolic,
cât și prin contribuția elementelor care particularizează și creează
corespondențe în operele celor cinci artiști, o reflecție asupra operelor din
perspectiva unui asemenea titlu generic, reprezintă pentru public un mod incitant
de acces la acestea.
Paradisul este în general o proiecție utopică pe care
fiecare și-o imaginează mai mult sau mai puțin convențional. El este în general
o promisiune, uneori o realitate augmentată iar alteori rezultat al unor
proiecții onirice sau ale unor episoade de reverie, un tărâm ideal care tinde
spre echilibru, calm, liniște și perfecțiune.
Asemeni utopiei, paradisul este ideal, irealizabil, mai bun
decât lumea reală și nu poate fi transpus coerent în realitate, astfel că
eventualele lui consecințe practice sunt imposibile și improbabile în această
existență. În căutarea unei consolări, fiecare dintre noi poartă în memorie o
etapă din viață cum ar fi copilăria sau o altă perioadă precisă sau mai difuză,
căreia îi asociază o dimensiune paradisiacă, ideală, exemplară, semnificativă,
dezirabilă, mai bună, mai aproape de perfecțiune.
Din această perspectivă căutarea paradisului este și despre
pierdere. Pierderea unei stări, trecerea timpului, pierderea unor prieteni și a
celor dragi. Într-un asemenea orizont lumea era mai aproape de perfecțiune și
posibilitățile păreau infinite.
Artistul își stabilește o legătură privilegiată și mai
durabilă cu tărâmul paradisului. Aceasta nu se manifestă doar în lumea
abstractă a ideilor ci dobândește conotații mai practice, accesibile și
reflectate prin intermediul creației. Ele îmbină dimensiunea proiectivă cu un
complex de factori care facilitează sau limitează structurarea viziunii
paradisiace.
Pentru artist, creația este ea însăși o succesiune de
viziuni paradisiace.
Se întâmplă ca unii artiști să nu poată să urmeze sau să
diversifice construcția imaginii paradisului și să se oprească să facă câte un
mic picnic la marginea drumului. E mai confortabil. Ai timp să explorezi și
să-i atragi și pe alții în paradisul tău, relevându-l și altora.
Dacă mai rămâi aici, viziunea se destramă și devine
realitate, proprietatea și semnătura ta, o tehnică, virtuozitate, arabesc.
Pentru alți artiști căutarea paradisului e o călătorie
continuă, de-a lungul căreia paradisurile se succed și evoluează, uneori unele
din celelalte sau alteori independent.
Utopia paradisiacă este de obicei o imagine a complexității
dar și a limitelor tale.
În creația artistică, paradisul și opera de artă se ating
uneori, întâmplător. Nu se pot trage prea multe concluzii din aceste întâlniri,
sau în orice caz, nu concluzii de interes practic. Uneori, încercând să
comunici ceva substanțial despre aceste întâlniri, le golești de conținutul cel
mai inefabil, pentru că privitorul le va interpreta oricum într-un mod diferit.
Paradisul ar trebui să fie ceea ce urmează după toate
acestea.
Din nefericire, unul din membrii grupului, Andor Komives s-a
stins din viață acum puțin timp, lăsând în urma sa lucrări minunate și un
traseu creativ atât de promițător și valoros dar întrerupt în mod dramatic.
Dedicăm această expoziție memoriei celui ce ne va lipsi de
aici înainte, pictorului
Andor Komives.
...din diaspora...
Lansare de carte
Matei Ungureanu, Camelia Morda Baciu
Muzeul Național al Literaturii Române, București
22 septembrie 2019
Muzeul Național al Literaturii Române va găzdui duminică, 22
septembrie 2019, de la ora 15:00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8,
lansarea cărților detectivu’ Șarlahoms de
Matei Ungureanu, De ce eu? - roman autobiografic și Povești de pe
la noi - povestiri umoristice din satul Vinerea, semnate Camelia Morda Baciu,
apărute la Editura Minela.
Matei Ungureanu, stabilit în Spania de peste 17 ani, a
publicat în diverse reviste literare. A
debutat în 2014 cu volumul de versuri Carte de poezie (Editura Mantaua lui
Gogol), urmând ca în 2017 să publice la
Editura Minela volumul de versuri Anonimu’ iar în 2018, la aceeași editură
debutează cu volumul de proză scurtă detectivu’ Șarlahoms. În 2019 publică la
Editura Ștef volumul ,Un creion satiric și ideile reformatoare ale radierei
lui.
Camelia Morda Baciu stabilită de 20 de ani în Italia
debutează cu proză în anul 2019.
De ce eu? – roman autobiografic și Povești de pe la noi – povestiri umoristice
din satul Vinerea. Ambele volume sunt publicate la Editura Minela, 2019.
Intrarea este liberă.
Vă așteptăm cu drag!
marți, 3 septembrie 2019
Prizonierul din Manhattan
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național I. L. Caragiale
Valeria Gagealov (Edna) și Radu Beligan (Mel Edison).
Premieră: 29 aprilie 1973.
Program de sală, stagiunea 1973 - 1974.
Anca Șahighian și Cristina Bugeanu.
Valeria Gagealov și Radu Beligan.
Scenă de ansamblu cu Valeria Gagealov, Gh. Cristescu, Anca Șahighian,
Cristina Bugeanu și Didona Popescu.
Radu Beligan (Mel Edison) și Valeria Gagealov (Edna Edison).
Anca Șahighian, Cristina Bugeanu și Didona Popescu.
Radu Beligan și Gh. Cristescu.
Radu Beligan și Valeria Gagealov.
Valeria Gagealov și Radu Beligan.
Anca Șahighian și Cristina Bugeanu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)