marți, 21 mai 2019

Exponatul lunii mai - Gâtar cu clopoţei



Muzeul Dunării de Jos 


Călărași 


1 - 31 mai 2019




   Exponatul lunii mai este un gâtar cu clopoţei lucrat din piele pe care sunt atașați 8 clopoței din bronz.
   Piesa a fost achiziționată de Muzeul Dunării de Jos, în anul 1991, din satul Andolina, de la Pavel Ileana.
   Starea de conservare a acestei piese este bună, iar dimensiunile curelei sunt 52 x 4 cm. Nr. inv. 27 957.
    Ansamblu de 9 piese tronconice, lipseşte una, compus din clopote cu o verigă la partea superioară prin care se fixa de curea sau lanţ. În interior un clopot mai mic ţine loc de limbă.
Această piesă face parte din colecția Muzeului Dunării de Jos intitulată reprezentativ Instrumente muzicale, obiceiuri şi podoabe.
   Piesa reprezintă o podoabă cu care erau împodobiţi caii, în satele româneşti, în zilele de sărbătoare, în mod special de Bobotează. Coama şi coada calului erau împletite cu rafie, iar căpăstrul era decorat cu panglici şi ciucuri din lână roşie. Nelipsite erau gâtarele cu clopoţei.

Experiment - Expoziție de acuarelă și tehnică mixtă




Arta plastică contemporană românească 


Mircea Corcodel 


sediul Uniunii Arhitecților din România, București 


22 mai - 5 iunie 2019




Costumul popular românesc – artă şi tradiţie




Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova 


Ploiești 


22 mai 2019




   Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vă invită miercuri, 22 mai 2019, ora 11:00, la sediul său din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, sala Auditorium, la vernisajul expoziţiei temporare Costumul popular românesc – artă şi tradiţie, eveniment organizat în colaborare cu Asociaţia Muzeul Jucăriilor din Bucureşti.
   Expoziţia vă invită să pătrundeţi în lumea satului tradiţional prin intermediul unuia dintre cele mai spectaculoase segmente ale culturii populare – costumul tradiţional, în special cel din zonele etnografice ale Munteniei (zonele Prahova, Argeş, Râmnicu Sărat, Muscel), ale Olteniei (zonele Gorj, Mehedinţi), ale Transilvaniei (zonele Bran, Sibiu), ale Moldovei (zonele Vrancea şi nordul Bucovinei). Elementele de port popular sunt incluse în contextul unor activităţi definitorii atât pentru mediile tradiţionale feminine - cusutul, torsul, cât şi pentru cele masculine – păstoritul.
   Colaboarea cu Asociaţia Muzeul Jucăriilor din Bucureşti aduce în faţa publicului o colecţie de păpuşi inedită, care prin reproducerea fidelă a costumului popular face o incursiune etnografică în satul românesc. Exponatele miniaturale fac parte din colecţia particulară a fraţilor Cristian şi Mihail Dumitru din Bucureşti. (Biroul Istorie)

Poveste din România de azi – Orchestrele Naţionale de Tineret, primii 10 ani




Lansare de carte 


Oltea Șerban-Pârău 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


27 mai 2019




    Luni, 27 mai, ora 18:30, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, se lansează Poveste din România de azi – Orchestrele Naţionale de Tineret, primii 10 ani, volum semnat de muzicologul Oltea Şerban-Pârâu la editura Nemira.
 Evenimentul va include și un moment muzical.
Invitați alături de autoare sunt: Ana Nicolau, Marin Cazacu și Cristian Mandeal.
   "Am început să vorbesc serios cu Marin Cazacu despre ideea unei cărți povestind primii zece ani ai Orchestrei Române de Tineret în 2017, când pregătirile pentru anul aniversar erau deja pe ultima sută de metri. La 10 ani de când ascultam la Sinaia primul concert al Orchestrei Române de Tineret, am început să depăn firul înapoi, stând de vorbă cu cele mai importante persoane din istoria acestui vis împlinit şi în primul rând cu persoana de la care a pornit ideea Orchestrelor Naţionale de Tineret ale României, în 2008, la Sinaia, violoncelistul, profesorul și promotorul Marin Cazacu.”, scria Oltea Şerban-Pârâu în primele rânduri ale cărţii.
   Scriitorul Cristian Teodorescu recomandă acest volum : "Am devenit un suporter, dacă pot să zic așa, al orchestrelor de tineret din lumea muzicii clasice. Atunci când Marin Cazacu a avut la noi această idee, cu zece ani în urmă, asta mi s-a părut curată minunăție. Am sperat atunci că ideea sa nu va avea soarta multor idei generoase care încep bine, dar se termină prost. Căci cred că destinul unui tânăr muzician e cât se poate de fragil, chiar dacă acel muzician e extraordinar de talentat. Marin Cazacu a avut și are o extraordinară tenacitate în continuarea acestui proiect. Cine l-a ascultat și ca violoncelist și ca manager cred că s-a simțit încântat văzând cât de bine și-a pus în operă ideea, fără să-și pună în umbră propria sa carieră. Mă bucur că Oltea Șerban-Pârâu a scris acum o carte despre orchestrele de tineret din România, pornind de la o discuție memorabilă cu Marin Cazacu în care acest maestru al violoncelului și al unei viziuni artistice fără egal i s-a mărturisit cu o gândire de mare om de cultură, pentru care a face ceva cuprinzător în muzică, ține de inspirație, dar și de perseverența de a transforma o idee în orchestre care pot fi pipăite cu urechea.”
    Oltea Şerban-Pârâu este muzicolog şi critic muzical, membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, a Uniunii Criticilor Muzicali Mihail Jora şi a Asociaţiei Române a Femeilor în Artă. Activitatea ei publicistică se traduce în mii de articole publicate, majoritatea pe teme muzicale, în mii de minute de emisiuni şi programe de radio şi în numeroase emisiuni şi apariţii TV. A fost distinsă cu mai multe premii, printre care Premiul pentru originalitatea profilului radiofonic al Consiliului Naţional al Audiovizualului şi Premii pentru publicistică ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
   O fişă completă ar cuprinde şi o intensă activitate de consilier muzical, artistic şi de presă al unor instituţii muzicale, teatrale şi festivaluri naţionale şi internaţionale prestigioase și coordonator artistic al unor turnee şi proiecte culturale precum Pianul călător, Duelul viorilor, Vioara lui Enescu, Flautul fermecat, Cele trei dive, COOLsound, Clasic la puterea a treia, Turneul naţional Teodora Gheorghiu etc.
    A condus timp de şapte ani postul particular Radio Romantic (1995 – 2002), ulterior, între 2005 şi 2013 a fost redactorul şef al postului public Radio România Cultural, între 2013 şi 2015 a condus Centrul Cultural Media Radio România, structură ce a cuprins toate entităţile cu activitate, misiune şi vocaţie culturală din Societatea Română Radiodifuziune, calitate în care a coordonat Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, activitatea Editurii Casa Radio, Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio – RADIRO și Festivalul International Grand Prix Nova. Din 2009 şi până în 2015 a fost director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio. După 2015 a fost consilier în management si editor la Radio România.
    Este semnatara traducerii şi a articolelor privind compozitorii români pentru Larousse – Dicţionar de mari muzicieni – şi a celor din secţiunea muzicală a Micului dicţionar enciclopedic. A publicat volumul De vorbă cu Ruxandra Donose (Editura Operei Naţionale Bucureşti, Bucureşti, 2014).
    Apariţia cărţii a beneficiat de sprijinul Fundaţiei Prietenii muzicii Serafim Antropov, JTI şi Senia.

Băiatul și paiele fermecate




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Operetă





Program de sală, Teatrul de Operetă, București.
Spectacol vizionat în luna mai 1984.


Pe simezele constănțene




Arta plastică contemporană românească 


Art Gallery, Tomis Mall, Constanța 


21 mai 2019





Întâlnire literară - Tudor Arghezi - Scriitorul lunii mai





Asociația Culturală La Poale de Călimani 


Muzeul Petruț Ciubotă, Lunca Bradului 


21 mai 2019