Muzicanții veseli

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul Ion Creangă

Program sub formă de afiș pliabil.

Stagiunea 1984 - 1985.

Premieră: 23 aprilie 1985.

Program tipărit la I. P. 13 Decembrie 1918.

Scenă din spectacol.

O mișcare expresivă, dinamică...

Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1985.

Consemnare, semnată Simelia Bron, publicată în

Revista Viața studențească, Nr. 33, de miercuri, 14 august 1985. 

Amintiri. Arhitectul Tiberiu Ricci (1913-2000)

Lansare de carte 

Uniunea Arhitecților din România, București 

27 martie 2019

   În 27 martie vă așteptam la vernisajul expoziției de desen arhitect Tiberiu Ricci si la prezentarea cărții biografice Amintiri. Arhitectul Tiberiu Ricci (1913-2000)

Expoziția va fi deschisă până pe 3 aprilie.

   "...din acel moment omul din fața mea mi-a rămas un model de arhitect complex și complet (în tot cazul cel mai complex și complet pe care eu l-am cunoscut, direct sau indirect); stăpânea și coordona cu un bagaj bogat și complex de cunoștinte un colectiv format din celebrități ale momentului din toate disciplinele: Cișmigiu, Băilescu, Necșulea, Isel, Bărdeanu; o făcea cu mare lejeritate, cu siguranță, fără ezitări, într-o permanentă bună dispoziție, rezolva cu ușurință iminentele contradicții dintre diferitele specialități. Atunci am învățat cât de complexă este, de fapt, meseria aceasta de arhitectși că trebuie să învăț mereu...

El a rămas însă pentru mine MENTORUL." (prof. dr. arh. Romeo Belea)

***Uniunea Arhitectilor din Romania‎Expoziție de desene și prezentare carte - Tiberiu Ricci

Pe simezele constănțene

Arta plastică contemporană românească 

Florin Ferendino 

Muzeul de Artă Constanța 

21 martie - 14 aprilie 2019

***Ferendino Florin

Festivalul Nowruz

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti 

București 

17 martie 2019

    Ambasada Republicii Islamice Iran, Ambasada Republicii Kazakhstan și Ambasada Republicii Turkmenistan împreună cu Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti vă așteaptă pe 17 martie 2019 la sărbătorirea Zilei Internaționale Nowruz.

    Evenimentul va include momente de muzică și dans tradiționale iraniene, turkmene și kazahe, demonstrații meșteșugărești, degustări de măncăruri tradiționale și se desfășoară între orele 11:00 și 16:00.

    Numele sărbătorii Nowruz e compus din cuvintele de origine persană nev ("nou”) și ruz ("zi”) care au înțelesul de ziua cea nouă, sărbătorea coincide cu echinocțiul de primăvară - 21 martie și sugerează ideea de renaștere, de reînnoire.

    Din 2010 Nowruz-ul face parte din Patrimoniul mondial UNESCO, fiind o zi celebrată în mai multe țări precum Afghanistan, Albania, Azerbaijan, Macedonia, India, Iran, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, Turcia, Turkmenistan. Promovează pacea, solidaritatea și diversitatea culturală între generații și comunități diferite.

***Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti"‎Festivalul Nowruz la Muzeul Satului

Caragiale jucat de amatori

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Colectivul artistic al Uzinelor Electromagnetica. 

Fănică Oprescu și Tinca Bălan în Conu Leonida față cu reacțiunea.

Casa de cultură 1 Mai București.

De la stînga la dreapta: Corina Giurgiu (Actrița X), Lucian Dobre (Niger),

Ileana Calețeanu (Domnișoara Vermont) în montajul 

Caragiale în vremea lui de Camil Petrescu.

Clubul Sindicatului Învățămînt București.

 De la stînga la dreapta: Al. Cernat (Jupîn Dumitrache), Mihai Pleșa (Spiridon),

Marius Popescu (Ipingescu) într-o scenă din O noapte furtunoasă.

Casa de cultură 1 Mai București.

Ilie Ion (I. L. Caragiale) și Leon Cristescu (Un gazetar) în montajul

Caragiale în vremea lui de Camil Peterscu.

Articol (Jucînd pe mii de scene) publicat în Revista Teatrul, nr. 6. Iunie 1962.

Pe simezele Capitalei - Here I Am

Arta plastică contemporană 

Leyla Mahat 

Galeria Galateca, București 

11 martie - 4 aprilie 2019

    Here I Am abordează teme precum descoperirea proprii identități și înlăturarea a tot ce nu este necesar, ce dăunează naturii, într-o lume a consumerismului în care relația dintre umanitate și mediu se deteriorează rapid. Natura și stepa se numără printre elementele de inspirație principale pentru artistă, cultura kazahă reprezentând în egală măsură o influență puternică.

    Leyla Mahat, profesor asociat al Facultății de Arte Plastice din cadrul Universității Naționale de Arte din Kazahstan, a ținut expoziții în toată lumea, inclusiv în țări precum Italia, SUA, India, China, Germania, Japonia, Belgia, Marea Britanie și este câștigătoare a mai multor premii, precum Premiul Medalia de Stat – 20 de independență pentru contribuția adusă culturii kazahe și medalia Franz Kafka, primită în Praga, Republica Cehă.

    Expoziția poate fi vizitată la Galateca (Str. C.A. Rosetti, nr. 2-4, sector 1, București) de marți până vineri între orele 12:00 și 20:00 și sâmbăta între 11:00 și 19:00, între 11 martie și 4 aprilie.

***Embassy of Kazakhstan in Romania‎Vernisaj HERE I AM - Leyla Mahat

Monumentele Mihai Eminescu

Lansare de carte 

Casa de Cultură Friedrich Schiller, București 

20 martie 2019

    In cadrul ciclului de prezentare a personalităților culturii române Casa de Cultură Friedrich Schiller și Primăria Municipiului București vă invită miercuri, 20 martie 2019, ora 18:00, la o dezbatere în jurul evenimentului editorial: albumul Monumentele Mihai Eminescu, autori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apărut la Editura Banatul Montan Reșița, 2018.

    Acest volum a apărut în cadrul proiectului România Centenar, 1918-2018 al Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

   Tipărirea cărții-album s-a făcut și cu sprijinul financiar al Guvernului României, Departamentul pentru Relații Interetice.

   Cu această ocazie vor fi prezentate și volumele Eminescu și România: o descoperire permanentă și Ludwig Vinzenz Fischer și traducerile eminesciene, realizate de cei 2 editori, publicate de  Editura Banatul Montan, Reșita, 2018 și  apărute sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și dedicate Centenarului României Mari (1918 - 2018).

    "Eminescu se mira înminunat că ar fi putut să creadă că ar putea să moară vreodată. Atâta vreme cât noi suntem, el este. Atâta vreme cât el este, noi nu putem să credem că am putea să murim vreodată”. (Nichita Stănescu)

   (...) Albumul de față propune o panoramă reprezentativă a monumentelor închinate lui Mihai Eminescu, a tentativelor atâtor mari artiști de a descifra absolutul eminescian și de a se exprima pe ei înșiși în același spirit, ca dialog necesar în interiorul eminescologiei. Chipul geniului am încercat să-l situăm în context, aducând adeseori și alte imagini ale ambianței naturale sau urbane. Firește că nu am reușit o arhivă exhaustivă, mai sunt statui, case, instituții, precum biblioteci, școli, muzee, colecții, care merită a fi cunoscute și consemnate în imagini fotografice spre mai dreapta lor prețuire. O cartografiere a acestui patrimoniu eminescian ar fi o datorie a tuturor.

***Casa de cultură Friedrich Schiller‎Eminescu si Romania