luni, 2 octombrie 2017

Orestia




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Lucia Sturdza Bulandra




Beate Fredanov (Clitemnestra) și Mircea Albulescu (Egist) în Orestia.
Premieră: 24 ianuarie 1964.








Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 11. 14 martie 1964.





Ileana Predescu (Casandra) și Petre Gheorghiu (Corifeul) în Orestia.





Cronică (semnată Florian Potra) publicată în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1964.


Beate Fredanov (Clitemnestra) și Ileana Predescu (Casandra).


Mihaela Juvara (Clitemnestra).



Gh. Ghițulescu (Oreste).


Isabela Gabor-Dumitrescu (Atena).

Spectacol vizionat pe 29 noiembrie (la matineu) 1964.
Consemnare publicată în Revista Teatrul, Nr. 1. Ianuarie 1965.

Exponatul lunii: Pălăria şarpelui




Complexul Muzeal de Științele Naturii Ion Borcea 


Bacău 


1 - 31 octombrie 2017





Macrolepiota procera (Scop.) Singer 1948

Descriere

   Pălăria este iniţial globuloasă apoi larg convexă, în formă de umbrelă şi în final aplatizată, central mamelonată, de culoare brună, cu diametru de 10-30 cm, acoperită cu scvame de culoare brună. Piciorul este cilindric, cenuşiu, de 15-40 x 1-3 cm, fibros, fistulos, bulbos la bază, acoperit de scvame fine dispuse în zig-zag, de culoare brună, luând aspectul de piele de şarpe; prezintă un inel mare, mobil, gros. Lamele sunt dese, de culoare alb-crem. Carnea pălăriei este moale şi elastică, cu miros plăcut şi gust de miez de nucă.
   Habitat: creşte pe sol, izolată sau în grupuri, prin păduri, pajişti, locuri înierbate, de la câmpie la munte, din iulie până în octombrie.
Categoria sozologică: specie frecventă.
Categoria ecologică: saprofită.
Comestibilitate: excelentă, se consumă doar pălăria, deoarece piciorul este fibros.

Exponatul Lunii - Suport de ou – cocotieră




Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria 


1 - 31 octombrie 2017 





    Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită marţi, 3 octombrie a.c., ora 9:30, la deschiderea Exponatului Lunii Octombrie.
   Pentru perioada 1 – 31 octombrie 2017, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit ce face parte din patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman. Este vorba de un Suport de ou – cocotieră.
   Suportul de ou este o piesă de veselă utilizată pentru servirea ouălor fierte în coajă şi are forma unui pahar mic cu picior, diametrul cupei permiţând aşezarea unui ou. Cocotierele se folosesc la consumarea ouălor moi în coajă. Acestea se aduc pe tavă împreună cu farfurie suport şi linguriţă şi se aşează pe masă pe partea dreaptă a consumatorului cu linguriţa pe marginea farfuriei suport având căuşul în jos şi mânerul spre dreapta sprijinit de blatul mesei.
Suportul de ou ce face obiectul Exponatului Lunii datează de la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX. şi este confecţionat din alpaca argintată. Suportul are corpul adâncit cu picior redus. Bordurile sunt festonate în formă de coroană cu gravură florală. Piesa este marcată.

Visual Eclectic Show




Arta plastică contemporană românească 


Viorel Penișoară-Stegaru  


Galeria Cuțescu Stork, București 


1 octombrie - 10 noiembrie 2017






Ștafeta nevăzută




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale





Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 2. 11 ianuarie 1964.


Premieră: 6 martie 1964.







Cronică publicată în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1964.

Retrospectivă




Arta plastică contemporană românească 


Dan Platon 


Muzeul de Artă Ploiești 


4 octombrie 2017






Personaje care sfidează realitatea




Conferințele de joi 


Iris Spiridon 


Muzeul Municipiului București 


5 octombrie 2017


    Pornind de la ideea lui Oscar Wilde că arta imită viața mai mult decât viața imită arta, întâlnirea va avea în prim plan procesul construcției unor personaje din spectacole de teatru și influența lor asupra actorilor, cum au apărut în mintea regizorului, cum au intervenit apoi din artă în realitate. Cum ar fi sa te poți întâlni într-o zi cu personajul preferat în carne și oase? Cum poți să lucrezi cu un actor astfel încât el să devină cu adevărat personajul respectiv, depășind într-un fel granița cu realitatea? Cu ce personaj din literatură sau din dramaturgie am vrea să avem o relație dacă ar fi posibil? Cărui personaj i-am da un telefon daca ar răspunde? În paralel cu spectacolele, se vor pune în discuție și câțiva scriitori care au avut o relație cu personajele lor mai puternică decât cu oamenii din viața lor. Salinger, Daphne du Maurier, Oscar Wilde, Lewis Carroll. O încercare de a afla cum ajungi să inventezi un personaj după oamenii pe care îi întâlnești, cum îl modifici și despre cum ajungi să te întâlnești într-o zi în viața reală, atunci când te aștepți mai puțin, cu unul dintre personajele create de tine. Anti-mimesis este termenul folosit în legătură cu modul în care oamenii învață să se exprime și să își exteriorizeze gândurile prin acțiuni inspirate de artă. Astfel, arta ajunge o reflexie a imaginației noastre.
   Iris Spiridon a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția regie-teatru, licența ( 2008 ), masterat ( 2010 ), doctorat ( 2013 ), clasa prof. univ. dr. Alexa Visarion. A realizat diverse spectacole de teatru printre care: Piesa pentru frate și soră, Do You love me la Teatrul Național din București, Hedwig and the Angry Inch la Point sau Psycho, la Apollo 111. A scris scenarii de film (Luna Verde, Un prinț și jumătate) și a jucat în filmul Autoportretul unei fete cuminți regia Ana Lungu, producție Mandragora 2014.
Conferințele de joi sunt coordonate de Cătălin D. Constantin.
Foto: Adi Bulboaca, foto. Apollo 111.
Program 18:30 - 19:30.