Lansare de carte
Jonathan Safran Foer
Librăria Humanitas, Cișmigiu, București
14 iunie 2017
vineri, 9 iunie 2017
Poduri europene
Arta plastică contemporană
Muzeul de Artă Constanța
9 - 30 iunie 2017
Vineri, 9 iunie 2017, ora 17:00, vă invităm să onorați cu
prezența Dumneavoastră vernisajul Expozitiei Internaţionale de Artă Feminină
Contemporană, ediţia a XV-a, jubiliară.
Evenimentul va avea loc la Muzeul de Artă din Constanța (Bd.
Tomis nr. 82 - 84).
Prezintă Dr. Doina Păuleanu, critic de artă, director al
Muzeului de Artă Constanța.
Expoziția va rămâne deschisă în perioada 9 – 30 iunie 2017.
Iată care sunt artistele contemporane participante la ediţia
2017 a Atelierului Internațional de Creaţie Feminină Contemporană Poduri europene de la Eforie-Sud (27 mai - 11 iunie 2017) și care vor expune la
Constanța:
Beatrice Anghelache - pictură (Bruxelles, Belgia)
Adriana Ilin Tomici- pictură (Timişoara)
Linda Saskia Menczel - sculptură (Timişoara)
Adriana Lucaciu- pictură (Timişoara)
Dana Constantin - pictură (Timişoara)
Edith Torony - pictură (Timişoara)
Dana Mercea Miclăuș, pictura, Timișoara
Miriana Savova - pictură (Sofia, Bulgaria)
Mariana Bojan - pictură (Cluj)
Vera Dan - pictură (Cluj)
Lelia Rus Pîrvan - pictură (Constanța)
Eugenia Botezatu - pictură (Constanța)
Lena Kelekian - pictură (Beirut, Liban)
Marinela Măntescu - pictură (Bucureşti)
Carmen Poenaru - pictură (Bacău)
Rodica Xenia Constantin- pictură (Bucureşti) – Președinta
Asociaţiei Femeilor Creatoare în Arta Plastică din România, Coordonatoarea
Atelierelor Internaționale de Creaţie Feminină Contemporană PODURI EUROPENE
Descriptio Bessarabiae
Lansare de carte
Biblioteca Centrală Universitară Carol I, București
14 iunie 2017
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi are plăcerea să
vă invite la lansarea albumului cartografic Descriptio Bessarabiae,
organizată de Institutul Cultural Român miercuri, 14 iunie 2017, începând cu
ora 18:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I.
Atlasul Descriptio Bessarabiae este realizat în
două versiuni, română şi engleză, valorificând un număr de 120 de hărți ale Basarabiei, într-o concepție vizuală de excepție, piese rare aflate în
patrimoniul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, unul dintre puținele
muzee de gen din lume, și în colecțiile private ale autorilor.
Prezentarea hărților în structura albumului respectă
evoluția istorică a realizărilor cartografice referitoare la spațiul basarabean în aproape cinci secole de cartografie.
"Basarabia nu este un mit. Este o realitate. Apărută pe
hartă printr-un joc al istoriei, ea a dispărut printr-un concurs de împrejurări
la fel de neașteptat. Dar precum astronomii știu să vadă cometele numai de ei
cunoscute, știu să comenteze și să calculeze precis traiectorii numai de ei
bănuite, așa și istoricii ar trebui să însușească măiestria de a pune preț pe
cele mai insesizabile adevăruri". (din prefaţa Basarabia. Miza
geostrategică)
Ave Maria - Regina Peste Ingeri
Arta plastică contemporană românească
Lia-Maria Andreiță
Institutul Cultural Român, București
12 iunie 2017
Dragi prieteni, Muzeul Civilizației Gumelnița, în colaborare
cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și Institutul Cultural Român, vă
invită în data de 12 iunie 2017, ora 18:00, la expoziția de tapiserie Ave
Maria - Regina Peste Ingeri a artistei Lia-Maria Andreiță, organizată sub
egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Evenimentul va avea loc la sediul I.C.R București, Aleea
Alexandru, nr. 38, sector 1.
Vă așteptăm în număr cât mai mare!
drd. Theodor Zavalas
Manager Muzeul Civilizatiei Gumelnita Oltenita
0727.845.536 / 0242.511.174
O istorie (ne)uitată: Muzeul Curtea Veche
Muzeul Municipiului București
13 iunie - 20 august 2017
"Ca istoric și arheolog medievist afirm, după o viață de
cercetări, cu predilecție în București, că bulgărele de aur al Istoriei
Capitalei sălășluiește în centrul de început al cetăților, al târgului
comercial și meșteșugăresc, devenit oraș, a vieții ce a dăruit calitățile unei
reședințe voievodale transmisă întregului popor drept Capitală a României.” (Panait I. Panait)
Expoziția O istorie (ne)uitată: Muzeul Curtea Veche este
deschisă la Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București, în perioada 13 iunie –
20 august 2017.
Vernisajul va avea loc marți, 13 iunie 2017, ora 17:00, la
Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București (Bd. I.C. Brătianu nr. 2)
"La 27 aprilie 2017 s-au împlinit 45 de ani de la
deschiderea Muzeului Curtea Veche. Organizat în vestigiile Palatului Voievodal
din București, reședința oficială a domnitorilor Țării Românești, Muzeul Curtea
Veche prezintă mărturii istorice de maximă importanță pentru cunoașterea
istoriei Bucureștilor.
Înființarea muzeului a reprezentat încununarea muncii unei
echipe multidisciplinare, formată din arheologi, arhitecți și ingineri
constructori, care, în deceniile șase și șapte ale secolului trecut, au
contribuit la clarificarea unor momente controversate privind formarea târgului
Bucureștilor.
În anul 1953 se înființa Șantierul Arheologic București,
aflat sub coordonarea Academiei Române, care își propunea să clarifice
aspectele controversate ale istoriei Capitalei din cele mai vechi timpuri până
în perioada contemporană. Pentru cercetătorii interesați de întemeierea
târgului Bucureștilor și de localizarea cetății lui Vlad Țepeș, acest eveniment
a fost de bun augur, întrucât a fost începută o intensă campanie de cercetare
arheologică a colinelor Radu Vodă și Mihai Vodă, precum și a spațiului din
jurul Bisericii Curtea Veche.
Primele rezultate obținute în urma săpăturilor din
apropierea Bisericii Curtea Veche nu au întârziat să apară; s-au descoperit
vestigii din secolele XV-XVIII, care acopereau, așadar, o perioadă mare de
timp.
În paralel cu cercetarea teritoriului din apropierea
bisericii domnești ctitorită de către Mircea Ciobanul, s-au efectuat săpături
și pe străzile Franceză, Soarelui și Șepcari, ocazie cu care s-a descoperit un
lucru interesant, și anume că între pereții construcțiilor existente la acea dată
s-au identificat resturi de ziduri vechi. Acest fapt a deschis noi orizonturi
de cercetare pentru specialiști, a permis formularea mai multor ipoteze de
lucru și a impus totodată extinderea ariei de cercetare, ajungându-se astfel la
imobilele de pe străzile Franceză și Soarelui. Surpriza descoperită într-o
pivniță a unei clădiri situată pe strada Soarelui nr. 10 (acest imobil există
și astăzi, ca mărturie a acelor vremuri) a fost imensă: aici a fost identificat
un fragment din zidurile care alcătuiau subsolurile Palatului Voievodal din
vremea lui Mircea Ciobanul. Putem spune că în această pivniță s-a atins punctul
culminant al campaniei de cercetare începută în anul 1953 și tot de aici a
început procesul de identificare și scoatere la lumină a vestigiilor fortăreței
din secolul al XIVlea, a cetății lui Vlad Țepeș și a Palatului Voievodal. În
concordanță cu legislația din acea perioadă, s-a luat decizia demolării
construcțiilor ridicate peste acest tezaur valoros, iar proprietarii imobilelor
sacrificate au beneficiat de o justă despăgubire.
În condițiile în care teritoriul ocupat de Curtea Domnească
a fost eliberat, au ieșit la lumină și alte vestigii, precum o coloană de la
loggia din vremea lui Constantin Brâncoveanu, fragmente din zidurile care
alcătuiau Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul și culoarul care făcea legătura între
Biserica Curtea Veche și Palatul Voievodal.
Aceste descoperiri capitale pentru cunoașterea istoriei
Bucureștilor au fost valorificate din punct de vedere muzeistic prin
înființarea Muzeului Curtea Veche.
O mențiune specială și un omagiu trebuie aduse colectivului
științific, alcătuit din Panait I. Panait, Aristide Ștefănescu, Dinu V.
Rosetti, Gheorghe Astancăi, Mihai Sânpetru, Letiția Ionescu- Lăzărescu și
Constantin Căzănișteanu, care a condus cercetările arheologice de la Curtea
Veche și a redat Capitalei o parte însemnată a patrimoniului său.” (Gabriel Stelian Constantin).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)