joi, 16 februarie 2017
Moromeții în imagini
România de-altădată
Siliștea - Gumești
Monumentul eroilor din centrul satului
(cu Magazinul Sătesc în fundal - n.a.)
Una din(tre) bisericile satului frecventată de Caterina Moromete.
Școala în care a învățat Nicolae Moromete.
Așa arăta casa Guichii.
De asemenea casa lui Birică.
Gura satului dinspre Balaci.
Zdroncan - fiul lui Traian Pisică.
Acum lucrează la Consiliul popular comunal.
Preda Oprescu - fostul notar al primăriei - actualmente pensionar.
Catrina Moromete la 85 de ani - soția lui Ilie Moromete.
Catrina Moromete împreună cu fiica ei, Ilinca, în casa fetei.
Ilinca Moromete, actualmente Ilinca Baltac, în pridvorul casei.
Foto-reportaj publicat în Revista Sînziana -
Revistă școlară și de încercări literare -
Liceul Zinca Golescu, Pitești.
Nr. 13 - 14, ianuarie 1972.
***
Fotografiile nu sunt grozave, condițiile de editare fiind modeste.
Cred că a meritat totuși efortul punerii în această pagină,
măcar ca repere și valoarea documentară.
Mihai Ursachi '76
Casa de Cultură Mihai Ursachi
Iași
17 februarie 2017
Casa de Cultură Mihai Ursachi a Municipiului
Iași vă invită să participați la evenimentul Mihai Ursachi '76 ce
va avea loc la data de 17 februarie 2017, ora 13:00, sala Diotima.
Vor participa prof.univ. dr. Ana Cojan, scriitorii Daniel
Corbu, Livia Iacob, Ioan Holban, Nicolae Panaite, Constantin Simirad, Cassian
Maria Spiridon, Horia Zilieru.
Va avea loc spectacolul de teatru Magistrul și
exopziția de pictură și grafică dedicată lui Mihai Ursachi.
Vă așteptăm!
Cinci ani de cercetări sistematice la Tărtăria-Gura Luncii
Muzeul de Istorie a Județului Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
21 februarie 2017
Cinci ani de cercetări sistematice la Tărtăria-Gura Luncii – o expoziţie temporară dedicată importantului sit arheologic Tărtăria
Expoziţia este organizată de Consiliul Județean Alba, Muzeul
Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, pe de o parte,
şi de Consiliul Județean Vâlcea, Muzeul Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea,
pe de altă parte. Vernisajul ei va avea loc marţi,
21 februarie 2017, ora 15:00,
la Muzeul de Istorie a Judeţului Vâlcea.
Situl de la Tărtăria este asociat cu celebrele şi
controversatele tăbliţe descoperite de Nicolae Vlassa în 1961. Începând cu anul
2010, săpăturile arheologice au fost reluate de un colectiv de arheologi de sub
coordonarea ştiinţifică a cercetătorului Sabin Adrian Luca. "De fapt, ţinta
şantierului e să demonstrăm locul şi apartenenţa culturală a acestei
descoperiri fenomenale anterioare (tăbliţele de la Tărtăria – n.n.)”, spunea
atunci arheologul prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca.
Conform directorului Muzeului Naţional al Unirii din Alba
Iulia, arheologul Gabriel Rustoiu, “situl de la Tărtăria este unul din cele mai
importante situri arheologice, neolitice, din România. Din păcate, cercetările
au fost destul de sumare. Avem o primă fază a cercetărilor în 1961, când au
apărut și celebrele tăblițe de lut, apoi o campanie în 1989. În ultimii cinci
ani, cu sprijinul Consiliului Județean Alba, care a alocat bani pentru
achiziționarea sitului, și cu un colectiv vast, compus din arheologi de la
Muzeul Național Brukenthal, Universitatea Lucian Blaga Sibiu și Muzeul Național
al Unirii din Alba Iulia, am reușit să întreprindem cercetări”. De asemenea,
importanţa sitului de la Tărtăria este unanim recunoscută şi de alţi
specialişti ai problemelor neoliticului, români şi străini deopotrivă.
Expoziţia va prezenta peste 150 de artefacte neolitice ce
ilustrează aspecte din viaţa de zi cu zi (ceramică, obiecte din silex, obsidian
şi os) dar, mai ales, viaţa spirituală a comunităţilor ce au locuit acum 6000
mii de ani situl respectiv.
În 2014 a fost descoperită o nouă tăbliță din lut, care
prezenta “semne sacre”și care se află în prezent în patrimoniul Muzeului
Naţional al Unirii din Alba Iulia. În afara celor trei plăcuțe descoperite în
1961, aceasta este singura tăbliță care a mai fost găsită în situl neolitic de
la Tărtăria, chiar dacă mai recentă cu o mie de ani.
Tot o piesă extraordinară este şi o reprezentare a perechii
umane, femeia și bărbatul, piesă singulară până în momentul de față pentru zona
Transilvaniei.
Spre dezamăgirea multor nespecialişti care consideră şi acum
tăbliţele de la Tărtăria drept cea mai veche formă de scriere de pe teritoriul
României, trebuie subliniat faptul că specialiştii consideră respectivele
pictograme drept “semne şi simboluri magice” deoarece nu există suficiente
argumente pentru a fi considerate un alfabet. De altfel, semne şi simboluri
magice apar şi în mileniile următoare, pe artefacte din arealul altor civilizaţii,
în complexe şi pe obiecte legate clar de viaţa spirituală a respectivelor
comunităţi.
Universul culorilor
Arta plastică contemporană românească
Pădurean Liviu
Casa Municipală de Cultură Zalău
23 februarie - 10 martie 2017
miercuri, 15 februarie 2017
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



























