luni, 26 octombrie 2015

Saptamana Culturii Poloneze




Biblioteca Metropolitana


Bucuresti


2 - 6 noiembrie 2015





Program

Luni, 2 noiembrie

14.00 – 14.30  Vernisajul expoziţiei pentru copii Faună, Floră și Pirați.
   Spiritul ilustraţiei poloneze va fi prezent prin cele 36 lucrări realizate de 36 ilustratori polonezi, inspirate din basme și povești pentru copii, creații din anii ’50 și ’60, perioada de aur a ilustrațiilor.
   Copiii sunt invitaţi, alături de părinţi, să extragă răvaşe din „Regele Mateias Întâiul” de Janusz Korczak.

14.30-18.00  Turneul jocului Stai la coadă pentru copiii de la 9 ani.... în sus!

18.00 – 19.15  Recital de pian Nicoleta Luca. Chopin și contemporanii lui
    Pianista Nicoleta Luca este absolventă a Academiei de Muzică din Iaşi, avându-i ca profesori pe Ioan Welt şi Mircea Dan Răducanu şi pe Gabriel Amiraş, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A participat la cursurile de măiestrie ale pianistului german Wolfang Wagenhauser, în 1993, mai întâi la Bucureşti, iar apoi la Aurich, în Germania. De asemenea, s-a perfecţionat cu pianistul britanic Martin Hughes, profesor la Universitat der Kunste din Berlin.
    Ca solistă sau în cadrul unor formaţii camerale a fost invitată să concerteze în străinătate în SUA, la New York, la Carnegie Hall (Sala Isac Stern) , Chicago (Chicago Historical Society), Detroit, în Canada (la Otawa), dar şi în Australia. În Germania (la Berlin la Philarmonie Kamermusiksaal şi la Munchen), în Italia (la Roma, în Piaza di Populi şi la Academia di Romania), în Israel (la Tel Aviv, Haifa şi Ierusalim) , în Cehia (la Sala Congreselor din Praga), în Bulgaria (ca solistă alături de Filarmonica din Vidin), Republica Moldova (recitaluri de pian solo la Conservatorul din Chişinău). În domeniul muzicii de cameră a obţinut Premiul pentru colaborare pianistică la Concursul George Dima de la Cluj , Premiul pentru acompaniament pianistic acordat de Uniunea Criticilor, Redactorilor si Realizatorilor Muzicali la Concursul Mihail Jora şi Premiul Bianca (la concursul Mihail Jora), precum şi Premiul "Doina Micu" (la Concursul Ionel Perlea). În 2005 a obţinut Premiul pentru acompaniament pianistic Lissete Georgescu la Concursul Mihail Jora.
    Pianista Nicoleta Luca va prezenta un program alcătuit de compoziții ale lui Frederic Chopin, precum și ale altor compozitori din epoca romantică: Robert Schumann, Serghei Rahmaninov și Maurice Ravel.

Chopin - Două Studii op. 10 nr. 3 'Tristesse" si nr. 9
Chopin - Două Studii op. 25 nr.1 'Eolian Harp" si nr. 5 "Wrong Note"
Chopin - Nocturna op. 9 nr 2
Chopin - Două Mazurci op 7 nr.1 si 2
Chopin - Poloneză în do minor op 40. nr.2
Chopin - Vals op. 64 nr. 2

Pauză
Schumann - Fantezia in Do Major op.17
Rachmaninov- Două Preludii ; op 32 .nr 12 şi op 23.nr.5
Ravel - Alborada de graciozo

19.10 – 20.00
Proiecţie de film

Jucării/ Zabawki
Polonia, 2011, 52 min.
Regia şi scenariul: Andrzej Wolski

    Filmul surprinde imaginile copilăriei secolului trecut, despre care am auzit povestindu-se odinioară de bunici şi părinţi. Vom retrăi povestea jucăriilor prin amintirile copiilor de acum 30-40 de ani până în anii 80. Pe atunci, creativitatea era bunul cel mai de preţ în orice joacă, copiii imitând în distracţia lor experienţele trăite pe parcursul regimului, spre disperarea şi teama părinţilor. Sunt experienţe trăite în Polonia, însă documentarul oglindeşte cu fidelitate şi realitatea românească a acelor vremuri.

Marţi, 3 noiembrie

19.00 – 20.00
   Lectură de seară cu Diana Iepure din reportajul Borş ucrainean de Piotr Pogorzelski
Cartea este o sursă valoroasă de informaţii cu privire la poporul ucrainean şi la mentalitatea oamenilor care-şi duc viata într-un spaţiu situat între Uniunea Europeană şi Rusia. O mare parte a ţării a protestat împotriva deciziei lui Ianukovici. Capitolele cărţii – Locuitorii, Limba si cultura, Religie ş.a. – dezvăluie date surprinzător de interesante despre poporul vecin.

20.00 – 20.45
Film documentar Beats of Freedom (Polonia, 2010, 72 min)
Regia, scenariul: Wojciech Słota, Leszek Gnoiński
   Beats of Freedom spune povestea muzicii rock din perioada comunistă a Republicii Polonia, prezentată din perspectiva ziaristului englez de origine poloneză, Chris Salewicz. Este un film despre sound-ul care a oferit oamenilor o doză de libertate, unul dintre puţinele aspecte ale vieţii de zi cu zi care a oferit un prilej de respiro într-o lume plină de constrângeri şi interdicţii.

Miercuri, 4 noiembrie

19.00 – 20.00
   Lectură de seară cu Zoltan Butuc din Casa de zi, casa de noapte de Olga Tokarczuk.
Nowa Ruda este un mic oraş din Silezia, o regiune care a fost parte din Polonia, Germania şi fosta Cehoslovacie. Când naratoarea se mută acolo, ea descoperă că totul şi fiecare om are câte-o poveste. Cu ajutorul Martei, vecina sa enigmatică, povestitoarea adună aceste istorii, trasând evenimentele comunei de la întemeiere la vieţile sfinţilor săi, până la un bărbat ce declanşează tensiuni când moare pe graniţă. Iese la iveală mesajul că istoria – nu contează cât de umilă – este infinită: săpând la rădăcinile unei case ori cutărei vieţi, putem vedea legăturile, nu doar cu propriul sine şi visele fiecăruia, ci cu întregul univers.

20.00-20.20
  Film documentar Varşovia bea cafea, de Patryk Bugajski, documentar, Polonia, 2015, 25'
Scurtmetrajul Varșovia bea cafea este unul dintre episoadele serialului de documentare „
Wawangarda realizat de artistul polonez Patryk Bugajski. Wawangarda își dorește să prezinte fenomene și inițiative cândva marginale, dar care astăzi s-au integrat foarte bine în tendințele vieții urbane actuale. Serialul este împărțit pe sezoane tematice și expune părerile locuitorilor Varșoviei asupra unor domenii atât de prezente în viața lor de zi cu zi – mâncarea, sportul, moda, arta, cultura, divertismentul, știința. Varșovia bea cafea face parte din primul sezon dedicat obiceiurilor culinare ale varșovienilor și vorbește despre cultul cafelei în Varșovia, despre cât de dinamice au devenit cafenelele după ce acum 5-7 ani acest fenomen era aproape inexistent în oraș.

Joi, 5 noiembrie
19.00 – 20.00
     Lectură de seară cu Cristina Nemerovschi din romanul Ultima dorinţă de Andrzej Sapkowski .
     Geralt, vânătorul cu păr alb şi ochi pătrunzători, are puteri magice, elixire fermecate şi gânduri necurate. Vânătorul este... un luptător periculos şi un asasin fără milă. Iar victimele sunt alese pe sprânceană.
Şi un detaliu în plus, jocurile video Witcher au fost inspirate de acest roman.


20.00-21.10
Proiecţie de film
Art of Freedom / Sztuka wolności
Polonia, 2011, 70 min.
Regia şi scenariul: Wojciech Słota, Marek Kłosowicz

   Art of Freedom prezintă fenomenul alpinismului polonez în anii ’70 şi ’80, când socialismul realist atinsese apogeul în Polonia. În ciuda situaţiei economice dificile din ţară, polonezii organizau expediţii costisitoare în Munţii Himalaya, devenind unii dintre cei mai apreciaţi alpinişti din lume. Felul în care privaţiunile zilnice ale polonezilor au influenţat încrederea lor în sine şi diferenţa dintre echipele din Polonia şi cele din alte ţări sunt câteva dintre temele abordate în film.

Vineri, 6 noiembrie

19.00 – 20.00 Proiecţie de film Emigranţii
    Ascunși în spatele unor inițiale, doi bărbați, emigrantul politic AA și migrantul economic XX, se înfruntă într-un subsol în Emigranții, piesa lui Sławomir Mrożek de la a cărui naștere, pe 29 iunie 1930, aniversăm 85 de ani. Această montare, în regia TV a lui Andrei Măgălie, a pornit ca un pariu reușit, o propunere de teatru independent a unui trio de tineri artiști ai teatrului – doi actori, Lari Giorgescu și Silvian Vâlcu, și un scenograf, Vladimir Turturică.

20.00 – 21.05
Proiecţie de film
Moda politică / Political dress
Polonia, 2011, 63 min.
Regia: Judyta Fibiger
Scenariul: Judyta Fibiger, Ewa Olbrychska

   Documentarul relatează poveştile celor identificaţi ca "saboteuri” ideologici de către autorităţi, urmărind evoluţia modei din anii în care şosetele colorate atrăgeau observaţii din partea autorităţilor, la fascinaţia faţă de moda pariziană a anilor '60, copiii teribili ai anilor '70 şi stilul punk rock al perioadei marţiale.

Restaurarea patrimoniului – Identitate culturală, 1975-2015




Muzeul Olteniei


Craiova


27 - 29 octombrie 2015




    Muzeului Olteniei Craiova, prin Laboratorul de Restaurare și Conservare, în parteneriat cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) şi Comitetul Naţional Român al ICOM (The International Council of Museum), având sprijinul Consiliului Județean Dolj, organizează în data de 27 octombrie 2015, ora 11:00, la sediul Secţiei de Istorie-Arheologie, din str. Madona Dudu nr. 14, deschiderea oficială a manifestării culturale Restaurarea patrimoniului – Identitate culturală, 1975-2015, eveniment major dedicat aniversării a 40 de ani de activitate neîntreruptă a structurii locale şi a laboratoarelor zonale din România, înfiinţate în anul 1975, prin Legea nr. 63/30 octombrie 1974.
    La Craiova se va reuni astfel, elita restauratorilor şi conservatorilor, din ţară şi străinătate, peste 100 de specialiști în domeniu, interesaţi în promovarea unor modele eficiente de parteneriat în scopul valorificării superioare a rezultatelor cercetărilor specifice, dobândirea de noi competenţe şi abilităţi profesionale în rândul celor ce compun această breaslă.
    O asemenea formulă de exprimare culturală complexă determină angajarea specialiştilor Laboratorului de Restaurare şi Conservare Craiova în realizarea şi vernisarea a trei expoziţii temporare, cu peste 200 de obiecte de patrimoniu, din peste 20 de muzee, reunite muzeologic sub următoarele titulaturi: Tandreţea porţelanului, Atitudini şi Salonul Naţional de Restaurare, conferind o valorificare patrimonială deosebită prin expresivitate.


    Expoziţia Tandreţea porţelanului, realizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Muzeul Naţional Peleş şi Muzeul de Artă Craiova, transgresează limitele perspectivelor şi percepţiilor specialiştilor în restaurare şi conservare, fiind realizată tocmai pentru a satisface gustul de frumos deopotrivă al publicului avizat cât şi al vizitatorilor de toate vârstele, constituind o incursiune în mediul valoric al obiectelor de artă decorativă.
Varietatea tematică, diversitatea cromatică de la albastrul cobalt la auriul regal, griul argintat al artefactelor porţelanate, prezentate în cadrul expoziţiei, constituie mărturii ale vieţii regale de la Peleş şi din mediul cultural transilvănean, unde cuplurile regale, baronii şi invitaţii lor serveau masa dintr-o serie de piese de o rară fineţe, adevărate opere de artă, executate în ateliere de prestigiu: germane, franceze si italiene. Vasele prezentate la Craiova sunt de o eleganţă sobră şi o distincţie aparte.
    Modalităţile interactive uzitate în prezentarea obiectelor de porţelan cu expuneri de genuri şi stiluri cromatice, ne introduc în atmosfera unui mic muzeu al porţelanului, tocmai pentru a ilustra valoarea acestor obiecte, în toată dinamica lor istorică, şi valorică (patrimonial vorbind).


    În cadrul expoziţiei de artă decorativă Atitudini, realizată în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Sibiu, craiovenii vor putea admira lucrări de artă plastică contemporană, realizată de artişti din zona Sibiului, ce combină, într-un mod complex şi inedit, domenii variate specifice picturii, graficii, sculpturii, un mixaj complex de sticlă, metal, textile, piele, lemn, pictură, portrete.


    Salonul Naţional de Restaurare şi Conservare aduce în faţa publicului şi comunităţii ştiinţifice nu doar cele mai valoroase piese din patrimoniul cultural românesc mobil, restaurate în perioada 2014-2015, ci şi cele mai noi tehnici şi materiale pentruinvestigare/conservare/
restaurare. Manifestarea, ce implică o mare responsabilitate ştiinţifică, va cuprinde în prima etapă, o sesiune “e-postere” , de prezentare a celor unsprezece Laboratoare Zonale de Restaurare şi Conservare din ţară, în cadrul căreia vor fi decernate diplome şi trofee omagiale.
    A doua etapă a evenimentului va fi axată pe derularea Conferinţei Proiecte internaţionale de restaurare şi conservare, în care reprezentanţii din străinătate vor realiza prezentări specifice, oferind specialiştilor români oportunitatea de a fi la curent cu cele mai noi studii privind aparatura de performanţă specifică procesului tehnologic de restaurare şi conservare, precum şi utilizarea în restaurare a celor mai noi tehnologii informaţional-comunicaţionale.
    De asemenea, în cadrul Salonului Naţional de Restaurare şi Conservare va avea loc o “Masă rotundă” – Institutul de Restaurare din Valencia – 10 ani de la înfiinţare/Laboratorul de Restaurare şi Conservare al Muzeului Olteniei Craiova – 40 de ani de la înfiinţare, în cadrul căreia se va realiza o prezentare “în oglindă” a particularităţilor celor două entităţi.
     Ca şi în anii trecuţi, Muzeul Olteniei va oferi specialiştilor participanţi premii în semn de recunoaştere a competenţelor şi abilităţilor profesionale, piesele de patrimoniu expuse urmând a fi jurizate de specialişti consacraţi în domeniu.
    Urmare a acestei acţiuni va fi editat volumul Restaurarea patrimoniului – Identitate culturală, 1975-2015 ce va reuni lucrările susţinute de către specialişti, un album omagial Laboratorul de Restaurare şi Conservare al Muzeului Olteniei Craiova – 40 de ani de la înfiinţare şi catalogul Salonului Naţional de Restaurare 2015.
    Laboratorul de Restaurare şi Conservare, din cadrul Muzeului Olteniei Craiova, cuprinde următoarele secţii: investigaţii fizico-chimice, restaurare ceramică – sticlă-porţelan, metale, textile, carte veche şi document, şi îşi desfăşoară activitatea cu un număr de 14 specialişti dintre care 12 acreditaţi ca experţi în restaurare.
    Valoarea şi eficienţa activităţii desfăşurate în cadrul Laboratorului de Restaurare şi Conservare s-a concretizat în miile de obiecte de patrimoniu cultural naţional, aparţinând instituţiilor muzeale, religioase şi culturale, din ţară, salvate de la distrugere, dintre care amintim: Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul de Artă Craiova, Filiala Academiei Române din Craiova, Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Aman Craiova, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Braşov, Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul Judeţean de Artă şi Istorie Gorj, Muzeul Orăşenesc Corabia, Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul de Istorie Miercurea-Ciuc, muzeele săteşti din Celaru, Padea, Cernăteşti etc.
    Valoarea specialiştilor Laboratorului de Restaurare şi Conservare, din cadrul Muzeului Olteniei Craiova, a determinat ca acesta să fie acreditat pentru a asigura stagiul de practică al restauratorilor debutanţi din reţeaua Ministerului Culturii, proiect ce are ca obiect formarea profesională a specialiştilor investigatori, restauratori şi conservatori, valorificarea patrimoniului cultural naţional, conştientizarea, cunoaşterea şi evidenţierea specificităţii domeniului restaurării şi conservării.

Aventurile hingherului în Balkanya




Lansare de carte


Mihai Mănuțiu


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București


26 octombrie 2015





    Vă invităm diseară, de la ora 19.00, în Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea cărţii Aventurile hingherului în Balkanya de Mihai Măniuțiu, recent apărută la Editura Humanitas.
    La eveniment vor vorbi, alături de autor, criticul literar Dan C. Mihăilescu, criticul de teatru Marina Constantinescu şi directorul general al Editurii Humanitas, Lidia Bodea.

duminică, 25 octombrie 2015

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu




Lansare de carte


Silviu Sana, Tiberiu Ciorba


Primaria Oradea


26 octombrie 2015






   Luni, 26 octombrie 2015, ora 17:00, în Sala Mare a Primăriei Oradea, va avea loc lansarea cartii Episcopul Valeriu Traian Frenţiu. Scrisori pastorale, circulare şi discursuri oficiale (1913-1948), autori Silviu Sana, Tiberiu Ciorba.
   Valeriu Traian Frenţiu s-a născut 25 aprilie 1875 în Reşiţa, tătăl său fiind preot.
Este numit episop greco-catolic de Lugoj în anul 1912, iar din 1922 va ocupa scaunul episcopal al Oradiei Mari.
    În perioada celui de-al Doilea Război Mondial s-a mutat la reşedinţa din Beiuş, iar după întoarcerea sa în Oradea, în anul 1947, începe rezistenţa sa împotriva prigoanei cultului greco-catolic.
    În noaptea de 28-29 octombrie 1948, în jurul orei 1.00 noaptea, este trezit din somn de oamenii Siguranţei şi poftit la Bucureşti. De aici, alături de episcopii greco-catolici sunt urcaţi într-o dubă şi puşi sub pază militarizată la Dragoslavele. Apoi, vor fi duşi, la 26 februarie 1949, la Mănăstirea Căldăruşani.
    Pe 25 mai 1959 sunt cu toţii transportaţi la Sighet. Vor fi dezbrăcaţi de hainele preoţeşti şi siliţi să se îmbrace zeghe. Aici nu li se va mai permite să celebreze Sfânta Liturghie.
Cum nu putea suporta ciorba de fasole, i se permite să primească o ciorbă de legume "numai de mărturie”. Însă gardienii uitau să-i aducă această ciorbă, râmânând fără mâncare de 18 ori.
În anul 1952, episcopul va avea 77 de ani, fiind cel mai învârstă dintre episopi. Cu toate acestea, grav bolnav, suferind de inimă, este pus de gardieni să plivească iarba, să măture şi să taie lemne.
    I se umflă mâinile şi picioarele, apoi umflătura ajunge până la brâu. Va pleca la domnul pe 11 iulie 1952, fiind înmomântat, fără cruce, într-o groapă comună, în Cimitirul săracilor din Sighet.

Pe simezele valcene




Arta plastica contemporana romaneasca


Sorin Dumitrescu Mihaesti


Galeria de Arta Artex, Ramnicu Valcea


30 octombrie 2015








Rusalka




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Opera de Stat, Teatrul de Operă și Balet al R. P. R., București 


Colecții și Colecționari


Înscrisuri de toate felurile



Broșură-program, Opera de Stat, București.
Stagiunea 1952 - 1953.
Peste câțiva ani (1955), după cum se observă, denumirea instituției este schimbată.
Text identic cu cel din programul de mai jos
(intrat în colecție și scanat mai intâi).
În continuare vă voi prezenta doar imaginile, diferite sau modificate.
De notat că acest program conține și textul operei. 







Morarul - Nicolae Secăreanu - Arist emerit al R.P.R.
Natașa - Ana Tălmăceanu - Artistă emerită a R.P.R.
Act. I  



Cneaghina - Zenaida Palli, Artistă emerită a R.P.R.
Olga - Cornelia Gavrilescu, Artistă emerită a R.P.R.





Scenă din actul I.




Scenă din actul III. Cornelia Gavrilescu, artistă emerită a R.P.R.,
laureată a Premiului de Stat și Iulia Buciuceanu.



Scena vînătorilor din actul III, în rolul morarului N. Secăreanu,
artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat.


Dans țigănesc (actul II), solist Gabriel Popescu, laureat al
celui de al IV-lea festival al tineretului dela București.


Scenă din actul II.


Articol publicat în Revista Teatru și Muzică, Nr. 9. Septembrie 1954.


Programul de sală al spectacolului (aflat la a 100-a reprezentație)
de pe 14 noiembrie 1955.


Broșură-program, Teareul de Operă și Balet al R. P. R., București.
Stagiunea 1955 - 1956.

































Iulia Baicu-Buciuceanu (Cneagina) și Cornelia Gavrilescu (Olga).


Mihail Știrbei (Cneazul) și Ioana Nicola (Natașa).


M. Secăreanu (Morarul) și M. Știrbei (Cneazul).


Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 4. 1 noiembrie 1956.