Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti
Bucuresti
21 - 24 februarie 2015
Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti vă invită, în
perioada 21 – 24 februarie 2015 ,să
sărbătorim împreună Dragobetele – Ziua îndrăgostiţilor la români, eveniment ce
face parte din proiectul cultural
Anotimpuri la Muzeul Satului: Primăvara. Sărbătorile Tinereţii.
Dragobetele, numit şi Cap de primăvară, Cap de vară, fiul
babei Dochia, cumnat cu Lăzărică, Sânt Ion de primăvară, Ioan Dragobete,
Drăgostitele, Năvalnicul, Dragomir, Dragomiru-Florea sau logodnicul păsărilor
se sărbătorea în satele româneşti în
date ce diferă de la o zonă etnografică
la alta - 24 şi 28 februarie, 1, 3 şi 25
martie şi marca începutul anului
agricol.
Figură pozitivă, simbol al primăverii , patron al dragostei
şi al bunei dispoziţii în tradiţia populară românescă şi identificat cu zeii antici ai iubirii, Dragobetele este un tânar frumos şi puternic,
un zburător ce se arată în visele celor
îndrăgostiţi la început de primăvară.
Dragobetele
este ziua constituirii perechilor, sărbătoarea dragostei şi a fertilităţii atât
la animale cât şi la oameni. Se spune că acum ursul iese din bârlog şi îşi
caută perechea, păsările încep să-şi construiască cuiburile şi asemeni lor,
fetele şi flăcăii se îndrăgostesc.
În unele
zone, în prima zi a lunii Martie, fetele şi femeile tinere strângeau apă din ultima zăpadă a iernii, numită şi
zăpada zânelor ca să se spele tot anul pentru a fi frumoase şi drăgăstoase, dar
şi cu cu apa de pe florile de fragi , ca să fie plăcute şi văzute când merg
la petreceri şi joc peste an – “Floare
de fragă/ Din luna lui Martie/ La toată lumea să fiu dragă/ Urâciunile să le
despart”.
Cete de
fete şi flăcăi, chiuind şi hăulind se adunau la pădure pentru a culege primele
flori ale primăverii ce erau păstrate la icoane până la Sânziene şi folosite în
farmece de dragoste. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, în jurul cărora tinerii stăteau şi vorbeau.
La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând urmărite de câte un băiat
îndrăgostit, obicei numit zburătorit. Dacă vreo fata era prinsă, iar băiatul era îndrăgit acesta era sărutat în văzul tuturor, de unde şi expresia
Dragobetele sărută fetele!. Sărutul simboliza logodna celor doi, Dragobetele
fiind un prilej prin care cei doi îşi
afişau dragostea în faţa comunităţii.
Pentru
bunul mers al vieţii şi al treburilor exista credinţa ca în acestă zi
tinerii trebuie să glumească şi să
respecte sărbătoarea, pentru a fi îndrăgostiţi tot anul.
În această
zi, nu se cosea , nu se lucra la câmp şi se făcea curăţenie generală în casă,
pentru ca tot ce urma să fie cu spor. Oamenii mai în vârstă trebuiau să aibă
grijă de toate animalele din ogradă care nu se sacrificau în acestă zi pentru
că, astfel, s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Sărbătoarea era ţinută ca să
le meargă bine: păsările să se înmulţească, să fie sănătoase şi să aducă folos.
Dragobetele este cel ce îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.
De
Dragobete, pe 24 februarie este şi marea sărbătoare a calendarului creştin -
Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul.
Programul
manifestării cuprinde: expoziţia de fotografie Dragobetele sărută fetele!,
aflată la a patra sa ediţie şi deschisă publicului în Sala Gheorghe Focşa;
prezentări de costume, spectacole de cântece şi dansuri ; ateliere de creaţie
pentru copii; concursuri cu premii.
Veniţi să
vă întâlniţi cu meşterii populari în târg, să vă îndulciţi cu turtă dulce şi
plăcinte şi să cumpăraţi cele mai frumoase mărţişoare!
Veniţi la Muzeul Satului să sărbătorim cu bucurie
Dragobetele, Ziua românească a
îndrăgostiţilor!
