duminică, 1 februarie 2015

Dor de primăvară




Arta plastica contemporana romaneasca


Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, Deva


2 februarie 2015






Comunicat

    Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeţean Hunedoara, organizează luni, 2 februarie 2015, vernisajul expoziţiei de pictură intitulată Dor de primăvară.     
    Evenimentul va avea loc începând cu ora 11.00 în spaţiile special destinate artelor vizuale de la etajul I al Palatului Magna Curia.
    Manifestarea, după cum precizează curatorul expoziției, Camelia Gabor, vine în întâmpinarea iubitorilor de artă cu o temă foarte îndrăgită de artiști de-a lungul timpului, florile, pictate fie cu un realism surprinzător, fie mai discret, prin pete de culoare. Dialogul dintre frumusețea naturală și particularitatea asimilării sale de către artiști, oglindește diversitatea stilistică unificată tematic în cadrul expoziției propuse, care reunește aproximativ 30 de tablouri din cadrul colecției de artă aflată în patrimoniul MCDR Deva.
    Varietatea tehnicilor folosite, viziunea fiecărui artist asupra naturii în general și asupra florilor în special, precum și modul diferit de a nuanța culorile, nu fac altceva decât să apropie artiștii prezenți pe simeze, dintre care îi amintim pe Ion Sima, Nicolae Irimie, Constantin Dipșe, Alma Redlinger, Dumitru Gheață, Aurel Nedel, Ion Sălișteanu, Gheorghe Pogan, Vasile Grigore, Ileana Răulescu, Doina Ionescu sau Francisc Bartok.
Biroul de Relaţii cu Publicul

La ceas aniversar




Liviu Ioan Stoiciu 65


Centrul Cultural Florica Cristoforeanu, Ramnicu Sarat


14 februarie 2015




***Constantin Marafet

Actele domniei lui Şerban Cantacuzino aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti




Lansare de carte


Grina Mihaela Rafailă


Hanul Manuc, București


5 februarie 2015





    Prezentul volum Actele domniei lui Şerban Cantacuzino aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, autor Grina Mihaela Rafailă, se referă la documentele emise în răstimpul celor aproape 10 ani de şedere în tronul muntean a domnului cantacuzin, înscrisuri în număr de 188, originale şi copii.
    Domnul Şerban Cantacuzino, conducător al Munteniei între 6/16 ian. 1679/29 oct./8 nov. 1688, era un demn urmaş al unei ilustre familii de origine bizantină, fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino și al Elinei, fiica domnului Radu Șerban, dar și frate al marelui cărturar din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, stolnicul Constantin Cantacuzino.
    Ediţia conţine cu precădere zapise, adică acte de vânzare-cumpărare, la care se adaugă cărți de judecată și de hotărnicii ale ispravnicilor scaunului Bucureștilor sau ale marilor boieri, o diată (testament) și altele. Dintre documentele existente în patrimoniu arhivistic al instituţiei muzeale deţinătoare doar 17 acte sunt emise de către autoritatea domnească, din care doar 4 înscrisuri sunt autentificate cu semnătura autografă a primului om în stat dar și cu sigiliul domnesc imprimat în ceară roșie și timbrat.
    Însuși Domnul apare atât în calitate de reprezentant al puterii centrale cât şi de cumpărător a unor moșii sau a unui vad de moară aflat în apa Dâmboviței, din j. Ilfov. Sunt menţionaţi și alți membri ai familiei, ca de pildă, "Doamna”, în calitate de vară a jupânesei Anca, apoi fratele Mihai Cantacuzino mare spătar şi nepotul Șerban, fiul răposatului său frate, Drăghici Cantacuzino. Mai apare în actele din perioada acestei domnii şi nepotul de soră, viitorul său succesor în scaunul Ţării Româneşti, Constantin Vodă Brâncoveanu, în calitate de ispravnic al orașului București, pe când ocupa demnitatea de mare logofăt.
    Stema Țării Românești este prezentă în frontispiciul a două documente. O primă reprezentare este aceea a acvilei cruciate simple, înconjurată de o cunună, și cea de a doua când acvilei i se adaugă cunoscuta acvila bicefală, încoronată, care ține în ghiare sceptrul și sabia, totul fiind înconjurat de o cunună de laur, ornamentat cu soluție de aur, ca semn al descendenței bizantine.
    Lansarea cărţii va avea loc joi, 5 februarie 2015, la ora 19:00 la Hanul Manuc în sala Şerban Cantacuzino.
***Muzeul Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu

sâmbătă, 31 ianuarie 2015

Smigelschi si Catedrala




Arta plastică contemporană românească


Octavian Smigelschi


Biblioteca Județeană ASTRA, Sibiu


28 ianuarie - 20 februarie 2015





    Expoziţia reuneşte cartoanele realizate în anul 1903 de pictorul sibian Octavian Smigelschi pentru Catedrala Mitropolitană din Sibiu, documente originale semnate de pictor, mitropolitul Ioan Meţianu şi Elie Miron Cristea, fotografii de epocă inedite, cărţi publicate în decursul vremii despre Catedrala sibiană. Vor fi expuse și câteva costume populare din colecţia etnografică Marius Matei din Timişoara.
    În cadrul vernisajului va fi lansată  cartea curatorului expoziţiei Chituţă Alexandru Constantin, Smigelschi şi Catedrala, în documente inedite din arhiva Mitropoliei Ardealului, Ed. Astra Museum, Sibiu, 2014 şi primul album Octavian Smigelschi, tipărit în condiţii grafice deosebite.
    Catedrala Mitropolitană din Sibiu domină oraşul cu silueta ei majestuoasă astăzi, după mai bine de 100 de ani de la sfinţire. Construită după modelul Sfintei Sofia din Istanbul, ctitoria împăratului Justinian I, Catedrala a fost şi rămâne cel mai important edificiu al românilor ortodocşi din Ardeal. Pictorul Smigelschi a fost cel dintâi pictor de biserică care a introdus, printr-un amplu program iconografic motive populare ce se găsesc în arta populară românească. Astfel că pictorul Smigelschi este autorul aici la Sibiu, a unei opere de artă viabilă, plină de vigoare şi putere expresivă. Pictura sa de expresie religioasă, cu decoraţie bogată izvorâtă din mediul rural românesc a stimulat apariţia unei arte moderne şi naţionale, europene şi monumentale.
    Expoziţia va fi deschisă până pe 20 februarie 2015, putând fi vizitată zilnic, de luni până vineri, între 9:00-16:00.

Enigma silențioasă




Arta plastica contemporana romaneasca


Oana Unciuleanu


U Art Gallery, Bucuresti


28 ianuarie - 28 februarie 2015






   Proiectul Enigma silențioasă reprezintă o serie de lucrări bazate pe introspecție, pe emotivitate și liniște interioară. Omul, nud, împreună cu gândurile sale, reprezintă personajul central al imaginilor. Centrul atenției este cuprins de liniștea pe care tablourile reușesc să o redea. Tonurile neutre de gri ajută la filtrarea sentimentelor ce ar putea perturba momentul delicat surpins.
   Frumusetea personajului este data de fragilitatea interioara, nu doar de aspect. Corpul nu este transformat într-un obiect de adorație, ci acesta se mișcă, respiră, și emană emoție prin fiecare por. Am căutat să surpind o stare misterioasă ce îi face pe privitori să fie captivi în enigma tabloului.
   O singură idee a fost captată în tehnici și formate diferite, pentru a privi tema din multiple perspective. Lucrările în ulei pe pânză au capacitatea de a reda în detaliu fiecare gest și emoție, desenele în creion filtrează claritatea imaginii și oferă o realitate interpretată, schițată, gestuală.
   Silențiozitatea tablourilor este întărită de monocromia lucrărilor, complet desaturate, lasând personajele să se desfășoare sub o mască de ceață, sculptate cu lumină pe un fundal întunecat.
   Gândurile personajelor sunt criptificate în gesturile lor. Ele sunt ascunse, rotite, învelite și fără să dialogheze deschis cu privitorii, se cufundă într-o stare latentă de relaxare, cuprinsă de o liniște profundă.
***Art Infonews

Momente din satul romanesc




Expozitie de fotografie


Vlad Dumitrescu


Biblioteca Judeteana George Baritiu, Brasov


1 - 28 februarie 2015





e-Buletin Semestrial de Informare




Muzeul Judetean Teleorman


Alexandria


ianuarie 2015





    Vă semnalăm apariţia nr. 1(7)/2015 al publicaţiei electronice semestriale Muzeul Judeţean Teleorman – e-Buletin Semestrial de Informare, în paginile căreia veţi găsi aspecte ale activităţii instituţiei noastre din perioada iulie-decembrie 2014, studii, note şi articole de istorie, arheologie, etnografie, restaurare şi conservare ale specialiştilor din muzeu şi ale unor colaboratori. Publicaţi poate fi vizualizată şi descărcată la următorul link pe de website-ul Muzeului Judeţean Teleorman: