Fundatia Mihai Viteazul
Craciunul la romani
Sfantu Gheorghe
editia a XXIV-a, 8 - 14 decembrie 2014
marți, 2 decembrie 2014
Editura Eikon
Lansare de carte
Colegiul National Iulia Hasdeu, Lugoj
4 decembrie 2014
***Biblioteca Lugoj Biblionet
Războinici în Transilvania din epoca avară
Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud
Muzeul Bistrita
3 decembrie 2014
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud organizează expoziția
Războinici în Transilvania din epoca avară, realizată sub egida Institutului de
Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca și a Muzeului Unirii din Alba
Iulia. Aceasta se dorește a fi o incursiune în cultura materială a secolelor
VII – VIII din Transilvania, a cărei expresie funerară a stat sub influența
avarilor războinici, populație de călăreți nomazi împinsă înspre vest din
regiunea lacului Baical și care își stabilesc centrul de putere în câmpia
Pannoniei după anul 567 p.Chr..
Avarii au
fost interesați de cucerirea Transilvaniei, deoarece doreau acces la resursele
naturale din podişul transilvan, precum sarea sau metalele feroase şi
neferoase, prezența lor fiind ilustrată printr-o serie de descoperiri
concentrate în Banat, Crișana și pe Valea Mureșului. În Europa secolelor
VII–IX, războinicii au avut un statut special, reprezentând clasa superioară a
societăţii, grup cu putere de decizie în toate componentele vieţii politice,
militare, sociale şi culturale. Războinicii erau elita societăţii și influenţau
definitoriu viaţa comunităţilor, sub toate aspectele ei. Piesele expuse sugerează
o viziune de ansamblu asupra armamentului folosit în epocă, a artefactelor
utilizate de războinici şi familiile acestora, a statutului războinicului în
comunitate şi a poziției lui în cadrul societății vremii.
Expoziția, a
cărui vernisaj va avea loc miercuri, 3 decembrie, ora 13:00, va fi deschisă în
perioada decembrie 2014 – ianuarie 2015.
Pentru o istorie a simbolurilor: tatuajul în România
Muzeul Municipiului Bucuresti
3 decembrie 2014 - 30 aprilie 2015
Expoziția Pentru o istorie a simbolurilor: tatuajul în România este realizată în
parteneriat cu Institutul Medico Legal Mina Minovici și aduce în premieră în
fața publicului, colecția didactică de tatuaje realizată de dr. Nicolae
Minovici încă de la finalul secolului al XIX-lea.
Vernisajul
va avea loc miercuri, 3 decembrie 2014, ora 13:00, la Palatul Suţu, sediul
Muzeului Municipiului Bucureşti. Expoziţia va fi deschisă în perioada 3
decembrie 2014 – 30 aprilie 2015.
“Moda
tatuajelor în societatea românească o putem considera prezentă încă din timpul
culturilor neolitice dar în evul mediu tatuajul era întâlnit numai la nivelul
păturilor superioare (element cultural preluat prin filieră orientală) și
probabil la o serie de personaje mai extravagante precum Petru Cercel
(1583-1585, domnitor al Țării Românești) sau Gratiani Gaspar (1619-1620,
domnitor al Moldovei). Odată cu modernitatea, moda tatuajelor s-a răspândit în
toate structurile sociale, cu precădere cele urbane.
Tatuajele
cu simbolurile lor variate se întâlnesc de la delincvenţi la înalta societate. Din
perspectivă sociologică şi psihologică – repere cu o puternică consistenţă
imaginară şi mentală, simbolurile tatuate subliniază şi unele particularităţi
ale personalităţii individuale. Din perspectiva istoriei cotidianului urban
modern, impactul modernizării accentuate şi rapide în care indivizii sunt asaltaţi
de probleme, multe dintre simbolurile tatuate au reprezentat fie o formă de
protest faţă de o lume greu de suportat, fie o modalitate de afișare sau
afiliere de grup, de comunitate sau minoritate sexuală.
În spațiul
românesc modern, prima sinteză a problematicii tatuajelor nu aparține unui
istoric, ci medicului legist Nicolae Minovici. Acesta a publicat în anul 1898
lucrarea Tatuajurile în România, care a fost teza sa de licenţă, încă de
referinţă pentru medicina românească şi ar trebui să fie la fel şi pentru
istoriografie.
După 1850,
societatea bucureşteană a cunoscut întreaga varietate a structurii sociale pe
care cotidianul modern l-a construit; o clasă mijlocie de liberi profesionişti,
ţărani cu un venit consistent, arendaşi şi cămătari etc, o societate „înaltă”
cu frontiere flexibile în ciuda resentimentelor faţă de noii îmbogăţiţi apoi o
societate marginală foarte variată etnic, confesional, profesional, şi care era
pe cale a se urbaniza. Unul dintre elementele comune – ce poate fi definit ca o
particularitate a personalităţii intime, element ce nu era afișat în spaţiul
public decât arareori – a fost tatuajul, cu întreaga sa simbolistică, deosebit
de variată la rândul ei.
Una dintre
numeroasele cauze privind tatuajul este legat de voluptate. Anumite simboluri
obscene sau mai puţin dar cu trimitere către un tip oarecare de excitaţie, nu
neapărat cu finalitate sexuală au avut un rol determinant.
Ernest
Borneman în Dizionario dell’ Erotismo (1988) afirmă faptul că “practica
tatuajului are adesea motivaţii erotice şi de aceea recurge la o tematică
sexuală atât în culturile de nivel etnologic cât şi în cele evoluate. La
anumite populaţii din Oceania numai fetele care au un tatuaj pot încheia un
contract matrimonial. În Occident, tatuajul cu subiecte erotice sau obscene a
fost şi este foarte răspândit”.
După cât se
pare, moda tatuajelor nu intra printre obiceiurile poporului român, fiind
așadar adusă de străini, și reprezentând unul dintre numeroasele tipuri de
aculturaţie pe care societatea urbană şi suburbană românească le-a preluat din
modelele similare europene. În trăsăturile esenţiale, fenomenul care se petrece
cu 1990 este similar deşi numărul românilor care cunosc arta tatuajului este
simţitor mai mare faţă de 1898.
În România,
până la Revoluţia din decembrie 1989, tatuajele nu aveau decât funcţia de
identificare a apartenenţei la un grup şi/sau pe aceea de marcaj cu
semnificaţii strict personale: „Gigi”, „Lola”, o inimă străpunsă de săgeată, o
ancoră, o floare. Tatuajele au devenit o adevărată modă de-abia în zilele
noastre, fiind preluate ca fenomen de masă din Occident, unde moda «tattoo»
este pe cale să apună. (Green, Terisa, The Tattoo Encyclopedia – A Guide
to Choosing your Tattoo, A Fireside Book, Rockefeller
Center , New York
Dr. Adrian Majuru
Grafică afiş: Mihai
I.
Prin glodul destinului
Lansare de carte
Ela Nicolau
Centrul Cultural si de Informare al Ambasadei Ucrainei, Bucuresti
11 decembrie 2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)