Lansare de carte
Tania Radu
Libraria Bizantina, Bucuresti
4 septembrie 2014
***Andreea Rasuceanu
luni, 1 septembrie 2014
Pe simezele Iasiului
Arta plastica contemporana romaneasca
Luminita Avadanei Trofin
Galeria de Arta Grand Hotel Traian, Iasi
1 - 30 septembrie 2014
La început de septembrie, Luminita Avadanei Trofin, vă
invită la expoziția de ceramică și sculptură, urcată pe simezele Galeriei de
Artă Grand Hotel Traian din Iași.
"Arta presupune o călătorie sinceră, pură și nobilă în
natură, cu trasee cunoscute şi necunoscute, în egală măsură. O astfel de
călătorie capătă sens, doar prin parcurgerea ei, prin acumularea unor stări
lăuntrice, care pot impresiona prin simplitate. Entuziasmul prospectării și
experimentării unui proces creator, implică imaginația autorului, cu scopul de
a atrage atenția asupra formelor și suprafețelor, a combinațiilor de culori,
păstrând experiența vizuală și emoțională a frumuseții naturale și rafinate." (Luminița Avadanei Trofin).
Mostenirea familiei Sitar. Olaritul.
Muzeul de Etnografie Saseasca Emil Sigerus
Casa Artelor, Sibiu
6 septembrie - 26 octombrie 2014
Muzeul de Etnografie Săsească Emil Sigerus vă invită
sâmbătă, 6 septembrie 2014, în sala de expoziţie din Casa Artelor, Piaţa Mică,
nr. 21, începând cu ora 16:00, la două evenimente speciale, dedicate olarilor.
Vorbim despre vernisajul expoziţiei temporare Moştenirea familiei Sitar.
Olăritul şi de lansarea primului număr al Ziarului olarilor din România: Îndreptar pentru olari şi ceramişti.
Expoziţia prezintă destinul familiei Sitar, cea mai
cunoscută familie de olari originară din Baia Mare. Înainte de toate, trebuie
spus că de 80 de ani, cu mâinile lor dibace, dar şi cu multă pasiune, membri
acestei familii menţin cu succes într-o eră modernă nobilul şi tradiţionalul
meşteşug al olăritului. Expoziţia dezvăluie publicului larg secretele
modelarării, decorării şi arderii ceramicii în atelierul olarului.
Familia Sitar crează obiecte ceramice ce aparţin centrelor,
Baia Mare, Baia Sprie, Vama, Valea Izei, Târgu Lăpuş. Printre piesele făurite
de Cornel Sitar, de pildă, găsim elemente ce revitalitează cromatica şi forma,
vechii ceramici de tip Saschiz.
"În spatele măiestriei cu care Cornel Sitar modelează
ceramica, trebuie menţionat efortul său de a descoperi şi revitaliza formele,
ornamentele şi cromatica centrelor de olărit care nu mai există astăzi. El a
reuşit prin tehnici moderne să reintegreze în circuitul valorilor contemporane
forme şi motive demult uitate. Între timp el a creat un stil individual care
este simplu de observat în ceramica sa. Toate vasele lui sunt uniform acoperite
în timp ce cromatica rezultă armonios din combinarea artistică a nuanţelor de
alb, roşu aprins, galben, verde, ocru, negru, maro şi albastru. Ornamentele
sunt desenate liber sau geometric şi reprezintă o combinaţie a imaginilor
astrale, geometrice, florale şi zoomorfe într-o compoziţie potrivită.”, spune
muzeograful Karla Roşca.
Expoziţia Moştenirea familiei Sitar. Olăritul va fi
deschisă publicului până în 26 octombrie 2014, de marţi până duminică, între
orele 10:00 - 18:00 (septembrie) şi 9:00 - 17:00 (octombrie).
În cadrul vernisajului va fi lansat primul număr al Ziarului olarilor din România. Îndreptar pentru olari şi ceramişti, o
publicaţie cu şi despre olarii din România, care constituie rezultatul celei
mai recente colaborări dintre cei doi redactori, Karla Roşca şi Horst Klusch,
ambii buni cunoscători ai ceramicii din Transilvania.
Pe lângă toate aceste evenimente, organizatorii au pregătit
o serie de surprize pentru toate vârstele. Cei mici vor putea asista la o
demonstraţie de măiestrie în arta decorării vaselor pe roata cu picior, în timp
ce vizitatorii cei mari vor putea achiziţiona piese de ceramică contemporane.
Tot pe 6 septembrie, expoziţia temporară Frumos. Ceramic.
Folositor. Ceramica de Sibiu, va fi deschisă publicului la Casa Artelor, Piaţa
Mică nr.21, în sala de conferinţă. Expoziția prezintă retrospectiva primei
ediții a Târgului Internațional Frumos. Ceramic. Folositor. Ceramica de Sibiu,
desfăşurat în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului în anul 2013.
Vizitatorii pot afla astfel de ce este bine să gătim în vase de lut şi care
sunt efectele plumbului asupra organismului. Printre altele, cei dornici să
afle lucruri noi vor descoperi aspecte importante din experienţa olarilor care
au revitalizat replici după ceramica de Sibiu de secol XVIII.
Vă așteptăm cu drag!
Pe simezele din Piatra Neamt
Arta plastica contemporana romaneasca
Mircea Titus Romanescu
Galeria Lascar Vorel, Piatra Neamt
1 - 15 septembrie 2014
Vă invităm sa participaţi la vernisajul expoziţiei personale
Mircea Titus Romanescu
ce va avea loc în data de 1 septembrie 2014
la
Galeria Lascăr Vorel din Piatra Neamţ, ora 17.00.
Alte participări ale autorului în 2014:
-Simpozionul Internaţional de Pictură - Paudorf, Austria, 1-12 iunie 2014
-Tabăra Internaţională de Pictură şi Sculptură, Blaj, 1-12 august 2014
***Uniunea Artistilor Plastici
Cantecul preferat - de vreo juma' de veac (2)
Romania de-altadata
Colectii si Colectionari
Inscrisuri de toate felurile
1973.
Aurel Giroveanu (imvdb.com)
Mihaela Mihai Primavara, primavara - YouTube
George Nicolescu (clickzoombytes.wordpress.com)
Eternitate - GEORGE NICOLESCU - YouTube
Cornel Constantiniu (colectia personala)
Cornel Constantiniu Noaptea de catifea - YouTube
Ion Cristinoiu (corina-roth.blogspot.com)
Camelia Dascalescu (topromanesc.ro)
Olimpia Panciu - Marius Teicu.
Mihai Dumbrava (mijloc), alaturi de Ion Cristinoiu (stanga) -
formatie infiintata in 1972 (topromanesc.ro)
Frank Sinatra - My Way (1969) - YouTube
Exponatul lunii
Muzeul Judetean Teleorman
Alexandria
1 - 31 septembrie 2014
Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 2 septembrie
2014, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII SEPTEMBRIE.
Pentru perioada 1- 30 septembrie 2014, Muzeul Judeţean
Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul
instituţiei. Este vorba de FIBULA PORUMBEL.
Fibula porumbel a fost descoperită în anul 1980 pe
teritoriul localităţii Dulceanca (judeţul Teleorman).
La o distanţă destul de mică de locul descoperirii se
găseşte situl arheologic datat în sec. III d. Chr., cercetat de către
arheologul Suzana Dolinescu-Ferche între anii 1963-1966.
Fibula este de bronz şi are o lungime de 3,8 cm, înălţimea
de 1,4 cm şi o greutate de 7 g. Este într-o stare destul de bună de conservare,
fiind acoperită de o patină verzuie. Acul lipseşte fiind probabil rupt din
vechime. Arcul este modelat în formă de pasăre, posibil un porumbel. Pasărea
este redată destul de realist, corpul fiind alungit, triunghiular în secţiunea
transversală, gîtul este scurt, arcuit, capul mic, iar ciocul de mici dimensiuni
este îndreptat în jos. Coada este scurtă şi lată, orientată oblic în sus.
Aripile sunt strânse pe lângă corp iar penele aripilor sunt redate prin două
grupuri a câte 7 incizii oblice. Port-arcul este articulat de picior printr-un
nit.
Acest tip de fibulă este cunoscut în literatura de
specialitate sub numele de fibule porumbel – Taubenförmige Fibeln. Potrivit
unor cercetători, fibulele în formă de pasăre evoluează pe o perioadă destul de
îndelungată, din al doilea sfert al sec. I şi până la mijlocul sau sfârşitul
sec. III d. Chr.
Pentru descoperirea de la Dulceanca s-a considerat că,
posibil, a fost adusă din castrul de la Roşiorii de Vede, situat pe Valea
Urluiului. Acesta se afla la cca 12 km distanţă şi făcea parte din sistemul de
fortificaţii ce formau limesul transalutan.
Fibulele ornitomorfe au o istorie destul de veche, fiind
datate încă din prima epocă a fierului. În Imperiul Roman erau destul de des
folosite începând cu sec. I d. Chr. O dată cu dezvoltarea culturii popoarelor
germanice începând cu sec. IV, fibulele ornitomorfe cunosc o dezvoltare
remarcabilă. Ultimele din acest tip au fost folosite de către vikingi.
Conferințele de joi
Muzeul Municipiului București
Carol Popp de Szathmari - Viața și opera (II)
4 septembrie 2014
Carol Popp de Szathmári a fost un pictor şi grafician
maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă şi documentarist din Regatul
Român şi unul dintre primii zece fotografi din Europa.
Cariera "bucureşteană” a lui Carol Popp de Szathmári precede
cu 11 ani stabilirea sa definitivă la Bucureşti. Prima vizită, primele contacte
cu oraşul pe care l-a iubit cu o pasiune întâlnită doar la Tudor Arghezi şi la
Mircea Eliade, datează din anul 1831, când a cunoscut-o pe Maria Văcărescu, de
care – susţinea fiul său Alexandru – s-ar fi îndrăgostit.
Sprit renascentist, Szathmári a fost, precum maeştrii din
trecut, preocupat de numeroase aspecte ale artei şi nu numai.
În 1843 artistul se stabileşte la Bucureşti şi se
căsătoreşte cu fiica hangiului din Gilău, căreia îi spunea Pille.
A urmat o perioada fastă, atât ca fotograf cât şi ca pictor.
Despre partea a doua a vieţii şi operei lui Szathmári ne va
vorbi joi, 4 septembrie, de la ora 19:00, domnul Emanuel Bădescu, bibliotecar
în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Licenţiat în
istorie, a colaborat cu peste 1000 de articole la revistele Formula AS, Magazin
Istoric, Lumea Magazin, Historia, Descoperă, la Ziarul de Duminică şi la multe
alte publicaţii. A publicat volumele 1 decembrie 1918 Alba Iulia-Bucureşti,
Imnurile naţionale la români, Bucureştii subt Guvernul Vremelnicesc, Marele foc
şi alte poveşti din Bucureşti. Este coautor al volumelor Scurtă istorie a
Regalităţii în România, Nicolae Ionescu. Bucureştii de altădată, De la Vatican
la Ierusalim, Bucureştii în vremea lui Carol I (lucrare premiată de Uniunea
Scriitorilor), Conspiraţia Securităţii, Carol Popp de Szathmári, fotograful
Bucureştilor, ultima apariţie editorială fiind De toate din vechiul Bucureşti.
Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei
permanente.
Următoarele conferinţe de joi:
Joi 11 septembrie 2014, ora 19:00
Povestiri despre Calea Victoriei cu Constantin
Bălăceanu-Stolnici
Joi 18 aseptembrie 2014, ora 19:00
Memoria culturală a exilului românesc.
O incursiune istorică
cu dr. Mihai Neagu Basarab
Joi 25 septembrie 2014, ora 19:00
Cartiere ceferiste în Bucureşti cu Andrei Răzvan Voinea
Abonați-vă la:
Postări (Atom)