Asociatia Cate-n luna si-n Mansarda
Expozitia: proSura
Ceainaria Carturesti Verona, Bucuresti
2 - 14 octombrie 2013
Case mici, vechi și strâmbe, însă fără seamăn de frumoase. Gospodării părăsite, lăsate în paragină, sau reparate după cum s-a priceput fiecare. Cu șuri mari, cu porți frumos decorate, cu grădini frumoase și căpițe de fân de toate formele. Lângă casă, un găbănaș - locul pentru depozitarea proviziilor de mâncare, a instrumentelor de lucru , sau o bucătărie de vară, un umbrar. Case bătrânești, construite ingenios după nevoile fiecărei familii, lângă care au apărut, de mai mult timp, case noi, construite de noile generații, spațioase, dar nelocuite și într-un stil care contrastează cu cel al zonei.
În mare, așa arată satul maramureșean în plin proces de transformare, dar cu multe povești de spus, pentru fiecare colț de casă. Povești descoperite în cadrul unei cercetări desfășurate în 3 sate din Țara Chioarului - Șișești, Dănești și Șurdești, de către asociația culturală Câte-n lună și-n mansardă în cadrul proiectului Câte-n lună și-n mansardă. Proiectul finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și derulat în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio, Bucureşti.
Fundaţia social-culturală pentru democrație identitate, unitate, generozitate, acţiune, Maramureş, biroul individual de arhitectură Funeţean Ina-Gabriela, Baia Mare şi Primăria Şişeşti și-au propus o inventariere a construcțiilor vechi și noi din cele trei sate și gasirea unor soluții de păstrare și de integrare a celor vechi, tradiționale, în locuirea modernă.
Fără a neglija nevoile firești de confort modern ale sătenilor, echipa de cercetare, alcătuită din arhitecți, etnologi și sociologi, a căutat să convingă localnicii că vechile gospodării sunt valoroase și merită să fie reparate și/sau refolosite. Argumentul are la bază armonia dintre casa tradițională și locul unde se află, dar și cu rânduiala unei familii. De altfel, propunerile pe care le aduce echipa de cercetare sunt fundamentate pe studiile pe teren realizate în luna iulie, pe interviurile cu localnicii, dar și pe experiența pe care echipa proiectului o are în valorificarea și promovarea patrimoniului.
Recomandările de refolosire propuse pentru câteva case au ca scop încurajarea arhitecților și administrației locale să identifice soluții de construcție în strânsă legătură cu spiritul locului. În acest sens, echipa proiectului a realizat un Ghid de bune practici, care să vină în sprijinul valorificării construcțiilor vechi și care este structurat în patru capitole: specificul locului, propuneri concrete și studii de teren, studii de reconversie și utilizare a șurilor și recomandări pentru reparații și pentru reabilitarea construcțiilor vechi. Acesta va fi pus la dispoziția localnicilor, autorităților, precum și publicului care va vizita expoziția Pro Șura. Construcții vechi pentru timpuri noi, în care echipa proiectului a adunat poveștile celor 10 gospodării studiate și planurile de reabilitare ale acestora.
De asemenea, publicul specializat precum si cel interesat de pastrarea valorilor traditionale este invitat sa participe la o dezbatere publica, pe 10 octombrie 2013, de la ora 18:30m in acelasi loc. Invitati: Serban Sturdza (arhitect), Ioana Popescu (etnolog), Kazmer Kovacs (arhitect), Bogdan Iancu (antropolog), Georgeta Iuga (arheolog),
