Initiativa demna de urmat

Muzeul Judetean Teleorman

e-buletin semestrial de informare

Alexandria

iulie 2013

Stimati prieteni, colegi si colaboratori,

   Avem placerea sa va semnalam apariţia numărului 2/ 2013 al buletinului electronic al Muzeului Judeţean Teleorman, e-buletin semestrial de informare.

  e-buletinul Muzeului Judeţean Teleorman cuprinde, în cele 36 de pagini, informații referitoare atât la manifestările pe care instituția noastră le-a organizat și găzduit în primele 6 luni ale anului 2013, cât și la cele care se vor derula în perioada iulie - decembrie 2013 - proiecte, expozitii, colocvii, simpozioane, manifestari, o rubrică destinată comentariilor vizitatorilor dar si articole de popularizare din domeniile arheologie, istorie, etnografie, patrimoniu etc.

Buletinul apare de două ori pe an, la 31 ianuarie şi 31 iulie.

Poate fi vizualizat accesând pagina de web a instituţiei : www.muzeulteleorman.ro

sau sectiunea dedicata: http://www.muzeulteleorman.ro/e-buletin.html.

Orasul Rozelor in sarbatoare

Ziua Timișoarei

2 - 4 august 2013

  

Programul complet al manifestărilor:

Vineri, 2 august

- ora 9.00: Parcul Central – ceremonial militar, fanfara Garnizoanei Timișoarei; 

dezvelire busturi: 

Ion Românu (fost director al Filarmonicii Banatul), 

Eduard Pamfil (ctitorul psihiatriei universitare timișorene);

- ora 10.00: Parcul Rozelor – dezvelire bust Wilhelm Muhle;

- ora 11.00: Sala de Consiliu – ședința festivă a Consiliului Local Timișoara;

- ora 20.00: Piața Victoriei – concert Desant, Fely & The Band, Vunk;

Sâmbătă, 3 august

Strada Mărășești

- 10.00-19.00 – Echipa veselă, face painting;

- 14.00-16.00 – atelier de bijuterii de ceramică;

- 16.00-19.00 – atelier de caricaturi;

- 17.00 – spectacol interactiv muzical și distractic MiniMerlin;

- 14.00-17.00 – Club Magnum, lecții de dans;

- 16.00-19.00 – VivArt, ateliere de pictură;

Casa Artelor

- 19.00 – Vernisaj Sculptura azi, 4 discursuri;

- 20.30 – Concert Sebastian Spanache Trio;

Acțiuni sportive

- 9.00-18.00 – Cupa orașelor înfrățite, Baza Sportivă Colterm, 

turneu de fotbal cu echipe de amatori;

- 23.00 – Crosul Nocturn – alergare pe traseu în oraș, patru kilometri;

Piața Victoriei

- ora 19.00 – concert Ruby, Sore, Delia, Alex Velea, Andreea Bănică, Smiley;

Duminică, 4 august

Strada Mărășești

- 9.00 – Piti Show, emisiune în direct Radio Timișoara;

- 10.00-19.00 – Echipa veselă, face painting;

- 10.30 – Formația All Friends Band;

- 15.00-18.00 – Club Magnum, lecții de dans;

- 14.00-16.00 – atelier de bijuterii de ceramică;

- 16.00-19.00 – VivArt, ateliere de pictură;

- 18.00 – formația Peregrinii;

Piața Victoriei

- ora 19.00 – Festivalul Blues pentru Timișoara: Blues Nation, BigToneZ, Tom White;

Parcul Rozelor

- ora 19.30 – spectacol de folclor, în deschidere fanfara Timișoara Big Band;

- ora 20.15 – ansamblul folcloric din Brazilia, Gemp School of Dance and Cia, 

spectacol folcloric susținut de ansamblul Timișul, cu participarea soliștilor vocali 

Stana Izbașa, Carmen Popovici Dumbravă, Luminița Jucu, Doriana Talpeș, 

Adrian Stanca, Dumitru Stoicănescu, Dumitru Teleagă

Luni, 5 august, în Piața Victoriei, de la ora 19.00, va continua 

Festivalul Blues pentru Timișoara. Vor urca pe scenă Arpi Kajtar Band, 

Bega Blues Band, Mircea Bunea Trio.

***ziuadevest.ro

Intalnirea de pe/la gard

Arta plastica contemporana romaneasca

Florin Morun

Expozitia: Rendez-vous la Gard

Parcul Copou, Iasi

5 august 2013

Muzica si dans in Parcul Etnografic

Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Atelierele muzical-coregrafice

Parcul Etnografic National Romulus Vuia, Cluj-Napoca

2 - 3 august 2013

   Muzeul Etnografic al Transilvaniei vă invită vineri, 2 august 2013, între orele 14:00 şi 17:00 şi sâmbătă, 3 august 2013, între orele 10:00 şi 17:00 la Atelierele muzical-coregrafice organizate în colaborare cu interpreţii şi dansatorii din comuna Frata, judeţul Cluj. 

  Evenimentul se va desfăşura în Parcul Etnografic Naţional Romulus Vuia (str. Tăietura Turcului f.n.). Cu această ocazie, membri a trei ansambluri folclorice importante din România (Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania Baia Mare, Ansamblul Casei Municipale de Cultură Caracal şi Ansamblul Casei Municipale de Cultură Lugoj) vor putea învăţa direct de la "jucăuşii” şi muzicanţii din Frata dansurile şi melodiile tradiţionale specifice. 

Atelierele de lucru sunt, de asemenea, deschise publicului vizitator. 

Atelierele reprezintă o avanpremieră la evenimentul intitulat Jocul satului, care se va 

desfăşura în localitatea Frata, duminică, 4 august 2013. 

  Atelierele muzical-coregrafice din 2 şi 3 august şi participarea la Jocul satului de la Frata marcheaza ultima etapa a proiectrului Promovarea valorilor culturale traditionale locale in Muzeul Etnografic al Transilvaniei: comuna Frata, jud. Cluj, proiect finantat de Administratia Fondului Cultural National si coordonat de dr. Petac Silvestru, muzeograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Rock-Comemorare

Rock Filarmonica Oradea

Concertul: Give Peace a Chance - Hiroșima 59

Palatul Baroc, Oradea

6 august 2013

   Primăria Oradea, Episcopia Romano-Catolică si Muzeul Ţării Crişurilor organizează impreuna cu Rock Filarmonica Oradea cea de-a 19-a ediţie a concertului rock-comemorativ Give Peace a Chance - Hiroshima 59.

  Ca în fiecare an, la 6 august, Florian Chelu Madeva îşi aduna prietenii mai vechi, mai noi, 

pentru a rock-comemora victimele din 6 august 1945 de la Hiroshima, acest concert fiind singurul

de acest fel din lume.

Fala Band 

(Liliana I. Budău, Mircea I. Budău, Dan Beşe, Mircea Varodi, Sebastian Mata)

Talentum 

(Nagy Mónica, Hegyi Gyöngyi, Faragó Attila, Margittai Tamás, Tamás-Péter Tibor, Gavrucza Nagy László)

B - B. O. P. 

(Bader Oliver Robert, Gaspari Sandor, Görbe Jozsef) 

Blue Strings 

(Sárközi Krisztián, Guiaș Liviu, Claudiu Ursuța, Halasz Dávid, Kiss Sándor) 

Intermezzo 

(Maria Trendler, Monica Trendler, Mânecan Valer, Florin Petroniu Avram) 

Rock-thea-tronos 

(Sergiu Nica, Al. Stângu, Al. Szüz, Florian Chelu) 

Interpreţi 

Lăcrimioara Deak, Timea Nagy, Lidia Lăzău, Martin Alexandra, Edina Bodor, 

Alexandrina Chelu, Iuliana Chelu, Vlad Vancea, Mihai Lipai, Răzvan Dobai, Marian Filip, 

Andrei Moroşanu, Andrian Locovei, Emil Sauciuc, Vivi Repciuc 

Design: Adrian Buzaş, Coordonator artistic: Florian Chelu Madeva 

Evenimentul va avea loc pe 6 aug 2013, ora 18:30, în curteainterioară a 

Palatului Baroc (fostul muzeu)

***Erika Posmosanu

Asa cum a fost

Romania de-altadata

In bancnote (III)

Colectii si Colectionari

Aversul si reversul biletului de 20 lei emis pe timpul ocupatiei sovietice. 1944.

Aversul si reversul biletului de 1.000.000. lei emis de Banca Nationala a Romaniei. 1947. 

Aversul si reversul biletului de 5.000.000. lei emis de Banca Nationala a Romaniei. 1947. 

Aversul si reversul biletului de 100 lei emis de Banca Nationala a Romaniei. 1947.

Aversul si reversul biletului de 20 lei emis de Ministerul de Finante. 1950. 

Aversul si reversul biletului de 500 emis de Banca Republicii Populare Romane Banca de Stat. 1949. 

Aversul si reversul biletului de 1.000 lei emis de Banca Nationala a Romaniei.

 Emisiune speciala - inlocuirea stemei monarhiei cu cea a R.P.R. 1948.

Aversul si reversul biletului de 5 lei emis de Ministerul de Finante.

Aversul si reversul biletului de 1 leu emis de Banca Republicii Socialiste Romania. 1966.

Aversul si reversul biletului de 3 lei emis de Banca Republicii Socialiste Romania. 1966.

Aversul si reversul biletului de 5 lei emis de Banca Republicii Socialiste Romania. 1966.

Aversul si reversul biletului de 10 lei emis de Banca Republicii Socialiste Romania. 1966.

Aversul si reversul biletului de 25 lei emis de Banca Republicii Socialiste Romania. 1966.

Aversul si reversul biletului de 50 lei emis de Banca Republicii Socialiste Romania. 1966.

Aversul si reversul biletului de 100 lei emis de Banca Republicii Socialiste Romania. 1966.

Aversul si reversul biletului de 50 fileri ("Asignata"). Timisoara. 1919.

Rafinament și valoare

Muzeul Național Peleș

Obiectul lunii: Tapiseria Culesul fructelor

Sinaia

august 2013

Tapiserie

Culesul fructelor

Atelier Aubusson, Franța

tapiserie; basse – lisse; lână

2/2 sec. XVIII

după cartoanele pictorului francez François Boucher

390 x 180 cm

  Tapiseria este definită ca o ţesătură din lână, lână cu mătase, mătase cu fire de aur sau argint, cu decor policrom, executată pe război vertical (haute-lisse) sau orizontal (basse-lisse). Motivele decorative sunt constituite din firele de băteală care acoperă în întregime, prin încrucişarea lor, firele de urzeală. Suprafaţa tapiseriei nu este netedă: fiecare fir de urzeală produce, în adâncimea îngustă care îl separă de firul vecin, o umbră cenuşie (striaţie), creând astfel o valoraţie a coloritului. Meşterul tapiser reproduce în ţesătură cartonul executat de pictor, dar are o mare libertate în tratarea desenului şi în nuanţarea culorilor ( de la 6-20 de tonuri s-a ajuns, în secolul al XIX-lea la cca 15.000). Tehnica de lucru se perfecţionează prin folosirea războiului basculant în locul celui fix-inovaţia francezului Jacques de Vaucanson (1709-1782). Un lucrător poate ţese în medie 4-5 cm² de tapiserie pe zi şi se specializează în executarea fie a figurilor, fie a păsărilor, fie a peisajelor etc. După tema reprezentată tapiseriile se împart în : heraldice, istoriate şi tapiserii reprezentând peisaje (verdure şi orangerie).
   Manufactura franceză de tapiserii Aubusson și-a început activitatea la începutul secolului al XVI-lea, printre clienții fideli numărându-se și Margareta de Valois (regina Margot), prima soție a regelui Henric al IV-lea al Franței. În anul 1665, la îndemnul lui Jean Baptiste Colbert (ministru de finanțe), regele Ludovic al XIV-lea îi acordă statutul de Manufactură Regală. Atelierul va prospera și pe vremea regelui Ludovic al XV-lea, realizând, cu precădere, "verduri”, dar și compoziții după cartoanele pictorilor Jean – Baptiste Oudrey, Nicolas Lancret și François Boucher, după scenele pastorale ale lui Jean Baptiste Huet, sau cópii după tapiseriile de la Beauvais și Gobelins.
   Manufactura Aubusson contribuie și la întemeierea altor ateliere de tapiserii, cum au fost cele de la Limoges, patronată de episcopul François de Lafayette, și de la Berlin, întemeiată la inițiativa electorului de Brandemburg. Erau numeroase comenzile pe care noua burghezie le făcea pentru mobilier sau pentru draperii. Marea inovație din prima jumătate a secolului al XVIII-lea a fost aceea a tapiseriilor "alen-tours” ("cu chenar decorativ”).
   Revoluția franceză va însemna începutul perioadei de declin a manufacturii, a cărei redresare se va face simțită abia la începutul secolului al XX-lea. Artiști   renume și-au transpus cartoanele la atelierele Aubusson, precum Jean Lurçat, Marcel Gromaire, Fernand Léger, Émile Gilioli și Jacques Lagrange.
   Arhitectul francez Le Corbusier era de părere că "tapiseria nu trebuie să servească nicidecum ca acoperământ de scrin sau de bufet, nici în ceea ce privește dimensiunea, nici în ceea ce privește amplasarea ei. Ea nu este un tablou mare sau mic. Tapiseria să se ofere ochiului pe măsura naturii umane.” Adică să fie apreciată mai mult decât o operă de artă plastică, să constituie o adevărată bucurie pentru gustul şi spiritul privitorului.
   Obiectul lunii august face parte din valoroasa suită de tapiserii Culesul fructelor/ Jocuri de copii. Ansamblul de șapte lucrări  din colecţia regelui Carol I a fost executat în jurul anilor 1750, în atelierele Aubusson, după cartoanele pictorului francez François Boucher.

  Pictorul François Boucher (1703-1770), reprezentant al stilului rococo, a avut o ascensiune profesională uluitoare. Provenind dintr-un mediu social modest, artistul a reușit să facă o carieră extraordinară: a lucrat pentru regele Ludovic XV, pentru marchiza de Pompadour, pentru manufacturile regale, pentru curțile regale ale altor țări, pentru colecționari particulari și a expus la Salonul parizian, unde tablourile sale au fost primite cu mult entuziasm de către public și  critica vremii. Se presupune că primele lecții de desen le-ar fi primit chiar de la tatăl său.
  În data de 28 august 1723, artistul în vârstă de numai douăzeci de ani obține premiul întâi al Academiei de Pictură și Sculptură al Romei. La 28 de ani intră definitiv în elita artistică, fiind acceptat în Academia Regală de Artă.
  La începutul anului 1731 se consacră gravurii și desenului, două pasiuni cărora le va rămâne fidel toată viața. Dar mai presus de orice, Boucher pictează. În anul 1732, la solicitarea avocatului Derbais, realizează câteva compoziții de format mare, printre care primul său tablou datat – Venus și Vulcan. Aceste pânze, expuse în reședința cumpărătorului, i-au adus artistului un bun renume. În anii 30 va picta cu precădere teme mitologice, de vânătoare, peisaje și scene idilice de gen, în același timp, va proiecta tapiserii, decoruri teatrale și medalioane cu scene campestre sau idilice pictate pe figurine de porțelan.
  La 30 ianuarie 1734, a prezentat juriului tabloul Rinaldo și Armida, și a fost primit în Academie ca pictor de scene istorice, considerate la vremea respectivă drept cel mai nobil dintre genurile picturii. În anii care vor urma va urca treptat în ierarhia acestei instituții. Va deveni pe rând profesor, locțiitorul rectorului, rector și, în cele din urmă, la vârsta de 62 de ani, directorul Academiei  și primul pictor al Curții Regale.
  La îndemnul pictorului Jean-Baptiste Oudry, François Boucher va picta mai multe proiecte de tapiserii. Între anii 1735-1745, la atelierele de la Beauvais, se vor realiza trei cicluri după proiectele artistului: unul intitulat Jocuri italiene, cel de-al doilea este bazat pe modele chinezești, iar cel de-al treilea inspirat de povestea lui Psyché.
  Expune permanent lucrările la expoziția anuală a pictorilor de la Salonul parizian și va rămâne fidel toată viața acestui eveniment artistic, prezentându-se întotdeauna cu lucrări noi. Este, de asemenea, primul pictor care, în afara tablourilor, își prezintă la Salon și desenele și gravurile, fapt care va contribui la creșterea prestigiului acestor genuri artistice.
  Tapiseria din ciclul Culesul fructelor, realizată din lână, în tehnica basse-lisse  face parte, alături de celelalte piese, din decorația parietală a Holului de onoare al castelului Peleș. Compoziția prezintă o scenă alegorică cu șapte copilaşi nuzi (putti), culegând struguri din arbori legați prin boltă de viță-de-vie, unii dintre ei ținând în mâini coșuri. Trei dintre copii sunt cățărați în pom, iar un altul poartă pe cap coșul plin de struguri.
   Se abordează cu preponderenţă atât în pictură cât și în realizarea tapiseriilor, temele mitologice, una dintre ele fiind cea dedicată lui Dionisos. În mitologia greacă, Dionisos (Dionysus) este zeul vinului și al viței-de-vie, denumit, la romani, și Bacchus. Este una dintre cele mai importante divinități cunoscute  și al cărei cult a constituit subiectul multor epopei literare, artistice. La serbările organizate în cinstea lui, denumite dionysia, participă toată lumea, fiind sărbătorit cu cântece și dansuri, însoțit de un cortegiu alcătuit din bacchante, sileni, satiri etc.
   Culesul viței-de-vie este un "imn” dedicat vinului, frumuseții și dragostei, acești putti, care se joacă dezinvolt, debordând de viață, invită la optimism şi veselie. Scena este animată de coloritul în multiple nuanţe de verde, de mişcarea trupurilor personajelor şi de tematica generoasă a lucrării. Întreaga scenă este încadrată de un chenar decorativ amplu ("alen-tours”), reprezentând o ghirlandă florală și vegetală, precum și motivul ruban amplu, în cromatică de verde, galben și maron.

Izabela Török,

muzeograf