Lansare album de colinde

Diaspora romana

Biserica Sf. Pantelimon, Quebec, Canada

16 decembrie 2012

Emil Catalin Ghioltan

Biserica Sf. Pantelimon ne informeaza:

  "Dupa o sumedenie de peripetii iata ca discurile noastre au ajuns ! Va invitam sa fiti alaturi de noi la lansarea acestui minunat disc de colinde Duminica 16 decembrie 2012 in cadrul Sfintei Liturghii."

Adresa: 367, rue Godard, Saint-Eustache (Québec), J7P 3V2

Seri de Poveste

Casa Regală a României

Fundația Principesa Margareta a României

Librăria Cărturești, București

11 - 15 decembrie 2012

  Invitam copiii la Seri de Poveste, de marti si pana sambata. In fiecare seara, de la ora 19:00 in mansarda librariei Carturesti de pe strada Verona, povestitori celebri dau viata personajelor de basm iubite de copii.

 Alteta Sa Regala Principesa Margareta a Romaniei a deschis, in calitate de povestitor, 

Serile de Poveste, impreuna cu Virgil Iantu. Urmeaza Corina Danila si Florian Ghimpu...

Eveniment cultural bistritean

Filmul documentar artistic: Calea Eroilor

Societatea de Concerte, 

Sinagoga, Bistrita

14 decembrie 2012

Societatea de Concerte Bistrița prezintă

vineri 14 decembrie 2012, ora 18:00 la Sinagoga Bistrița

o producție Energobit 2012

Calea Eroilor

(istoria unei capodopere)

partea I (1937-1989)

un film documentar artistic de Horia Muntenus

cu participarea lui Nucu Pandrea

Scenariul, regia și comentariul: Horia Muntenus.

Vocea naratorului: Vasile Tomoiagă.

  Filmul Calea Eroilor – Istoria unei capodopere tratează istoria Ansamblului Monumental sculptural brâncușian de la Târgu Jiu, începând cu anul 1936 până în zilele noastre.

  Povestea celui mai important simbol al României, poveste ilustrată de imagini fotografice, mărturii și documente inedite, este tristă adesea, cutremurătoare. O abordare absolut nouă a singurului monument realizat de Constantin Brâncuși în spațiu public și al celui mai important monument al românilor – monument care însă a stat de multe ori în disprețul istoriei, al contemporanilor, al regimurilor.

George Enescu vazut de Corneliu Baba

Muzeul National George Enescu

Bucuresti

12 decembrie 2012 - 3 februarie 2013

   Evocând prima "întâlnire” cu muzicianul nepereche, maestrul Baba avea să noteze în Jurnal: "Prezenţa lui de o impecabilă distincţie, cu vioara ce-mi părea de aur, liniştea ce se făcuse în sală mi-au oprit respiraţia. Când arcuşul lui a atacat primele fraze solemne din Sonata în Re major de Haendel, iar atmosfera s-a umplut de glasul imaterial, vibrant şi expresiv al corzilor, m-a podidit un plâns ce nu se mai oprea. După concertul care s-a terminat (...), am umblat năuc pe străzi până târziu, spre spaima familiei, cu hotarârea fermă de adolescent că «trebuie» să învăţ vioara. Obsesia acestei siluete dragi avea să mă însoţească toată viaţa şi să domine studiile de mai târziu închinate portretului pe care am dorit să-l realizez pentru el şi pentru mine".

   Plecând de la aceste cuvinte ale maestrului Cornliu Baba, Muzeul Naţional George Enescu, îi omagiază pe cei doi titani ai muzicii şi picturii în cadrul unei expoziţii de o factură aparte. Pentru prima dată vor fi aduse în faţa publicului texte inedite din jurnalul pictorului, alături de reproduceri după lucrări de pictură şi gafică.

   Prezenţi la  eveniment, criticul de artă Pavel Şuşară şi muzicologul Anca Florea au vorbit despre magica lume a artei.

   Un moment muzical susţinut de violonistul Aron Cavassi şi pianista Clementina Ciucu-Ristea a încheiat acestă seară deosebită, închinată muzicii şi picturii.

   Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 13 decembrie 2012 – 3 februarie 2013, de marţi până duminică, între orele 10,00 -17,00.

Razboiul Impotriva Taranimii

Muzeul National al Taranului Roman

Sala Oaspeti, Bucuresti

21 decembrie 2012 - 5 mai 2013

   Muzeul Național al Ţăranului Român îşi împlineşte astăzi o datorie istorică, aceea de a crea o expoziţie pe tema colectivizării, care este experienţa-limită a ţărănimii române în secolul XX.

   Expoziţia relevă sensul adânc şi atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forţa sa tectonică, pentru întreaga categorie a ţăranilor. Totodată, reprezentăm în cadrul expunerii rezistenţa şi supravieţuirea ţărănimii în aceste condiţii istorice extreme, pentru a putea avea tabloul general al unei societăţi aflate într-un proces de transformare fără precedent.

   Colectivizarea este un proces extrem de complex, care vizează simultan câmpuri diverse: politicul, socialul, economicul etc. În mod concret, colectivizarea este o operaţiune care ţine de represiune şi de furtul proprietăţii particulare pentru formarea proprietăţii de stat şi cooperatiste. Ţelul final este formarea unei clase de muncitori agricoli "eliberaţi” de orice conştiinţă istorică, capabili să producă hrană pentru întreaga societate comunistă. Ţărănimea este, pentru comunism, clasa cea mai înapoiată, cea mai refractară schimbării revoluţionare, clasă care poartă cu sine cele mai multe reziduuri istorice, economice, culturale, religioase şi etnice. Modernitatea comunistă priveşte ţăranul însuşi ca pe un reziduu istoric care trebuie eliminat, anihilat în substanţa sa. Ţăranul poartă, din punctul de vedere al comunismului, toate bolile metafizice şi istorice posibile, este religios, este legat de pământ, este conservator. Astfel, colectivizarea este totodată un proces de curăţare şi de reeducare, de reconstrucţie a ţesutului social prin intervenţia represivă a politicului.

   Curatori: Mihai Gheorghiu, Irina Hasnaș Hubbard, Maria Mateoniu, Vlad Columbeanu.

   Consultant științific: Cosmin Budeancă.

   Expoziția va putea fi vizitată, până pe 5 mai 2013, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

   Cu ocazia deschiderii acestei expoziții vom lansa și numărul 17 din 2012 al revistei Martor care are ca temă Viața cotidiană în comunism. Istorie, memorie, uitare (Everyday life during communism. History, memory, oblivion/ La vie quotidienne pendant le communisme. Histoire, mémoire, oubli), coordonat de Mihai Gheorghiu și Maria Mateoniu. Direcția revistei Martor: dr. Ioana Popescu, director; Simina Bădică, redactor șef.

   Cotidianul comunist este în cel mai înalt grad paradoxal şi miraculos. Cotidianul comunist este permanent o tensiune insolubilă care îşi găseşte mereu soluţia, o imposibilitate patentă de supravieţuire care ajunge mereu, inevitabil la supravieţuire, la continuitate, la gestul vital al rezistenţei ca fiinţă umană în faţa oricărui mecanism al disoluţiei, al terorii sau al disciplinei carcerale al unei societăţi care mizează pe transformarea fiinţei umane în mecanism biologic, în soldat al cauzei victoriei apocaliptice a economiei şi justiţiei comunist-proletare. Cotidianul comunist este spaţiul-timp al unei eterne contrafaceri a oricărei existenţe autentice, al oricărei autenticităţi morale, etice. Dar, deloc paradoxal, cotidianul comunist este eroarea care devine adevăr, falsul care se autentifică, compromisul care izbândeşte. Gestul cotidian, supravieţuirea cotidiană, minciuna cotidiană, eroismul cotidian, toate se amestecă în realitatea indescriptibilă a unei societăţi damnate. Existenţa fiecăruia, zi de zi, împinge la supravieţuire, la lupta pentru identitate, pentru libertate, pentru anularea fricii şi a terorii sociale şi politice, împinge zi de zi la umanitate, la normalitate, la decenţă. Printre ruinele sistemului, printre coloane sale de glorie, printre lagărele sale de muncă omul, oamenii îşi croiesc drumul, un drum al lor, al rezistenţei, al minciunii, al disimulării sau al eroismului.

   Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Centrul Național al Cinematografiei, Arhiva Națională de Film, Muzeul Național de Istorie a României, Penitenciarul București-Jilava, Fundația Culturală Negru Vodă Făgăraș, Agerpres.

Painting Parts

Arta plastica contemporana romaneasca

Ana Petrovici-Popescu

Muzeul National al Taranului Roman, Sala Acvariu, Bucuresti

15 - 29 decembrie 2012

  Muzeul Național al Ţăranului Român vă aşteaptă sâmbătă, 15 decembrie 2012, ora 17.00, la vernisajul expoziţiei de pictură Painting Parts, semnată Ana Petrovici-Popescu.

  Expoziţia va fi găzduită în sala Acvariu, între 15 şi 29 decembrie 2012.

  Ana Petrovici-Popescu, născută la 24 martie 1986, este licenţiată a Univesităţii Naţioanale de Artă din Bucureşti, în anul 2008, având ca profesori pe pictorii Horea Paştina şi Mihai Sârbulescu.

  Cuprinzând lucrări realizate într-o bogată paletă de culori, expoziţia propune privitorilor teme din atelier. Istoricul şi criticul de artă Cristian Velescu (cel care va rosti si cuvantul de deschidere) notează în prefaţa catalogului expoziţiei: "Pictoriţa Ana Petrovici-Popescu a ales pentru prima ei expoziţie personală o seamă de lucrări menite a condensa într-o formă excesiv-rezumativă ceea ce aş numi portert sau autoportret la tinereţe. Ana Petrovici-Popescu ne poartă prin mijlocirea pânzelor şi cartoanelor sale către miezul a ceea ce aş numi lumea limitei, aceasta este tocmai tema pe care şi-a aşezat-o sieşi înainte, cu deplină modestie şi simplitate”.

deSPRE Îngeri

Arta plastică contemporană românească

Pasajul Hala Centrală, Iași

13 decembrie 2013

  Galeriile de artă DANA din Iaşi organizează în perioada 13 decembrie 2012 - 15 ianuarie 2013, în parteneriat cu Galeria de Artă a Municipiului Iaşi, la Pasajul Hala Centrală expoziţia de artă plastică şi decorativă DESPRE ÎNGERI. 

  Vernisajul expoziţiei va avea loc joi 13 decembrie 2012, ora 18.00. În deschiderea vernisajului va vorbi criticul de artă PETRU BEJAN.

   Expoziţia colectivă de artă plastică şi decorativă ce are ca temă centrală îngerii reuneşte o serie de tineri artişti ieşeni consacraţi dornici de a împărtăşi noile tendinţe din arta contemporană. Printre expozanţi se numără: Felix Aftene, Eugen Alupopanu, Dorin Baba, Zamfira Bîrzu, Gabriela Popa – Benescu, Smaranda Bostan, Marinela Botez, Claudiu Ciobanu, Petru Ciobănică, Adrian Crâşmaru, Andreea Dascălu, Cristian Diaconescu, Gabriela Drinceanu, Sabin Drinceanu, Rodica Druţă, Valentina Druţu, Rodica Grosu, Ina Marghidan, Manuell Mănăstireanu, Ionela Mihuleac, Ana Maria Negară, Sorin Otînjac, Sorin Purcaru, Alexandru Racu, Mircea Ştefănescu, Cristian Ungureanu, Mihai Vereştiuc, Mădălina Vieriu.