Muzeul Ion Creangă
Iași
1 - 30 aprilie 2021
Prima lucrare publicată sub semnătura lui Ion Creangă, cunoscută și ca Abecedarul lui Creangă.
joi, 1 aprilie 2021
Pe simezele Capitalei - (Auto)ficțiuni
Arta plastică contemporană românească
Olimpiu Bandalac, Raluca Ilaria Demetrescu, Giuliano Nardin
Muzeul Național al Țăranului Român, București
6 aprilie - 20 mai 2021
Muzeul Național al Țăranului Român lansează începând de
marți, 6 aprilie 2021, ora 17:00, un spațiu nou de expoziții de artă
contemporană, în sala MNȚRplusC aflată la subsolul corpului de clădire B, sub
Studioul Horia Bernea.
(Auto)ficțiuni este primul eveniment dintr-o serie care
urmărește revitalizarea unui spațiu muzeal, dar oferă și oportunitatea
artiștilor și curatorilor de a se manifesta pe un teren cu încărcături
complexe, atât din perspectivă simbolică, cât și istorică. Spațiul în care se
deschide acest program este un fost atelier de hârtie manuală. Pornind de la
ideea că Muzeul Țăranului a fost și va fi mereu un spațiu viu, propunerea de a
transforma această sală într-un teren de experiment artistic este o inițiativă
care urmărește să coaguleze o comunitate nouă, formată din artiști activi pe
scena de artă și urmăritorii ei. Unele din expozițiile deschise în sala
MNȚRplusC vor purta referințe la patrimoniul material și imaterial al muzeului.
Expoziția de deschidere propune trei artiști cu limbaje foarte
diferite de expresie, judecând prin prisma metodelor prin care își dezvăluie
universurile personale. Este o intersecție de bule individuale pe un teren
neutru de joc. Olimpiu Bandalac (n. 1955), Raluca Ilaria Demetrescu (n. 1969)
și Giuliano Nardin (n. 1978) sunt artiști care lucrează și trăiesc în
București, deci ale căror corpusuri de lucrări au fost generate în același
areal cultural.
Ce îi leagă pe cei trei în expoziția (Auto)ficțiuni este un
filon al sensibilității, care se manifestă fie prin elemente de (auto)reflexie
și (auto)ficțiune – cazul Ralucăi Ilaria Demetrescu - sau prin candoarea unui
univers atât de personal, precum cel al lui Giuliano Nardin, până la metoda
unei cercetări aproape medicale, de laborator, a volatilității vieții în toate
mediile ei (antropice sau naturale), la Olimpiu Bandalac.
Unul din obiectivele acestui program este cartografierea
unei rețele de artiști și curatori care să colaboreze pe un teren
instituțional, într-un cadru programatic actual. Un obiectiv secundar constă în
monitorizarea procesului de creație ca act artistic în producții noi culturale.
Expoziția de deschidere, (Auto)ficțiuni va trasa direcția
programului care se va desfășura în acest spațiu în viitorul apropiat. Selecția
artiștilor va fi realizată de Ilina Schileru, în calitate de coordonator de
Programe Speciale la Muzeul Național al Țăranului Român. Programele speciale
vizează producția de expoziții de artă contemporană cu artiști români și
străini, și workshopuri de incluziune socială prin artă pentru copii români,
imigranți și refugiați, având ca tutori inclusiv artiști care vor expune în
noul spațiu.
Mulțumiri speciale tuturor celor care s-au implicat în
demersurile de până acum: dr. Virgil Ștefan Nițulescu (Manager MNȚR),
Asociației D3M (prin Mircea Modreanu și Dumitru Gurjii), artiștilor și
curatorilor invitați și firmei POLICOLOR.
Expoziţia este cu acces gratuit și va putea fi vizitată la Sala MNTRplusC, până pe 20 mai 2021, de miercuri până duminică, între orele 13:00 şi 18:00. Lunea și marțea este închis.
Lingvist și filolog, academician
Iorgu Iordan, (1888 - 1986)
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 6. 15 februarie 1975.
***Mai multe despre Iorgu puteți afla și de aici: Wikipedia
Din cea mai veche ctitorie a lui Ștefan cel Mare și Sfânt
Lăcașuri de credință și simțire românească (12)
Mânăstirea Pătrăuți
Colecții și Colecționari
Cartofilie
Biserica din Pătrăuți. Volum: Suceava - Îndreptar turistic. 1964.
Biserica din Pătrăuti (Reg. Suceava, sec. XV).
Cod: 8555. Foto: Ion Petcu. 1967. Necirculată.
Biserica din Pătrăuți.
Volum: Mic îndreptar turistic. Suceava. 1970.
Biserica Pătrăuți, zidită de domnitorul Ștefan cel Mare.
Broșură: Monumente istorice bisericești din Județul Suceava. 1970.
Biserica din Pătrăuți (sec. XV). Foto: Al. Mendrea.
Carnet. Monumente istorice din Nordul Moldovei. 1977.
Pătrăuți (1487). 2013. Necirculată.
Cod: 001. Seria: Patrimonio. Foto: Marius Vasiliu (25 iunie 2012).
Cod: 001. Seria: Patrimonio. Foto: Marius Vasiliu (25 iunie 2012).
Colaj. Biserici pictate din nordul Moldovei. 2013. Necirculată.
Imaginea (identică cu cea precedentă) a doua din dreapta, sus: Patrăuți.
Cod: 009. Seria Patrimonio. Ilustrată cu dimensiunea (pe orizontală) mărită.
Biserica monument UNESCO de la Pătrăuți, cel mai vechi locaș
de cult rămas de la Ștefan cel Mare, un obiectiv care a devenit în ultimii ani
tot mai vizibil din punct de vedere turistic, trece în acest an prin momente istorice.
Procesul de restaurare care are drept principal scop schimbarea acoperișului va
fi finalizat în 2021, iar în câteva zile se va reînființa oficial Mănăstirea de
maici de la Pătrăuți. Mănăstirea a fost desființată de autoritățile habsburgice
în 1783, așadar obștea va fi refăcută după mai bine de 200 de ani.
Stareța Mănăstirii Pătrăuți va fi Maica Alexandra, de la Mănăstirea Sucevița, care are peste 20 de ani de când este în rândul maicilor.
În privința lucrărilor de la biserică, au fost restaurate turla și acoperișul clopotniței. Chiar ieri a fost o zi importantă, s-a ridicat crucea de pe biserică, după lucrările de la acoperiș.
Preotul Gabriel Herea a scos din nou la lumină biserica monument
Reînființarea mănăstirii va aduce, pe lângă argumentele de
ordin religios, și un plus important în ceea ce privește exploatarea turistică
a bisericii monument UNESCO.
"Emblema ortodoxiei româneşti"
Ştefan cel Mare a construit în 17 ani peste 40 de biserici
din piatră, iar prima este cea de la Pătrăuţi. Cele care au urmat sunt variaţiuni
după Pătrăuţi.
La Biserica de la Pătrăuţi se găseşte tabloul votiv cu
Ştefan cel Mare şi familia sa. Există doar trei imagini pictate cu chipul
domnitorului din perioada vieţii sale.
Broșură: Monumente istorice bisericești din Județul Suceava. 1970.
Editată de Mitropolia Moldovei și Sucevei, Iași.
Volum: Mic îndreptar turistic. Suceava. Editura Stadion. 1970.
Fotografiile executate de Studioul de artă fotografică al
Combinatului poligrafic Casa Scînteii.
Carnet. Monumente istorice din Nordul Moldovei.
Editura Meridiane. 1977.
***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite.
Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !)
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !
Airport Museum
Aeroportul Internațional Henri Coandă
București
30 martie - 30 septembrie 2021
Airport Museum este organizat din ințiativa comună a Art Safari și a Companiei Naționale Aeroporturi București și este rezultatul unui parteneriat cultural prin care se dorește promovarea artei românești, atât istorice, de patrimoniu, cât și contemporane.
Urmând modelul marilor aeroporturi din lume – San Francisco, Istanbul, Amsterdam ori Shanghai - care expun în terminalele lor importante exponate reprezentative pentru istoria și arta țării gazdă, vitrinele expoziționale din Aeroportul Internațional Henri Coandă București vor contribui la comunicarea identității naționale prin artă vizuală și la înfrumusețarea experienței călătorilor.
Prima expoziție
găzduită de Art Safari Airport Museum este organizată în parteneriat cu Muzeul
Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu și cuprinde câteva dintre picturile
reprezentative pentru compunerea patrimoniului recent al Pinacotecii –
Alexandru Ciucurencu, Vasile Grigore, Ion Musceleanu, Spiru Vergulescu, Ion
Grigore, Zamfir Dumitrescu, Gheorghe Spiridon și Vasile Brăescu – dar și
lucrări de artă contemporană semnate de Sami Briss, Georges Mazilu, Ana
Ruxandra Ilfoveanu, Petre Velicu, Felix Aftene, Irina Dragomir, Dumitru Macovei
sau Petru Pădurariu.
Foto: sorinstana.ro