joi, 1 aprilie 2021

Exponatul lunii la...Bojdeucă

 


Muzeul Ion Creangă 


Iași 


1 - 30 aprilie 2021




Prima lucrare publicată sub semnătura lui Ion Creangă, cunoscută și ca Abecedarul lui Creangă.

Pe simezele Capitalei - (Auto)ficțiuni

 


Arta plastică contemporană românească 


Olimpiu Bandalac, Raluca Ilaria Demetrescu, Giuliano Nardin


Muzeul Național al Țăranului Român, București 


6 aprilie - 20 mai 2021




    Muzeul Național al Țăranului Român lansează începând de marți, 6 aprilie 2021, ora 17:00, un spațiu nou de expoziții de artă contemporană, în sala MNȚRplusC aflată la subsolul corpului de clădire B, sub Studioul Horia Bernea.

    (Auto)ficțiuni este primul eveniment dintr-o serie care urmărește revitalizarea unui spațiu muzeal, dar oferă și oportunitatea artiștilor și curatorilor de a se manifesta pe un teren cu încărcături complexe, atât din perspectivă simbolică, cât și istorică. Spațiul în care se deschide acest program este un fost atelier de hârtie manuală. Pornind de la ideea că Muzeul Țăranului a fost și va fi mereu un spațiu viu, propunerea de a transforma această sală într-un teren de experiment artistic este o inițiativă care urmărește să coaguleze o comunitate nouă, formată din artiști activi pe scena de artă și urmăritorii ei. Unele din expozițiile deschise în sala MNȚRplusC vor purta referințe la patrimoniul material și imaterial al muzeului.

     Expoziția de deschidere propune trei artiști cu limbaje foarte diferite de expresie, judecând prin prisma metodelor prin care își dezvăluie universurile personale. Este o intersecție de bule individuale pe un teren neutru de joc. Olimpiu Bandalac (n. 1955), Raluca Ilaria Demetrescu (n. 1969) și Giuliano Nardin (n. 1978) sunt artiști care lucrează și trăiesc în București, deci ale căror corpusuri de lucrări au fost generate în același areal cultural.

     Ce îi leagă pe cei trei în expoziția (Auto)ficțiuni este un filon al sensibilității, care se manifestă fie prin elemente de (auto)reflexie și (auto)ficțiune – cazul Ralucăi Ilaria Demetrescu - sau prin candoarea unui univers atât de personal, precum cel al lui Giuliano Nardin, până la metoda unei cercetări aproape medicale, de laborator, a volatilității vieții în toate mediile ei (antropice sau naturale), la Olimpiu Bandalac.

     Unul din obiectivele acestui program este cartografierea unei rețele de artiști și curatori care să colaboreze pe un teren instituțional, într-un cadru programatic actual. Un obiectiv secundar constă în monitorizarea procesului de creație ca act artistic în producții noi culturale.

    Expoziția de deschidere, (Auto)ficțiuni va trasa direcția programului care se va desfășura în acest spațiu în viitorul apropiat. Selecția artiștilor va fi realizată de Ilina Schileru, în calitate de coordonator de Programe Speciale la Muzeul Național al Țăranului Român. Programele speciale vizează producția de expoziții de artă contemporană cu artiști români și străini, și workshopuri de incluziune socială prin artă pentru copii români, imigranți și refugiați, având ca tutori inclusiv artiști care vor expune în noul spațiu.

    Mulțumiri speciale tuturor celor care s-au implicat în demersurile de până acum: dr. Virgil Ștefan Nițulescu (Manager MNȚR), Asociației D3M (prin Mircea Modreanu și Dumitru Gurjii), artiștilor și curatorilor invitați și firmei POLICOLOR.

    Expoziţia este cu acces gratuit și va putea fi vizitată la Sala MNTRplusC, până pe 20 mai 2021, de miercuri până duminică, între orele 13:00 şi 18:00. Lunea și marțea este închis.

 

Lingvist și filolog, academician

 


Iorgu Iordan, (1888 - 1986)















Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 6. 15 februarie 1975. 

***Mai multe despre Iorgu puteți afla și de aici:  Wikipedia

Pe simezele târgoviștene

 


Arta plastică contemporană românească


Muzeul de Istorie Târgoviște 


1 aprilie 2021



Din cea mai veche ctitorie a lui Ștefan cel Mare și Sfânt

 


Lăcașuri de credință și simțire românească (12) 


Mânăstirea Pătrăuți


Colecții și Colecționari 


Cartofilie





Biserica din Pătrăuți. Volum: Suceava - Îndreptar turistic. 1964.


Biserica din Pătrăuti (Reg. Suceava, sec. XV).
Cod: 8555. Foto: Ion Petcu. 1967. Necirculată.


Biserica din Pătrăuți.
Volum: Mic îndreptar turistic. Suceava. 1970.


Biserica Pătrăuți, zidită de domnitorul Ștefan cel Mare.
Broșură: Monumente istorice bisericești din Județul Suceava. 1970.


Biserica din Pătrăuți (sec. XV). Foto: Al. Mendrea. 
Carnet. Monumente istorice din Nordul Moldovei. 1977.


Pătrăuți (1487). 2013. Necirculată.
Cod: 001. Seria: Patrimonio. Foto: Marius Vasiliu (25 iunie 2012).


Colaj. Biserici pictate din nordul Moldovei. 2013. Necirculată.
Imaginea (identică cu cea precedentă) a doua din dreapta, sus: Patrăuți.
Cod: 009. Seria Patrimonio. Ilustrată cu dimensiunea (pe orizontală) mărită.

   Biserica monument UNESCO de la Pătrăuți, cel mai vechi locaș de cult rămas de la Ștefan cel Mare, un obiectiv care a devenit în ultimii ani tot mai vizibil din punct de vedere turistic, trece în acest an prin momente istorice. Procesul de restaurare care are drept principal scop schimbarea acoperișului va fi finalizat în 2021, iar în câteva zile se va reînființa oficial Mănăstirea de maici de la Pătrăuți. Mănăstirea a fost desființată de autoritățile habsburgice în 1783, așadar obștea va fi refăcută după mai bine de 200 de ani.

 Zi de mare sărbătoare la Pătrăuți

     Duminică, 4 aprilie 2021, va fi zi de mare sărbătoare la Pătrăuți. Se va oficia instalarea maicii starețe de la Pătrăuți și va fi oficiată slujba festivă care va marca reînființarea Mănăstirii Pătrăuți. Pentru ca slujba să respecte normele în vigoare, în curtea bisericii monument va fi amenajat un cort, slujba urmând a avea loc în aer liber. Ceremonialul religios va fi condus de PS Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Zece maici vor face parte, cel puțin în primă fază, din obștea mănăstirii. Sunt amenajate deja locuințele în care vor sta maicile, în clădirile deja existente, printre ele și ”Casa Preotului Bucovinean” de lângă biserica monument, casa preotului Constantin Morariu, contemporan cu Ciprian Porumbescu și membru în ”Arboroasa”. Casa a fost consolidată și este și ea în sine un obiectiv turistic.

    Stareța Mănăstirii Pătrăuți va fi Maica Alexandra, de la Mănăstirea Sucevița, care are peste 20 de ani de când este în rândul maicilor.

    În privința lucrărilor de la biserică, au fost restaurate turla și acoperișul clopotniței. Chiar ieri a fost o zi importantă, s-a ridicat crucea de pe biserică, după lucrările de la acoperiș.

    Acoperișul are piese care provin chiar şi din 1720. Este vorba de o redare întocmai, cu materiale vechi, fără intervenţie cu beton sau alte materiale de acelaşi gen. Lucrările vor continua pentru finalizarea acoperișului și a părții de lucrare de la sol, inclusiv pardoseala.

 

Preotul Gabriel Herea a scos din nou la lumină biserica monument 

   Reînființarea mănăstirii va aduce, pe lângă argumentele de ordin religios, și un plus important în ceea ce privește exploatarea turistică a bisericii monument UNESCO.

   Locaşul de cult, cu o valoare arhitecturală şi iconografică deosebită, a fost scos din anonimat în mare parte datorită preotului Gabriel Herea, care a slujit la Pătrăuţi din toamna anului 2003. Acestuia i-a fost însă foarte greu să se descurce pe partea turistică aproape singur. De acum încolo, cu o obște de maici, biserica va putea fi mult mai vizibilă și pe partea de turism, iar vizitatorii vor putea fi primiți în orice zi.

 

 "Emblema ortodoxiei româneşti"

 

   Ştefan cel Mare a construit în 17 ani peste 40 de biserici din piatră, iar prima este cea de la Pătrăuţi. Cele care au urmat sunt variaţiuni după Pătrăuţi.

   Lăcașul de cult a fost construit ca parte a singurei mănăstiri de maici ctitorite de Ștefan, care avea ca scop, cel mai probabil, rolul de a obloji răniții din luptele purtate în jurul Sucevei.

    Biserica a fost arsă de cazaci și tătari în 1653, și de polonezi, în 1684. După anexarea Bucovinei de către habsburgi, biserica a devenit una parohială, după desființarea mănăstirii de maici pe care o deservea.

    Renumitul academician Răzvan Theodorescu descria Biserica monument UNESCO de la Pătrăuţi, cel mai vechi locaş de cult rămas de pe vremea lui Ştefan cel Mare, drept „emblema ortodoxiei româneşti”.

    La Biserica de la Pătrăuţi se găseşte tabloul votiv cu Ştefan cel Mare şi familia sa. Există doar trei imagini pictate cu chipul domnitorului din perioada vieţii sale.

    În toamna anului 2003, la biserică s-au început ample lucrări de restaurare a picturii, ce au readus obiectivul la valoarea sa adevărată. Este vorba de pictura originală a bisericii. Pictura interioară este în mare parte păstrată și sunt fragmente păstrate și din pictura exterioară.

 Mănăstirea Pătrăuți, reînființată după mai bine de 200 de ani. Maicile se vor ocupa de biserica lui Ștefan cel Mare.

Follow us: @monitorulsv on Twitter | Monitorul.de.Suceava on Facebook


Broșură: Monumente istorice bisericești din Județul Suceava. 1970.
Editată de Mitropolia Moldovei și Sucevei, Iași.


Volum: Mic îndreptar turistic. Suceava. Editura Stadion. 1970.
Fotografiile executate de Studioul de artă fotografică al
Combinatului poligrafic Casa Scînteii.


Carnet. Monumente istorice din Nordul Moldovei. 
Editura Meridiane. 1977.

***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite.
Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !)
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !

Airport Museum

 


Aeroportul Internațional Henri Coandă 


București


30 martie - 30 septembrie 2021




    Airport Museum este organizat din ințiativa comună a Art Safari și a Companiei Naționale Aeroporturi București și este rezultatul unui parteneriat cultural prin care se dorește promovarea artei românești, atât istorice, de patrimoniu, cât și contemporane.



  Urmând modelul marilor aeroporturi din lume – San Francisco, Istanbul, Amsterdam ori Shanghai - care expun în terminalele lor importante exponate reprezentative pentru istoria și arta țării gazdă, vitrinele expoziționale din Aeroportul Internațional Henri Coandă București vor contribui la comunicarea identității naționale prin artă vizuală și la înfrumusețarea experienței călătorilor.



    Prima expoziție găzduită de Art Safari Airport Museum este organizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu și cuprinde câteva dintre picturile reprezentative pentru compunerea patrimoniului recent al Pinacotecii – Alexandru Ciucurencu, Vasile Grigore, Ion Musceleanu, Spiru Vergulescu, Ion Grigore, Zamfir Dumitrescu, Gheorghe Spiridon și Vasile Brăescu – dar și lucrări de artă contemporană semnate de Sami Briss, Georges Mazilu, Ana Ruxandra Ilfoveanu, Petre Velicu, Felix Aftene, Irina Dragomir, Dumitru Macovei sau Petru Pădurariu.

Foto: sorinstana.ro