Din istoria caricaturii românești
Jimmy Stănescu, Victor Grigore, Florian Vâlsan
Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea, Slobozia
3 martie 2021
Expun: Victor Grigore, Jimmy Stănescu si Florian Vâlsan
Victor Grigore
Studiile de specialitate l-au făcut pe Victor Grigore să
înțeleagă ceea ce se întâmplă cu figura umană în momentul când aceasta este
trecută prin mijloace plastice diferite de abordare, atât tehnic, cât și din
punct de vedere al genului artistic implicat în reprezentare. Dacă în portret,
interesul pentru picturalitate este prima notă vizuală, în cazul caricaturii,
fuziunea dintre datele de construcție academice și cele specifice tentei
umoristice, realizate din planuri și grafieri, evocă o dinamică a suprafețelor
chipului uman, alternate cu estompe provenite din abstragerea unor zone, prin
jocul subtil al liniilor. Esențializând și analizând deopotrivă întregul areal
al figurii, de la amuzament până la scopul critic, Victor Grigore fixează în
date arhitecturale conturul modelelor, monumentalitatea lor provenind deseori
din deconstrucția figurii pe care o fragmentează, împărțind anatomia facială în
suprafețe care să îi confere mai degrabă mișcare, decât stabilitate.
Exagerările intenționate, care amplifică nota de umoristică, sunt realizate
printr-un stil când relaxat, când tranșant, intențiile de geometrizare a
figurilor, datorându-se principiilor de prelucrare a feței, conform normelor
caricaturii. Impresia de volum și unghiurile cu asimetrii dau multă forță
imaginilor, care integrează în ele derogări mai stricte sau mai vagi
referitoare la noțiunile caricaturii. Alfabetul specific acestui gen artistic
îl provoacă pe Victor Grigore să fie inedit în fiecare lucrare, nu numai
datorită faptului că modelele sunt diferite, dar și grație capacității sale de
a se reinventa în cadrul stilului său.
Născut la Slobozia, în data de 15 martie 1978, Victor
Grigore este licențiat al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de
Arte Plastice și Decorative, din activitatea sa artistică făcând parte prezențe
la manifestări de grup naționale și internaționale, după cum și deschiderea
unor numeroase expoziții personale, în
cadrul cărora subiectul permanent a fost portretul. Interesul pentru chipul
uman, atât în pictura de șevalet sau acuarelă, dar și în zona caricaturii, evidențiază
atenția pentru varietatea psihologiilor și expresivităților pe care acestea le
poate imprima în viziunea unui artist, ce se exprimă la fel de spectaculos în
culoare, dar și atunci când utilizează ductul grafic al liniei.
Jimmy Stănescu
Pentru Jimmy Stănescu desenul este măsura potențelor sale artistice, dispunerea liniilor conturând calitatea formelor ce definesc portrete de personalități culturale, prieteni și cunoscuți, dar și caricaturi, în care artistul nu redă doar chipuri anamorfozate amuzant, ci și situații cotidiene, specifice românului din popor, evidențiind felul de a fi al unor pierde vară. Astfel, cele două paliere de analiză reflectând caricatura și satira, îl plasează pe Jimmy Stănescu în discursul celui interesat nu numai de ceea ce se întâmplă cu geografia chipului uman atunci când artistul dorește să ia în derâdere trăsăturile naturale minimizate sau exagerate, ci și contextele pline de umor în care își plasează uneori reflexiile, impunând desenelor sale cunoștințe de compoziție și o acuitate nelipsită pentru întâmplările hazlii ce pot fi de factură politică ori socială sau pur și simplu manifestări ale oamenilor obișnuiți. La Jimmy Stănescu inclusiv descrierea generală a contextelor în care își implică subiecții este întreținută de o linie modulată, aflată în gravitație, susținând vestimentația, chipul și gestica și o dată cu aceasta, caracterul de toată bafta al personajelor. Lucrând întotdeauna după model, dispunerea traseelor de creion sau cărbune implică pe de o parte mișcare și progres, pe de alta, ordine și echilibru. Complementaritatea dintre elementele de limbaj plastic și subiecte sunt întotdeauna adecvate mesajelor încărcate de umor.
Jimmy Stănescu s-a născut la 9 august 1972 la Călărași și a absolvit Liceul Mihai Eminescu și Școala Populară de Arte din orașul natal la clasa
maestrului Corneliu Ratcu. Poet de talent, membru al Cenaclului Pheonix, cu
versuri publicate în reviste locale, acesta nu a ocolit nici pictura, unde
excelează în peisaje, flori și în redarea corpului feminin, însă cel mai bine i
se potrivesc datele desenului, indiferent dacă abordează o temă oarecare sau
caricatura. În majoritatea expozițiilor personale sau de grup, apetența sa de a
surprinde caractere iese în evidență cu fiecare apariție. Elaborând cu ușurință
crochiurile caricaturale, executate la fața locului și dobândind dexteritate,
Jimmy Stănescu s-a alăturat cu succes tagmei profesioniștilor, expunând și la
manifestări naționale. Atunci când caricaturizează un personaj, forța vizuală a
acestuia întărește ideea experienței dobândite de artist și priceperea sa în a
surprinde fețele oamenilor.
Florian Vâlsan
Personajele lui Florian Vâlsan, realizate în tehnica acuarelei, sunt transpuse acum în datele stilistice ale caricaturii. Perfecțiunea pe care o caută la portretele sale devine motiv de amuzament, atunci când trăsăturile faciale sunt modificate, fin exagerate. Artistul are un stil al său de a compune astfel de imagini, greutatea chipului căzând imprevizibil pe un detaliu neașteptat, pe care accentuându-l prin consistența negrului, într-o pată plată de cărbune sau prin intermediul unei linii apăsate și hotărâte, reușește să transmită un umor delicat și un mesaj subtil despre dominanta fizică și caracterologică a modelului. În caricatură, Florian Vâlsan se îndepărtează foarte puțin de domeniul portretului, ușoarele derogări ale particularităților figurilor abordate fac parte din recuzita sa plastică de a alterna mijloacele de expresie, de a le aborda alternativ în același cadru figurativ, pe care nu îl mai regăsim în altă suprafață bidimensională. Exagerând trăsăturile, el evocă spiritul încruntat și revoltat al modelului, adesea mirat, nemulțumit și contrariat. Chiar sila de lume o regăsim glorioasă și metaforică în compoziții expresive și neaglomerate de elemente de limbaj specifice genului preferat. În zona desenului, exercițiul lui Florian Vâlsan are în spate ani buni de experiență, cuprinzând și ucenicia din anii 1985-1987, sub îndrumarea primului său profesor, sculptorul Vasile Ivan, care îi trimitea lucrările la diferite concursuri, unde primea merituoase locuri I . Fără să anunțe, maestrul său a plecat brusc, lăsându-l pe tânărul Vâlsan să continue realizarea unor portrete de personalități din lumea spectacolului (Elvis, Bruce Lee, Gianu Morandi etc.), dar și din imediate sa apropiere. În 1990, când s-a deschis la Călărași Școala Populară de Artă George Folescu, acesta l-a întâlnit pe pictorul Corneliu Ratcu, sfătuitorul său în consolidarea cunoștințelor despre portret. Participând în perioada următoare la numeroase expoziții de grup de pictură, grafică și caricatură, a constatat că o privire plastică amuzantă asupra figurii umane se potrivește măiestriei sale, în ultima perioadă preocuparea pentru acest deliciu artistic fiind constantă. În 2008-2009, în cadrul evenimentului 10 pentru Călărași a avut surpriza să revadă expuse 3 lucrări despre care artistul nostru nu mai avea cunoștință. Corneliu Ratcu le reținuse în mapa sa și le etalase la amintita manifestare, apreciind calitățile excepționale ale elevului său.
Născut la 19 iulie 1970, Florian Vâlsan este și un reflex al
fenomenului plastic local prin filmele documentare realizate despre arta
călărășeană. Printre acestea, o frumoasă mărturie a începuturilor școlii de
artă de la Călărași ne-a parvenit tot de la acesta, care a fost și este
pasionat de știința imaginii, în toate sensurile ei.
Ana Amelia Dincă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu