Arta plastică contemporană românească,
Târgoviște,
ediția a IV-a, 19 - 26 iulie 2020
duminică, 19 iulie 2020
Reclama modelează lumea
Muzeul Municipiului București
24 iulie - 13 septembrie 2020
Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați,
începând cu data de 24 iulie 2020, la Palatul Suțu, expoziția Reclama
modelează lumea. Puternic instrument de promovare, cu rolul de a convinge și
de a câștiga încrederea potențialilor cumpărători, reclama este un element
important care reflectă și poate schimba stilul de viață și evoluția gustului,
modelează atitudinile și comportamentul, sau, de ce nu, poate promova obiceiuri
nesănătoase.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 24 iulie - 13
septembrie 2020.
O combinație între comunicare și marketing, reclama a
devenit rapid parte integrantă a oricărei afaceri, folosită pentru a crea o
impresie memorabilă. Impactul pozitiv al unui produs sau serviciu și
recunoașterea acestuia pot fi cheia succesului. Reclama implică strategie și
gândire; ea poate crea emoție, căci se bazează pe culoare, pe simțul tactil, pe
miros, sunet, muzică sau gust. De multe ori, nostalgia poate determina modul în
care percepem o reclamă.
Evoluția reclamei este dictată de ritmul de schimbare a
societății, de condițiile socio-economice ale țării de referință, iar influența
ei este perpetuă. Pe măsură ce industrializarea s-a extins, oferta de produse
și nevoia de publicitate au crescut în același ritm, ilustrând modul în care
oamenii trăiesc, cumpără, mănâncă, se distrează și comunică.
Obiectele din cadrul acestei noi expoziții fac parte din mai
multe colecții ale Muzeului Municipiului București. Contribuie cu exponate:
Colecția Știință și tehnică, Colecția Diverse, Colecția Tipărituri și
imprimate, Colecția Sticlă și porțelan, Colecția Fotografii, cărți poștale și
clișee fotografice și Colecția Textile și accesorii vestimentare.
Fiecare obiect este încărcat de istorie, păstrează amintiri
și poartă o poveste.
Industria orologeră a dat lumii faimoase branduri de
ceasuri, cunoscute în întreaga lume, ceasuri folosite pentru a ține pasul cu
timpul, dar și pentru a reflecta gustul și personalitatea posesorului. Pentru a
ilustra imporanța acestora, am ales să expunem câteva piese din colecția de
ceasuri a muzeului: printre ele, un ceas bărbătesc de mână, în vitrina
intitulată Pentru dumneavoastră, domnule, care reprezintă o donație din anul
1977, donatorul "purtând acest ceas în perioada pregătirii și desfășurării
insurecției în Capitală", conform documentelor din patrimoniul muzeului; un ceas
mecanic Victoria - ceas de masă cu mecanism pe 4 rubine, produs la Fabrica de
ceasuri Victoria din Arad.
În vitrina Bomboane cu istorie veți găsi cutii de bomboane
ale celebrelor mărci românești de ciocolată de odinioară Capșa și Anghelescu - "bombonerie fină, patiserie aleasă și lucrări artistice în zahăr". Alături de
ele este expusă și cutia de bomboane confecționată special de Fabrica de
ciocolată Capșa cu ocazia vizitei Împăratului Franz Joseph I la București, în
anul 1896.
În vitrina denumită Pentru dumneavoastră, doamnă, am expus "creațiuni și modele menite să îndrumeze femeia elegantă și modernă, care ar
vrea sa fie în curent cu moda", cum suna o reclamă publicată în 1932 în Realitatea ilustrată.
Domnii sunt îndemnați: "Faceti-vă cumpărărturile necesare
numai La Vulturul de Mare cu peștele în ghiare", de către cea mai cunoscută
reclamă din perioada interbelică. Înființat în 1878 de către Theodor Athanasiu,
La Vulturul de Mare a devenit unul dintre cele mai elegante magazine din
București în perioada interbelică.
În cadrul expoziției sunt etalate și halbe de bere care au
aparținut Fabricii de bere Luther și au fost achiziționate de muzeu în anul
1966. Fabrica de bere a fost construită în 1869 de industriașul german Erhard
Luther, iar berea Luther a devenit, în scurt timp, una dintre cele mai
solicitate băuturi în hanurile și restaurantele Capitalei, fabrica Luther
câștigându-și statutul de furnizor al Curții Regale a României. Fosta Fabrică
de bere Luther poate fi admirată într-un tablou realizat în ulei pe pânză.
Pe lângă obiectele expuse, fotografiile, cărțile poștale și
tipăriturile oferă imagini de reclamă a unor produse și fabricanți de produse
tehnice, îmbrăcăminte, farmaceutice, de băuturi și ciocolată, a unor magazine
de renume, multe dintre ele de mult dispărute.
Muzeul Municipiului București vă invită la o plimbare
nostalgică în jurul reclamelor - o expresie a timpurilor trecute, pentru a
descoperi modul în care reclama a modelat și continuă să modeleze lumea
noastră.
Ortanța Constantin, Șef Birou Patrimoniu și Evidență
Centralizată
Pe simezele Capitalei
Arta plastică contemporană românească
Boeriu Mircea Maximilian
Galeria Căminul Artei, București
18 - 31 iulie 2020
Albumul atelierului fotografic Frații Abdullah
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
iulie 2020
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I prezintă în
cadrul proiectului Exponatul lunii Albumul atelierului fotografic Frații
Abdullah oferit lui Alexandru Ioan Cuza cu ocazia celei de a doua vizite a
acestuia la Constantinopol, în anul 1864.
În luna iulie 1864, Alexandru Ioan Cuza a întreprins o a
doua vizită la Constantinopol în încercarea de a aplana asperitățile
internaționale apărute în urma dizolvării Adunării Legiuitoare din luna mai.
Aceasta a fost considerată lovitură de stat de către Occident, Rusia, Franța și
Prusia condamnând faptele domnitorului. Situația se înrăutățise în jurul
României, Cuza fiind acuzat de încălcarea prevederilor de bază adoptate la
Convenția de la Paris din 1858.
Cu scopul de a restabili relațiile, domnitorul a plecat la
Constantinopol, unde, pe 28 iulie, au avut loc negocieri cu sultanul turc Abdul
Aziz. Ca rezultat, dintr-un vasal al Imperiului Otoman, Principatul a ajuns la
o și mai mare autonomie și i s-a acordat dreptul de a decide în afacerile sale
interne. Domnitorul a primit în dar un album cu fotografii realizate de Fratii
Abdullah care prezintă personalități politice ale imperiului, începând cu
sultanul Abdul Aziz și prințul imperial (viitorul sultan Abdul Hamid al
II-lea).
Albumul este legat în piele de culoare maron cu tranșe din
metal și are 25 file groase din carton alb-gălbui cu tranșa aurie cu fante
pentru fotografii, are o lungime de 18cm, este lat de 15cm și gros de 5,5cm. Pe
coperțile 1 și 4 este încrustat un model geometrico-floral ce se repetă și pe
cotor. Albumul se închide cu două ferecături de metal auriu tip clapetă.
Fotografiile sunt dimensiunea carte-de-vizite și au marca atelierului Abdullah
Freres Phot.
Frații Abdullah, trei frați otomani de etnie armeană, Vichen
(1820-1902), Hovsep (1830-1908) și Kevork Abdullah (1839-1918) au condus un
atelier prosper în Constantinopol cu filiale la Cairo și Izmir. În 1862 cei
trei frați au fost numiți fotografi oficiali la curtea sultanului Abdul Aziz
(n. 1830, a domnit în perioada
1861-1876) și mai târziu Abdul Hamid al II-lea (n. 1842, a domnit în perioada
1876-1909) și li s-a dat dreptul să folosească monograma regală.
Vichen Abdullah și-a început cariera retușând fotografii în
atelierul deținut de germanul Rabach în Constantinopol în anul 1856. În 1858,
alături de frații săi, Kevork (întors de la studii de la Școala Murad-Rafaelyan
din Veneția) și Hovsep, acesta a preluat atelierul lui Rabach, care a devenit
cunoscut drept Atelierul Frații Abdullah.
Fiind fotografi oficiali ai sultanului au primit
însărcinarea să documenteze Imperiul Otoman în fotografii. Demersul era
conceput de sultan ca un portret al imperiului său pentru Expoziția Universală
Columbiană din 1893 de la Chicago, dar lucrarea nu a mai fost expusă acolo.
Albumul rezultat scoate în evidență realizările și îmbunătățirile în stil
occidental ale regimului său: armata bine echipată și antrenată, brigăzile de
pompieri cu dotările tehnologice moderne, corpul funcționarilor vamali și viața
la bogata curte imperială. O copie a acestui amplu studiu a fost oferită de
către sultan Bibliotecii Congresului S.U.A. în 1894 (Cadou al M.S.I. Sultanul
Abdul Hamid al II-lea).
Printre personalitățile străine, frații au fotografiat pe
prințul Edward de Wales, care a vizitat Constantinopolul în 1869 și pe prințesa
Eugenie (1826-1920) a Franței în timpul vizitei acesteia în 1868. Frații
Abdullah erau maestri atât ai fotografiei de studio cât și a celei în aer
liber.
Când otomanii au fost înfrânți în războiul din 1877-1878 și
armata rusă și-a stabilit Cartierul General la San Stefano, în apropiere de
Constantinopol, Marele Duce Nicolae (1831-1891) i-a cerut lui Kevork Abdullah,
pe 26 februarie 1878, să facă o fotografie unui grup de 107 soldați și ofițeri.
Supărat de aceasta, sultanul Abdul Hamid al II-lea a interzis fraților să mai
utilizeze monograma și să mai păstreze portretele sultanului pe care le
realizaseră până atunci. În 1866, la invitația guvernatorului Egiptului
(kedive) Tevflik Pașa, Kevork si Hovsep au deschis o filială a atelierului la
Cairo. Atelierul Fratii Abdullah comercializa vederi din Egipt și Orientul Mijlociu cu scop turistic.
În 1890 sultanul Abddul Hamid al II-lea a redat fraților Abdullah dreptul de a
folosi monograma regală, iar atelierul a înflorit din nou.
În 1895 frații au închis atelierul din Cairo și, la
sfârșitul anului 1900, au vândut atelierul din Constantinopol către Jean Pascal
Sébah și Pollicarpe Joaillier, ceea ce a dus la unele confuzii deoarece
negative târzii ale fraților Abdullah poartă marca Sebah & Joaillier pe
verso.