Albumul atelierului fotografic Frații Abdullah

Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I 

București 

iulie 2020

      Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I prezintă în cadrul proiectului Exponatul lunii Albumul atelierului fotografic Frații Abdullah oferit lui Alexandru Ioan Cuza cu ocazia celei de a doua vizite a acestuia la Constantinopol, în anul 1864.

    În luna iulie 1864, Alexandru Ioan Cuza a întreprins o a doua vizită la Constantinopol în încercarea de a aplana asperitățile internaționale apărute în urma dizolvării Adunării Legiuitoare din luna mai. Aceasta a fost considerată lovitură de stat de către Occident, Rusia, Franța și Prusia condamnând faptele domnitorului. Situația se înrăutățise în jurul României, Cuza fiind acuzat de încălcarea prevederilor de bază adoptate la Convenția de la Paris din 1858.

    Cu scopul de a restabili relațiile, domnitorul a plecat la Constantinopol, unde, pe 28 iulie, au avut loc negocieri cu sultanul turc Abdul Aziz. Ca rezultat, dintr-un vasal al Imperiului Otoman, Principatul a ajuns la o și mai mare autonomie și i s-a acordat dreptul de a decide în afacerile sale interne. Domnitorul a primit în dar un album cu fotografii realizate de Fratii Abdullah care prezintă personalități politice ale imperiului, începând cu sultanul Abdul Aziz și prințul imperial (viitorul sultan Abdul Hamid al II-lea).

     Albumul este legat în piele de culoare maron cu tranșe din metal și are 25 file groase din carton alb-gălbui cu tranșa aurie cu fante pentru fotografii, are o lungime de 18cm, este lat de 15cm și gros de 5,5cm. Pe coperțile 1 și 4 este încrustat un model geometrico-floral ce se repetă și pe cotor. Albumul se închide cu două ferecături de metal auriu tip clapetă. Fotografiile sunt dimensiunea carte-de-vizite și au marca atelierului Abdullah Freres Phot.

     Frații Abdullah, trei frați otomani de etnie armeană, Vichen (1820-1902), Hovsep (1830-1908) și Kevork Abdullah (1839-1918) au condus un atelier prosper în Constantinopol cu filiale la Cairo și Izmir. În 1862 cei trei frați au fost numiți fotografi oficiali la curtea sultanului Abdul Aziz (n. 1830,  a domnit în perioada 1861-1876) și mai târziu Abdul Hamid al II-lea (n. 1842, a domnit în perioada 1876-1909) și li s-a dat dreptul să folosească monograma regală.

     Vichen Abdullah și-a început cariera retușând fotografii în atelierul deținut de germanul Rabach în Constantinopol în anul 1856. În 1858, alături de frații săi, Kevork (întors de la studii de la Școala Murad-Rafaelyan din Veneția) și Hovsep, acesta a preluat atelierul lui Rabach, care a devenit cunoscut drept Atelierul Frații Abdullah.

    Fiind fotografi oficiali ai sultanului au primit însărcinarea să documenteze Imperiul Otoman în fotografii. Demersul era conceput de sultan ca un portret al imperiului său pentru Expoziția Universală Columbiană din 1893 de la Chicago, dar lucrarea nu a mai fost expusă acolo. Albumul rezultat scoate în evidență realizările și îmbunătățirile în stil occidental ale regimului său: armata bine echipată și antrenată, brigăzile de pompieri cu dotările tehnologice moderne, corpul funcționarilor vamali și viața la bogata curte imperială. O copie a acestui amplu studiu a fost oferită de către sultan Bibliotecii Congresului S.U.A. în 1894 (Cadou al M.S.I. Sultanul Abdul Hamid al II-lea).

     Printre personalitățile străine, frații au fotografiat pe prințul Edward de Wales, care a vizitat Constantinopolul în 1869 și pe prințesa Eugenie (1826-1920) a Franței în timpul vizitei acesteia în 1868. Frații Abdullah erau maestri atât ai fotografiei de studio cât și a celei în aer liber.

     Când otomanii au fost înfrânți în războiul din 1877-1878 și armata rusă și-a stabilit Cartierul General la San Stefano, în apropiere de Constantinopol, Marele Duce Nicolae (1831-1891) i-a cerut lui Kevork Abdullah, pe 26 februarie 1878, să facă o fotografie unui grup de 107 soldați și ofițeri. Supărat de aceasta, sultanul Abdul Hamid al II-lea a interzis fraților să mai utilizeze monograma și să mai păstreze portretele sultanului pe care le realizaseră până atunci.      În 1866, la invitația guvernatorului Egiptului (kedive) Tevflik Pașa, Kevork si Hovsep au deschis o filială a atelierului la Cairo. Atelierul Fratii Abdullah comercializa vederi din  Egipt și Orientul Mijlociu cu scop turistic. În 1890 sultanul Abddul Hamid al II-lea a redat fraților Abdullah dreptul de a folosi monograma regală, iar atelierul a înflorit din nou.

   În 1895 frații au închis atelierul din Cairo și, la sfârșitul anului 1900, au vândut atelierul din Constantinopol către Jean Pascal Sébah și Pollicarpe Joaillier, ceea ce a dus la unele confuzii deoarece negative târzii ale fraților Abdullah poartă marca Sebah & Joaillier pe verso.

***Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I"