duminică, 12 iunie 2022
Obiectul lunii iunie
Muzeul Național Peleș
Sinaia
iunie 2022
Luminatorul Salonului de aur al Castelului Pelişor.
Patte-de-verre; lemn sculptat, şlefuit, stucat, aurit
Autorul schiţei: Karel Liman, cca 1905.
În prima monografie a oraşului Sinaia, scrisă în anul 1903, Alexandru Gălăşescu menţiona ,,camera de aur a Principesei”, aflată în plin proces de amenajare interioară. Salonul de aur de la Castelul Pelişor reprezintă momentul de apogeu al Mariei, ca designer de interior, la Sinaia. La curent cu mişcările artistice ale epocii, Salonul de aur este o sinteză între revival-ul celtic şi cel bizantin, asimilate prin prisma ideilor arhitectului şi decoratorului scoţian Baillie-Scott (1865-1945). Decorat în întregime cu simbolul scoțian al frunzei de ciulin, care trimite însă subtil și la oraşul Nancy, locul de naștere al Art Nouveau-ului, cu cruci celtice și crini regali, Salonul de aur este singurul interior de la începutul secolului al XX-lea care a supraviețuit până azi timpului și vicisitudinilor istoriei. Modelul de inspiraţie al decorației Salonului de aur îl constituie motivul rețelei floral-vegetale din Salonul de aur de la Palatul Cotroceni. Realizată de către firma Bernhard Ludwig din Viena, decoraţia parietală este dispusă asemenea unui tapet de-a lungul pereților boltiţi, acoperiți cu stuc aurit, în nuanţe care variau ca intensitate cromatică de la aur luminos, în zona scafei, până la ocru, către bază.
În jumătatea mediană din dreapta salonului, a fost amplasat
un cămin de tip otoman, inspirat - ca design şi mod de dispunere în cadrul
interiorului - de Baillie-Scott, şi pe care Maria îl reprodusese pentru prima dată
la Palatul Cotroceni, în anul 1901. În cazul Salonului de aur de la Castelul
Pelişor, Maria preferă o variantă mai simplă, vopsită în verde, pentru un plus
de contrast cu decoraţia murală din stuc aurit. Ciulinul, ca simbol al Scoției,
este completat de prezenţa crinului regal, sculptat în fildeş pe cele două uşi
ale Salonului, vopsite, la rândul lor, în verde. Vitraliile reprezintă motive
florale stilizate, iar piesele de mobilier (scaune, mese, jilţuri și etajere)
sunt copiate după piesele de mobilier din bisericile norvegiene, precum cele de
la Lom. Acest tip de design a fost publicat în revista "The Studio",
în anul 1897, iar principesa Maria a știut să aprecieze atât sursa, cât și
rezultatul. Pentru ea, Liman realizează schițe din celebra lucrare "The
Viking Age" (1889), semnată de Paul de Chaillu (1831-1903) sau după
revista londoneză "The Studio". Rod al acestor căutări artistice,
stilul Regina Maria se caracterizează prin eclectism, rezultat al combinaţiei
între elemente decorative celtice, scandinave și simboluri bizantine. Plafonul
boltit al Salonului de aur a fost prevăzut cu un luminator din patte-de-verre
gălbuie, în formă de cruce celtică, încadrată într-un chenar pătrat, care
învăluie interiorul într-o lumină ireală, de basme nordice. Realizat de firma
Bernhard Ludwig din Viena, după desenele arhitectului ceh Karel Liman
(1855-1929), luminatorul constituie o piesă de artă originală, cu utilitate
practică, dar şi decorativă, armonios integrată în decoraţiunea în fix.
dr. Macrina Oproiu
şef Secţie Evidenţă Centralizată a Patrimoniului
Pe simezele ieșene - Vise arbitrare
Arta plastică contemporană românească
Marinela Rusu
Galeriile Dumitru I. Grumăzescu, Iași
15 iunie - 15 iulie 2022
Rime împotriva războiului
Lansare de carte
Otilia Doroteea Borcia
Institutul Italian de Cultură, București
14 iunie 2022
Imagocostum
Muzeul Județean de Artă Prahova Ion Ionescu Quintus
Ploiești
20 iunie - 10 iulie 2022
Cea de a III-a ediție a expoziției Imagocostum, concepută de
Iraida Florea, propune să parcurgem împreună călătoria inedită a dezveșmântării
mitului imaginii proiectate de costumul etnic românesc în diverse forme ale
artelor plastice, performative și moderne.
Narațiunea acestui univers interdisciplinar al costumului etnic românesc este aportul artistei-curatoare la bagajul informațional care îl descrie și omagiul adus creatorilor de costum autohtoni, artiștilor care l-au prezentat, reprezentat și designerilor de modă care l-au reinterpretat pentru spectacolele de modă, film sau teatru și tuturor celor care apreciază veșmântul ca formă de expresie estetică al cărui ecou reverberează în timp și spațiu păstrându-și mereu eticheta de icon devenit.
Singur în atelier
Arta plastică contemporană românească
Rezidența9, București
6 - 22 iunie 2022
"Singur în atelier ne arată șapte pictori foarte tineri: Diana Andrei, Izabela Axenie, Cristina Dobre, Smaranda Huideș, Olivia Ioan, Iohana Pitica, Valeriu Petrache. Fiecare încearcă în felul său și cu puterile sale de acum, să ne povestească ceva, să ne facă să îi auzim vocea. Nu e perfect, vocea poate mai falseaza pe ici, pe colo, sau poate e prea înceată uneori, dar nu asta contează. E important că încearcă și se străduiesc sincer și mai important e că toți am fost cândva ca ei.”
Program de vizitare: Marțí – Vineri 16:00 – 20:00 / Sâmbătă – Duminică 13:00 – 20:00
***Rezidența 9
.jpg)
100 de ani de arte vizuale
Arta plastică contemporană românească,
Galeria de Artă Alfa, Galeria de Artă Delta
14 iunie 2022
Costumul popular-simbol al identității naționale
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
București
24 iunie 2022
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, pe 24 iunie
2022, în ziua marii sărbători ortodoxe Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul,
care coincide cu sărbătorea Sânzienilor (Drăgaica) din calendarul popular și a
Zilei Universale a Iei Românești, va reuni în cadrul expoziției temporare Costumul popular-simbol al identității naționale costume și piese de această
factură din patrimoniul instituției, specifice unor diverse zone geografice ale
țării. Unele dintre acestea au aparținut Familiei Regale, care a promovat
costumul tradițional românesc și a încurajat purtarea acestuia de către elitele
vremii, sau unor eroi sau eroine care în momente istorice dificile au făcut
dovada curajului, persoane care, unele dintre ele au fost capabile de
sacrificiul suprem. Obiectele și documentele etalate în expoziție cu o mare
încărcătură memorială și istorico-documentară relevă perenitatea costumului
popular românesc, a identității naționale, a valorilor și tradițiilor noastre
ancestrale, care ne definesc și individualizează ca popor și care reușesc să
reînvie lumea satului, o lume cu ritualuri, tradiții și ritmuri existențiale
proprii.
Expoziția temporară Costumul popular-simbol al identității
naționale reunește piese vestimentare și diferite obiecte cu caracter popular,
din patrimoniul muzeului, punând în valoare frumusețea și perenitatea
veșmântului tradițional de-a lungul timpului și recrează atmosfera, farmecul și
parfumul unor vremuri de altădată. Costumul popular, mai ales ia românească,
s-a dovedit a fi un adevărat creuzet în care s-au păstrat cele mai frumoase
valori ale culturii și identității noastre ca popor, în ciuda faptului că
astăzi comercialul și-a pus amprenta asupra universului tradițional moștenit,
în detrimentul sufletului, care a fascinat și continuă să uimească prin
cromatică, decoruri și croi și azi, să fie sursă de inspirație pentru unii
creatori celebri de modă. Ia românească este sărbătorită în 50 de țări de pe
șase continente, fiind piesa vestimentară cea mai cunoscută din întreg costumul
popular, care face legătura cu strămoșii noștri, cu rădăcinile noastre și care
ne poartă în trecut, amintindu-ne de lada de zestre a bunicii.
VASILE CHILIAN (1873-1917) -ȚĂRANUL-EROU DIN VIDRA
În anul 1930, Muzeul Militar Național primea, prin aportul
generalului Arthur Văitoianu, o donație importantă referitoare la unele obiecte
personale care au aparținut eroilor din timpul Primului Război Mondial,
respectiv Vasile Chilian, Dumitrache Pantazică și Ștefan Secăluș.
Generalul Arthur Văitoianu (1864-1956), comandant al Diviziei
10 Infanterie, a Corpurilor 2 și 4 Armată și a Armatei 2 română, combatant
activ la luptele Primului Război Mondial, după încetarea ostilităților s-a
preocupat de strângerea de fonduri pentru ridicarea Mausoleelor de la
Mărășești, Mărăști, Oituz și Soveja. Preocupat de cinstirea memoriei eroilor,
care s-au jertfit în numele libertății și unității, a contribuit la îmbogățirea
patrimoniului muzeului prin donarea unor obiecte personale (cămăși, batiste cu
arnici, ștergare, scoarțe), care au aparținut unor membri ai așa-numitului „lot
Chilian”.
La 26 decembrie 1916, satul Burca, comuna Vidra a fost
ocupat de trupele germane, care masaseră trupe și tehnică de luptă pe malul
Putnei. Vasile Chilian (1873-1917), un țăran înstărit, a organizat un grup
alcătuit din rude și prieteni, care a transmis date utile Armatei Române din
Moldova, referitoare la structura frontului german, la mișcările trupelor
inamice sau locul depozitelor de muniție, precum și acțiuni de trecere a râului
Putna, prin locuri sigure, a circa 2000 de militari români rămași în teritoriul
ocupat de inamic sau evadați din lagărele de prizonieri.
Trecerea înot a râului Putna se efectua, mai ales, în
nopțile fără lună sau când nivelul apei era mai mare, urmându-se cursul natural
al râului. Nucleul grupului organizat și condus de eroul vrâncean Vasile
Chilian, care a acționat în Munții Vrancei și Buzăului, format și din Toma
Cotea, Ștefănache Secăluș, Dumitru Pantazică și Stan Barboi a fost
destructurat, la sfârșitul lunii mai 1917, în urma unui incident, când 6
militari români au fost surprinși de patrulele germane, când încercau să treacă
râul Putna, având asupra lor rapoartele periodice întocmite de Vasile Chilian,
adresate Comandamentului Armatei Române din Moldova. Membrii grupării au fost
arestați, torturați, acuzați de spionaj și judecați de Curtea Marțială a
Brigăzii 89 Infanterie germană, care a pronunțat sentința executării prin
împușcare.
Unul din capetele de acuzare a fost acela că acțiunile
grupului Chilian au condus la victoria Armatei Române în vara anului 1917 la
Mărășești. Din momentul prinderii celor implicați în aceste acțiuni subversive
îndreptate împotriva ocupantului, gospodăriile le-au fost incendiate, fiind
arestați și alți membri ai familiilor acestora. Există mărturii ale acelora
care, fiind în detenție împreună cu Vasile Chilian, și care au primit pedepse
grele pentru acuzațiile aduse de autoritățile germane, despre faptul că, în
așteptarea sentinței, acesta a redactat un testement olograf. În anul 1940,
osemintele acestor țărani curajoși, care prin jerfa lor se legitimează ca eroi,
au fost reînhumate cu toate onorurile în racla celor „nemuritori” din Mausoleul
de la Mărășești.
Clemansa Chilian (1887-1962), soția eroului, Ioana Cotea,
Profira Macovei, Stanca Pantazică, Ioana Săcăluș, Ana Beșliu, Teodora Enăchescu
sau Maria Șerbescu au fost acuzate de adăpostirea, hrănirea militarilor români
sau transmiterea de informații vitale Armatei Române, fiind arestate și
internate în lagăr, unde au fost supuse unui regim de muncă istovitor, trecând
și prin închisorile Râmnicu-Sărat, Buzău și Jilava. În lotul Chilian a fost
arestată și mama eroului, Floarea Chilian care, din cauza regimului de
detenție, a murit în chiar ziua executării fiului său, fără să știe de
sfârșitul tragic al acestuia.
Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I speră ca această expoziție să bucure sufletul tuturor acelora care iubesc autenticul, frumosul, care vor să transmită și generațiilor viitoare dragostea și respectul pentru costumul popular și obiceiurile tradiționale, pentru adevăratele valori ale culturii și identității noastre naționale.
Ținutul Buzăului - Geoparc UNESCO
Consulatul României, Bruxelles, Belgia
Muzeul Județean Buzău
6 iunie 2022
***
Pe simezele Capitalei - Disembodied
