marți, 12 aprilie 2022
O sărbătoare princiară
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național Târgu Mureș
Dan Glasu, Mihai Gingulescu și Livia Doljan.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7 - 8. Iulie - august 1984.
Ca să știm...cum a fost (67)
România de-altădată
Ziarul Scînteia de marți, 12 aprilie 1977.
Roșiori de Vede - ritm intens pe șantierele construcției de locuințe.
Într-una din secțiile Întreprinderii de tricotaje din Miercurea-Ciuc.
Ca atîția alți tineri, elevele liceului Grigore Alexandrescu din Tîrgoviște
participă la îngrijirea spațiilor verzi ale orașului.
Zilele Sculpturii București
Arta plastică contemporană românească
Combinatul Fondului Plastic, București
prima ediție, 16 - 18 aprilie 2022
Bătrînul
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași
Teofil Vîlcu și Monica Bordeianu.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7 - 8. Iulie - august 1984.
Interiorul ţărănesc de sărbătoare
Muzeul de Artă Populară Constanța
aprilie 2022
În pragul celei mai mari sărbători creştineşti – Paştele,
Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi întâmpină vizitatorii cu expoziţia
temporară Interiorul ţărănesc de sărbătoare.
Structurată pe două săli aflate la parterul muzeului,
expoziţia prezintă interioare ţărăneşti de sărbătoare din toate provinciile
istorice româneşti: Transilvania (Maramureş, Bihor, Sibiu, Ţara Zarandului,
Cluj), Banat (Timiş, Caraş-Severin), Moldova (Suceava), Oltenia (Vâlcea, Olt),
Muntenia (Muscel, Buzău, Ilfov), Dobrogea (Constanţa, Tulcea).
Expoziţia reconstituie un important segment al spaţiului
privat al locuinţei tradiţionale ţărăneşti- camera „bună”, locul în care
familia păstra tot ceea ce era mai valoros: icoane pictate pe sticlă sau lemn,
ştergare, ţesături de pat şi de perete, perne, obiecte din ceramică, precum şi
zestrea fetelor de măritat.
În preajma marilor sărbători de peste an sau cu prilejul
unor evenimente importante, camera „bună” a casei devenea locul în care se
concentra tot ceea ce avea familia mai valoros, fiind totodată şi o mărturie a
măiestriei femeilor şi fetelor care lucrau toate ţesăturile destinate decorului
sau uzului gospodăresc.
În cadrul acestei încăperi, peretele de răsărit cu icoana protectoare se constituie ca un adevărat altar, fiind încadrată de ştergare ţesute la război şi decorate cu motive alese, specifice fiecărei zone. Alături de acestea, un rol important îl aveau şi vasele din ceramică (farfurii, cancee, ulcioare), cele etalate provenind din centre precum: Vama (Oaş), Vadu Crişului (Bihor), Sibiu, Făgăraş (Braşov), Bârsa (Arad), Biniş (Caraş- Severin), Rădăuţi (Suceava), Vlădeşti (Vâlcea), Oboga (Olt), Coşeşti (Argeş), Pisc (Ilfov).
Pe simezele ieșene - Genesis
Arta plastică contemporamă românească
Vladlen Babcinețchi
Galeriile de Artă Dan Hatmanu, Iași
15 aprilie 2022
Un pahar cu sifon
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași
Cornelia Gheorghiu...peste niște ani.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7 -8. Iulie - august 1984.
Specii invazive din România de interes pentru U.E.
Complexul Muzeal de Științele Naturii Răsvan Angheluță
Galați
13 aprilie - 25 septembrie 2022
Pe simezele găjățene - Fuzzy Program
Arta plastică contemporană românească
Tudor Șerban
Galeria de Artă Nicolae Mantu, Galați
13 aprilie 2022
Baba Hîrca
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Tineretului Piatra Neamț
Scenă de grup.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7 - 8. Iulie - august 1984.